UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA: ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

ANALIZA ECONOMICA A REGIUNII SUD-EST A ROMANIEI

Prof.univ.dr. Ionescu Romeo Asist.univ.drd. Ioan Gina Studenta : Bejan Alexandrina Anul III Zi

Caracteristici demografice Regiunea Sud-Est este situat in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaz la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea Bucuresti - Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si rmul Marii Negre. Sud-Est este o regiune de dezvoltare a Romniei, creat n 1998. Ca i celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funciile sale principale fiind co-ordonarea proiectelor de dezvoltare regional i absorbia fondurilor de la Uniunea European. Judeele care fac parte din aceast regiune de dezvoltare sunt: Brila(13%), Buzu (17%), Constana (20%), Galai (12%), Tulcea (24%)si Vrancea (14%). Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, este Municipiul Brila. Regiunea Sud - Est este situat n partea de sud-est a Romniei, acoperind 35.762 km sau 15 % din suprafaa total a rii, regiunea este a doua ca mrime din cele 8 ale Romniei.

REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMANIA

Regiunea Sud - Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunrii, cmpia Brganului, podiul Dobrogei cu Munii Mcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpailor i Subcarpailor de Curbur. Totodat regiunea este strbtuta de fluviul Dunrea, cuprinde Delta Dunrii i este mrginit la est de ntreg litoralul romnesc al Mrii Negre. Preponderent este ns relieful de cmpie, cu specific climatic continental. Resursele naturale Din perspectiva bogatiilor subsolului, regiunea dispune de petrol (zcminte de hidrocarburi de la Berca, Srata Monteoru, Paclele, Oprieneti, Ianca), gaze naturale in judetele Braila si Buzau si, de asemenea, in platforma continentala a Mrii Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul in Muntii Mcinului, piatra de var in podiul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, quart, granit, marmura si varietati de piatra de

var, caolin, baritina din dealurile Tulcei, depozitele de loess, sarea in Buzau. O categorie aparte a bogaiilor de subsol o constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brila, Buzau, Constanta). Platforma continentala a Mrii Negre contine rezerve semnificative de minerale si hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse in Romania.Rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase mai sunt si in judetele Braila, Vrancea si Galati. Singurul depozit de petrol la suprafata dinEuropa se afl in zonele Berca si Monteoru din judetul Buzu. Populatia In anul 2007 populatia regiunii era de 2.848.219 locuitori (13,1%) din populatia tarii iar densitatea era de 79,6 loc/km,sub media pe tara (90,7 loc/kmp) , ce mai mare densitate a populatiei fiind in judetul Galati (138,9 loc/ kmp) ,dominat de central industrial si comercial cu acelasi nume,iar cea mai mica,in judetul Tulcea(29,7 loc/km) unde conditiile natural si economice sunt mai putin propice. Orasele concentreaza 55,5% din populatie ,cu tendinte de diminuare .Populatia se concentreaza in orasele Galati ,Braila si Constanta .Reteaua de localitati a regiunii Sud-Est este alcatuita din 35 de orase (dintre care 11 municipii) si 1.447 de sate (organizare in 354 de commune).Cel mai mare oras al regiunii este Constanta( 307.447 locuitori),urmat de Galati (298.941 locuitori),Braila (211.884 locuitori) ,Buzau (137.161 locuitori ) ,Focsani (101.294 locuitori ) si Tulcea (92.676 locuitori). In aceast regiune exist o mare diversitate etnic, lingvistic i religioas: Populaia rrom (1,7%) Comunitatea rus (lipoveni) (0,9%) concentrat n zona Tulcea (16,350 locuitori) Comunitatea greac (0,1%) Comunitatea turc (1%) concentrat n zona Constana (27,914 locuitori) Comunitatea ttarilor concentrat n zona Constana (23,230 locuitori). Structura pe sexe a populaiei din regiune arat schimbri uoare, dar semnificative. n mediul urban reducerea populatiei s-a nregistrat n randul brbatilor (764.327 persoane n 2004, fat de 761.994 persoane de sex masculin, n 2005). Acelai fenomen s-a produs i n mediul rural, 635.728 persoane fat de 635.023 persoane. Preponderenta populatiei de sex feminin se remarc n toate judetele regiunii. Cele mai importante scderi ale populatiei masculine se nregistreaz n judetele Constanta i Galati. Pe judete, cea mai important scdere a populatiei s-a nregistrat n judetul Constanta, aceasta fiind de aproximativ 30.893 persoane. n schimb, judetul Vrancea a nregistrat o cretere a populatiei totale, respectiv 393.766 persoane n 2004 fat de 391.220 persoane n anul 2000. Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice in general si lipsei de servicii medicale in particular, in special in zonele rurale. Se observa ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in judetele unde gradul de urbanizare este foarte scazut. Un fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica, in special a populatiei tinere si mature (19-49 ani), din mediul rural in mediul urban, motivati de conditiile de viat i munca oferite de centrele urbane, fapt ce conduce la mbtrnirea populatiei in mediul rural. n ceea ce privete populatia pe grupe de vrste, s-au nregistrat aceleai valori la nivel national i regional. Grupa de varst 15-64 ani reprezinta 70.2% din total populatie, atat la nivel national cat i la nivel regional.

Fora de munc i somajul n 2005, populaia ocupat reprezenta 36,1% din total, cea mai mare parte n servicii (44,5,%) i agricultur (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarc ponderea ridicat a populaiei ocupate n sectorul serviciilor n judeele Constana i Galai, datorit staiunilor turistice din lungul litoralului i prezenei porturilor Constana i Mangalia, i respectiv Galai. Spre deosebire de acestea, n judeul Vrancea, aproximativ 49% din populaia ocupat lucreaz n agricultur, iar 62% din populaia judeului locuiete n mediul rural. omajul, cu o valoare de 6,4% (2005) depete media rii (5,9%). Disponibilizrile din industria metalurgic (MITTAL GROUP) au determinat ca judeul Galai s dein cea mai ridicat rat a omajului (8,3%), urmat de Buzau (7,4%) si Brila (6,8%). Lipsa locurilor de munc adecvate, salarizarea neatractiv, dar i calificarea necorespunztoare determin plecri masive a activilor spre arealele de cretere economica din ar sau strintate. Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupraomajului) i nfiintarea de ntreprinderi mici si mijlocii. Conform datelor statistice la nivel regional, n ultimii ani ponderea n economia regiunii o detin micro ntreprinderile, ntreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea ntreprinderilor mari activeaza n industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare. Somajul Schimbrile structurale n economia regiunii au determinat scderea somajului. Astfel, se observ o scdere semnificativ a ratei omajului n regiune n 2004 fat de 2003, care continu i n 2005. n Regiunea Sud-Est rata omajului a sczut de la 8,1 % n 2003 la 6,4 % n 2005. De asemenea, se observ o scdere a ratei omajului n 2005 fat de 2003 n toate judetele regiunii, cu exceptia judetului Buzu unde dupa o scdere uoara n 2004, nivelul omajului a atins n 2005 din nou nivelul din 2003. La nivelul regiunii, cea mai mare rat a omajului la sfaritul anului 2005 s-a nregistrat n judetul Galati (8,3%). Reducerea somajului poate fi explicata prin amploarea pensionarilor, plecarilor la munca in strainatate, muncii in economia subterana, dar si prin faptul ca cei mai multi someri nu se mai inregistreaza la Oficiile Fortei de Munca. Din totalul omerilor nregistrati n anul 2005, aproximativ 43% reprezint omeri de sex feminin, respectiv un numr de 30283 persoane. n privinta segmentelor de omaj specifice, ponderea femeilor n total omeri precum i a tinerilor n total omeri la nivel regional depesc valorile nregistrate la nivel national.

Avand n vedere c n anul 2005 fat de anii precedenti, se nregistreaz o scdere n ceea ce privete personalul din agricultur, industrie, constructii, comert i alte servicii, judetele Constanta i Galati se mentin pe primele locuri n ceea ce privete numrul persoanelor ocupate, depind media pe regiune. Rata de participare la forta de munc, reprezentand raportul dintre populatia activ civil i populatia total n varst de munc, a fost apropiat de valoarea la nivel national. Evolutia PIB-ului regional Reprezentnd aproximativ 15% din teritoriul trii i 13,16% din populaia total, Regiunea Sud Est a contribuit, n anul 2007, cu 10,65% la formarea PIB-ului naional (n valoare absolut de 44.273 milioane de lei, preuri curente), fiind a asea regiune din Romnia dupa regiunile Bucureti Ilfov, Sud Muntenia, Nord Vest, Centru i Nord.
PIB (2000-2007)

Caracterizat n perioada 2000-2007 de un trend pozitiv de cretere, regiunea nu a egalat totui nivelele de dinamism ale economiei naionale (creterea nominal a fost +314,66% versus +328,79% nregistrat la nivelul ntregii ri), contribuia la formarea PIB-ului naional fiind, n acelai timp, n descretere.

RAPORTUL DINTRE PIB REGIONAL SI PIB NATIONAL%

Comisia Naional de Prognoz preconizeaz, pn n anul 2012, un trend de cretere a PIBului n acelai ritm cu creterea ateptat la nivel naional, care totui nu va avea efecte consistente asupra diminurii disparitilor interne. Conform previziunii, creterea negativ din anul 2009 (-4%) va fi urmat de un trend progresiv pozitiv n 2010 (+0,2%), n 2011(+2,6%) i n 2012 (+3,8%). PIB-ul regional pe cap de locuitor s-a ridicat n anul 2007 la 15.641,8 lei, reprezentnd 80,98% din media naional, Regiunea Sud Est clasificndu-se pe locul 6 la nivel naional conform acestui indicator. Calculat pe baza paritii puterii de cumprare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional a reprezentat, n 2006, 32,51% din media UE27, regiunea poziionndu-se printre ultimele 10 regiuni din UE conform acestui parametru.

Agricultura i mediul rural Prin traditie Regiunea Sud-Est este o zon agricol. Conditiile pedoclimatice din regiune favorizeaz cultivarea porumbului (n principal n nord), a grului (n special n centrul regiunii), a orzului, a plantelor industriale, a florii soarelui, mai ales n Constanta (regiunea ocupa locul I la nivel national). Suprafata cultivat reprezint peste 45% din total. La aceasta au contribuit i lucrrile de mbunttiri funciare executate n Balta Brilei, n special asanri, ce au permis reintroducerea n circuitul productiei agricole o suprafat important de soluri aluvionare. Astfel, n regiunea Sud-Est se afl cea mai mare exploatatie agricol din Romnia. n pofida potentialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicat. Fragmentarea suprafetelor arabile n portiuni mici este un alt obstacol n calea dezvoltriiagriculturii. Potentialul economic sczut al micilor ferme i managementul ineficient al exploatrilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole. Agricultura detine o pondere importanta n economia regiunii, 33,22% din populatia ocupat a regiunii fiind ocupat n acest sector. Suprafata agricol detine 65,23% din suprafata total a regiunii. Sectorul privat detine cea mai mare pondere a terenului agricol i totodat produce cea mai mare parte a productiei agricole (92,3% din productia agricol total a regiunii, n 2005). n anul 2005 productia agricol n regiune a nregistrat o valoare de 6980180 mii RON, reprezentand 15% din productia agricol la nivel national. Componenta productiei agricole regionale a fost similaracu cea nationala. Turismul Turismul in regiune este diversificat, aici existand aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de weekend, pescuit sportiv si de vanatoare, practicarea sporturilor nautice. Turismul n regiune este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mrii Negre i Delta Dunrii. De asemenea, n Regiune se afl statiuni balneoclimaterice renumite n tar (Lacu Sarat, Techirghiol, Srata Monteoru, Balta Alba, Soveja), pensiuni agro-turistice (n special n zonele montane i n Delta Dunrii). Turismul cultural este prezent n Regiune, n special prin mnstirile din nordul Dobrogei i din muntii Buzului i Vrancei, precum i prin vestigiile cultural (situri arheologice, case memoriale) . O caracteristica a regiunii este potentialul turistic ridicat, ce este asigurat de existenta unor lacuri naturale cu proprietati terapeutice, de vulcanii noroiosi, de rezervatia Biosferei din Delta Dunarii si de litoralul Marii Negre. Regiunea concentreaz cca. o treime din structurile de cazare turistic ale trii a cror capacitate de cazare n 2005 era de 132.965 locuri. Indicele de utilizare net a capacittii de cazare i menrine cel mai ridicat nivel din tar pe ntreaga durat a anului (37,8% n anul 2005, fat de media national de 33,4%). Regiunea ocup primul loc n ceea ce privete capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea total la nivel national) i primul loc la numrul de turiti cazati (28,8 % din valoarea total la nivel national). Cel mai bine reprezentat este turismul de pe litoralul Marii Negre, ce include 13 statiuni cu 958 structuri de primire turistica, situate de-a lungul a 70 de km de coasta intre statiunile Nvodari i Mangalia. La nivelul anului 2005, peste 78% din capacitatea de cazare turistic a Regiunii Sud-Est, se regsete n statiunile de pe litoralul Mrii Negre (care nu este valorificat

decat 2-3 luni/an). Avand n vedere capacitatea mare de cazare turistic, regiunea ocup locul I la numrul de turiti cazati n structurile de cazare (numrul nnoptrilor n structurile de cazare turistic a crescut la 27,97%, Constanta ocupnd de asemenea, locul I n regiune cu 4.408 mii persoane n anul 2005, iar Delta Dunrii detine un loc frunta la categoria 4-7 nnoptri, fiind n scdere fat de anul precedent). Regiunea mai prezint un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare in judetele Buzu (Gura-Teghii, Lopatari, Bisoca, Catina, Calvini), Tulcea (Delta Dunrii) i Vrancea (Soveja, Lepa). n perioada 2002-2005 numarul unitatilor active din turism a crescut cu 79%, in timp ce numarul de angajati a crescut cu 16%. n Regiunea Sud-Est ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau partial pe teritoriul regiunii. Litoralul Marii Negre A treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului, Marea Neagra scalda cu valurile ei uscatul sud-estic al Romaniei. Se poate spune ca aici incepe marea. Sau ca aici se termina. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre are o lungime de 245 km (153 de mile) si se intinde intre bratul Chilia al Dunarii, la nord, si granita cu Bulgaria, la sud. Este impartit in doua mari sectoare: cel de nord, cu relief caracteristic de delta, cordoane litorale si lagune (intre Musura si capul Midia) si cel de sud, cu tarm ridicat, dominat de faleze, golfuri si promontorii (intre capul Midia si localitatea Vama Veche). Litoralul romnesc cuprinde 13 statiuni, cu unitti de cazare turistic, tratament, i agrement. Clima maritima de litoral, cu influente mediteraneene in sud, este extrem de favorabila pentru iubitorii de veri lungi si insorite. Iulie si august sunt lunile cele mai fierbinti, cu o temperatura a aerului care poate atinge 26-28 de grade Celsius. Totusi, briza marina domoleste caldura, facand ca zilele sa fie perfecte pentru plaja, iar noptile placute si racoroase. Temperatura medie de vara este de 22 grade Celsius. Plajele se intind pe mai bine de 82 de km si au o latime de 250 de m la Mangalia si Techirghiol si de 50-200 de m in rest. Nisipul auriu, renumit prin finetea sa, atinge in timpul verii temperatura de 45 de grade Celsius, fiind ideal pentru aeroterapie si bai de nisip. Ingemanarea dintre uscat si apa se face treptat, plajele coborand lin in mare si fiind adecvate copiilor sau celor care nu stiu sa inoate. Exista zone late de 100-200 de m unde apa nu depaseste 1 1, 5m adancime, orice factor de risc fiind astfel eliminat. Farmecul litoralului este dat in primul rand de mare. Generozitatea Marii Negre sta in mai multe aspecte. Avand o salinitate redusa in comparatie cu alte mari continentale (numai 17 %), turistii pot practica fara retinere sporturi sub-acvatice si nautice. Inotatorii pot sta si ei linistiti. Nu exista maree, si nici vietuitoare marine periculoase. In schimb, jocul delfinilor poate crea un adevarat spectacol pentru norocosii aventurieri. Delta Dunarii reprezinta o atractie deosebita de o mare valoare stiintifica si cu un potential turistic ridicat, in special dupa includerea sa in 1990, impreuna cu alte zone naturale adiacente, in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Din reteaua nationala de arii naturale protejate) Delta Dunarii se distinge, atat ca suprafata (580.000 ha), cat si ca nivel al diversitatii biologice, avand triplu statut international: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; Sit Ramsar (zona umeda de importanta internationala), Sit al Patrimoniului Mondial Natural si Cultural.Baza turistica, formata din hoteluri, moteluri, vile, pensiuni turistice, ofera turistilor posibilitatea unor croaziere pe canale si ghioluri.

Dezvoltarea ecoturismului este o prioritate specifica pentru Delta Dunarii acesta caracterizandu-se prin structuri de cazare de mica anvergura, locuri speciale de campare care sa respecte exigentele impuse de conservarea si protectia mediului. Regiunea beneficiaza de un fond balnear deosebit, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvoltare. Sunt de amintit statiunile balneare: Lacul Sarat,Techirghiol, Eforie Nord datorita namolului curativ si a curelor profilactice si recuperatorii efectuate in clinici cu personal specializat. Pentru dezvoltarea acestei forme de turism este necesara o largire a gamei de oferta prin dezvoltarea unui produs de inalta calitate cu accent pe tratament, cazare de lux si structuri auxiliare, diversificarea produsului oferind programe de mentinere a sanatatii si fitness pentru atragerea unui alt segment de piata in locul clientelei traditionale. Regiunea prezinta si un cadru promitator pentru dezvoltarea agro-turismului. Judetele Braila, Galati si Tulcea detin resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vanatoare si pescuit) in Insula Mica a Brailei, Insula Mare a Brailei, padurile Viisoara si Camnita. Zona montana din Vrancea si Buzau prezinta interes turistic prin statiunile Soveja si Lepsa, respective zone turistice unice in tara, cum ar fi: Vulcanii Noroiosi de la Paclele-Berca, pesterile de la Bozioru, Focurile Vii Lopatari si Salina de la Meledic. Turismul cultural este o forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural- istoric. Patrimoniul cultural-istoric al regiunii este o valoare componenta a patrimoniului cultural european si international, rezultat dintr-o evolutie istorica bine cunoscuta. Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita mai ales de componentele arheologice si etnografice (monumente si situri istorice), ea fiind completata de ansambluri rurale si urbane, ca si splendida arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu si epoca moderna. Se intalnesc in regiune cetati getice, romane, grecesti si bizantine, monumente ridicate in cinstea unor vestiti imparati romani, cat si locasuri manastiresti si constructii cu valoare etnografica deosebita,majoritatea fiind concentrate in judetele Tulcea si Constanta. Dezvoltarea cantitativa si calitativa a capacitatii pentru turismul de afaceri si congrese este sustinuta de infrastructura existenta, de pozitia geografica, precum si de posibilitatea ofertei turistice diversificate determinata de potentialul zonelor vecine. Turismul de afaceri este prezent in regiune in statiunile turistice Mamaia si Mangalia. Turismul de croaziera se afla intr-o faza initiala de dezvoltare in regiune, in special in zona DelteiDunarii. Dezvoltarea acestui produs turistic implica crearea unor facilitati legate de sporturile de apa, pescuit. Unitatile turistice nu sunt aliniate la standarde moderne (din punct de vedere al calitatii serviciilor, capabilitatii organizationale, dotarea cu resurse, infrastructura), fapt ce a determinat o scadere a numarului de turisti romani si straini de la an la an. Regiunea are un potential turistic unic comparativ cu alte regiuni din Romania, anume litoralul si Delta Dunarii. Tinand cont de faptul ca regiunea dispune de un potential turistic ridicat datorat atat reliefului variat cat si siturilor istorice aflate in regiune si avand in vedere vecinatatea regiunii cu tari care poseda in parte obiective turistice similare (de ex. Litoralul Marii Negre), se pot dezvolta o serie de proiecte de cooperare transfrontaliera intre Regiunea de Dezvoltare Sud-Est si regiuni invecinate din Ucraina, Republica Moldova si Bulgaria, proiecte care sa aiba ca obiectiv principal dezvoltarea turismului in aceste regiuni.