Producerea energiei pentru uzul uman

1. Generalitati

Este deosebit de important pentru schimbarea mediului nostru producerea si consumul de energie pentru uzul uman.Aceste procese necesita cantitati imense de materii prime,care se obtin din mine,se transforma si chiar rezidurile ramase necesita manipulari.Procesul de producere are efecte asupra mediului,poluarea apare in fiecare etapa,ceea ce duce la incalzirea globala.De aceea este nevoie sa fim clari cu situatia energetica lumii. Consumul de energie difera mult de la o tara la alta.Este interesant,de exemplu,ca in anii 1970 in tarile unde traiau 72% din poluatia globului,consumul era 1/3 din cel al tarilor dezvoltate,unde traiau doar 6% din poluatia lumii.Consumul de energie al unei tari depinde in primul rand de gradul de dezvoltare,situatie economicageografica,care determina si repartizarea energiei in cadrul unor ramuri (industrie,agricultura,transport). Odata cu cresterea economica un loc mai important are comertul,conditiile de viata mai confortabile,care vor avea ca atare un procent mai mare de consum de energie.In societatea bazata pe vanatoare doar productia hranei necesita consum de energie;in societatea bazata pe agricultura productia hranei si cam in egala masura gospodaria-comertul insemna consum de energie.In evul mediu deja industria,agricultura si chiar transportul necesita energie.In 1985 in SUA productia de alimente reprezenta doar 4,3% din consumul de energie,iar de exemplu transportul si mass-media beneficiau de 27,4%.

Politica energetica din UE este stipulata in asa numita carte alba,care prevede competitivitatea,aprovizionarea cu siguranta si protectia mediului. Dezvoltarea tehnologica contribuie la imbunatatiarea randamentului energetic,acces mai usor la purtator de energie si reducerea poluarii mediului.Intrucat societatiile mediului nu sunt neaparat interesate in aceste probleme,ele trebuiau stimulate si guvernul sa sprijine cercetarea si dezvoltarea.Anual se prevede o crestere de 1,6-2% in energie toatala produsa,locul titeiului fiind preluat de gaze naturale. Consumul de energie in cresterea continua are efect nefast asupra mediului nostru global.Arderea carbunelui si titeiului determina ploi acide,iar cresterea concentratiei de bioxid de carbon are drept consecinta efectul de sera.Fisiunea nucleara produce deseuri radioactive cu timp de injumatatire lung.In urma poluarii mediului ne putem astepta la producerea schimbarilor de clima pe Pamant intr-un timp relative scurt. Pentru a micsora toate aceste efecte este nevoie de raspadirea unor surse de energie noi,protejand mediul,respective de utilizarea cu un randament mai mare a surselor de energie existente (posibil prin dezvoltarea tehnologiei de prelucrare). Titeiul,carbunele si gazul natural asigura preponderent energia pentru uzul uman.Se mai folosesc energie nucleara,cea solara (din ce in ce mai mult) ,eoliana si energia geotermala. Piata energiei este dominata de titei,ale carui reserve cunoscute intr-un procent de 75% apartin tarilor OPEC.Acest fapt inseamna dependeta lumii de titeiul din orientul apropiat.Caldura specifica a titeiului este de 40 mj/kg,din care jumatate se poate transforma in energie electrica.Conform estimarilor rezerva de titei pe Pamanat ajunge pentru inca 45 de ani. Rezerva de carbune a pamantului se estimeaza la 950 miliarde tone,care este suficienta pentru in aproximativ 275 ani.Carbunele nu este un combustibil prea curat:mineritul ii distruge pamanturile,prin arderea lui ajung in atmosfera o cantiate mare de bioxid de carbon si alti poluanti.Prin limitarea folosirii carbunelui se pot micsora daunele provocate mediului sau prin gasirea unor tehnologii prin care arderea

carbunelui sa se faca cu randament mai bun sau sa se transforme intrun alt carburant. Prin utilizarea diferitelor filtre se poate micsora cantitatea poluantilor,in special boixidului de carbon.Centralele tremice pe baza de carbune,emit si poluanti radioactive.Anume,un kg de carbune contine in medie 10-6 kg uraniu,mai contine si izotopul 40k so toriu,de aceea zgura si pernye sunt puternic radioactive.Carbunele de pamant (huila) are caldura specifica de 25-30 mj/kg,dar in multe centrale termice se utilizeaza carbine de calitate. Gazele naturale au multe proprietati favorabile:ardere completa,randament bun cu multiple utilizari.Prin arderea gazului in atmosfera ajunge mult mai putin bioxid de carbon si alti poluanti decat in cazul oricarui alt combustibil fosil.Caldura specifica a gazului este de 40-120 mj/kg.Actualmente mai exista o rezerva de gaze suficienta pentru 65 de ani care de asemenea este proprietatea catorva tari. S-au facut cercetari pentru a folosi alte surse de energie decat cele fosile.Multi prefer energia nucleara,fiind mai putin poluanta.Altii insa se tem de aceasta utilizare,punand si problema deseurilor radioactive in discutie. Utilizarea energie solare castiga din ce in ce mai mult teren.Costurile folosirii acestei forme de unde se reduc in continuu si exista dj tari unde o pura parte din cerintele energetice sunt satisfacute prin cellule solare. Folosirea energie hidraulice cere o investitie mai mare si tehnologie avansata. Biomasa pe baza de lemn si substante organice se folosesc ca sursa de energie,dar prin prelucrare se pot obtine surse de energie mai mobile,de exemplu metan sau alcool etilic.Si la arderea biomasei,atmosfera este poluata cu bioxid de carbon.Spre binele mediului ar trebui ca vegetatia pierduta sa fie replantata. Energia eoliana apartie categoriei de sursa de energie prietenoasa cu mediul.Pentru ca sa fie o sursa de mediu corespunzatoare de energie este nevoie de un sistem care sa functioneze corect pentru orice viteza a rotorului masinii eoliene.

Productia energiei geotermice ofera de asemenea posibiliati noi,prin care se poate utiliza de exemplu caldura rocilor fierbinti subterane. Din punct de vedere al protectie mediului cele mai bune surse de energie sunt asa numitele surse reinoibile,adica folosirea energiilor solare,eoliene si geotermice.Utilizarea acestora are insa si dezavantaje,cum ar fi: Investitie mare; Caracter sezonier al energiei (energia solara); Nevoia surselor de energie complemetare; Dependanta de locul geografic;

Efectul negativ asupra mediului exercitat la contruirea lor (unele forme ale energiei hidraulice).

2.Centralele electrice pe baza de carbune

Ele au fost primele care au produs energie electrica.Au avantajul ca rezerva de carbune a lumii este mult mai mare in comparatie cu titeiul si gazele naturale.Dezavantajul lor este ca polueaza mult mediul,se pune si problema transportului,cauzeaza ploi acide si efect de sera. Deoarece dupa anii 1960 tarile au inceput sa puna accent pe protectia mediului,costurile de amplasare ale centralelor pe baza de carbune au crescut mult.Dezvoltarea tehnologica a oferit insa perspective pentru centralele electrice pe baza de carbune. Etapele principale ale formarii carbunelui sunt:sedimentarea substantelor vegetale moarte,urmata de transformarea acestora la suprafata-rezultatul fiind turba-apoi in decursul asa numitei carbonificari,turba se transforma in lignit,carbune maro,carbune negru

si apoi antracit.Carbonificarea are loc in scoarta terestra la presiune si temperatura mai are. In cursul carbonificarii scade continutul de hidrogen si de oxigen.Carbunele mineral pe langa hidrogen si oxigen poate contine si alte substante combustibile si necombustibile,de exemplu poate avea un continut ridicat de potasiu si uraniu. Centralele obisnuite pe baza de carbune au urmatorul principiu de fuctionare: Huila se arde intr-un cuptor,care are in peretii interiori tevi,cu apa,ce se transforma in vapori.Carbunele este fin maruntit,apoi suflat in cuptor,astfel el arde cu un randament la fel de ridicat ca si gazele de combustie.Un cuptor obisnuit foloseste 440 tone de praf de carbune pe ora pentru a produce 3000 t de vapori.Aceasta este necesar pentru producerea a 1000 Mw/h energie electrica.Vaporii,inainte de a roti turbina de mare presiune,sunt trecuti printr-un supraincalzitor unde ii creste presiunea si temperatura.Axa turbinei in rotatie furnizeaza acea energie mecanica care se va transforma in generator in energie electrica.Pentru cresterea randamentului total,al transformarii energiei,vaporii care arasesc turbine sunt supraincalziti si condusi inapoi sa puna in miscare nca una sau doua turbine mai mici.Doar dupa aceea sunt raciti si apa astfel rezultata este pompata inapoi in cazan,unde procesul incepe de la capat. Centralele termice au nevoie pe langa cazane,condensatoare,generatoare si de sisteme complicate de racire si de strangere a deseurilor.Echipamentele centralei trebuie sa functioneze bine cel putin timo de 40 de ani.Randamentul transformarii energiei termice in energie electrica la inceputul sec al XX era de 5%,pana in anii 1967 a crescut la 40% si de atunci sistemul cresterii este foarte lent. Bugetul centralelor termice a fost deosebit de afectat mai ale din cauza masurilor luate in vederea manipularii corespunzatoare ale deseurilor gazoase,lichide si silode.In acest sens investitia cea mai mare si cea mai performanta este sistemul de eliminare a sulfului din fum.Acesta indeparteaza poluantii periculosi,oxizii de sulf rezultati in urma arderii lignitului.Neutralizarea are loc dupa principiul spalarii umede a gazului ,esenta esenta procedurii fiind stropirea fumului cu lapte de var,care absoarbe oxizii de sulf ai fumului.Apoi sub forma de

sulfit de calciu sau sulfat de calciu precipita din solutie.Exista si alte procedee,mai scumpe,prin care precipitatia se poate transforma in acid sulfuric sau sulf.Dupa 1978 s-a pretins centralelor termice nou construite sa fie prevazute cu sisteme de epurare a gazelor din fum.Pentru a reduce cheltuielile ,unitatile de producere a curentului electric au fost dotate cu module mai mici,li s-au imbunatatit randamentul si durata de viata.Azi nu se mai considera centralele invechite nici cele care functioneaza de 3 decenii. Calitatea lignitului este un parametru important privind transportul,manipularea si depozitarea cenusii.Calitatea mai proasta a lignitului nu inseamna neaparat si mai ieftin,caci cheltuielile de transport si de depozitare a cenusii costa mai mult. Compozitia lignitului de proasta calitate este mult mai variabila ceea ce ingreuneaza functionarea sistemelor centralei la randament maxim.Eista centrale care pot imbunatatii sau cel putin sa mentina la nivel constant calitatea lignitului.Acesta este posibil prin eliminarea,inaintea arderii,a unor substante poluante.Procesul se desfasoara in modul urmator:lignitul foarte poluat este macinat,apoi minereurile poluante se izoleaza,pe baza diferitelor proprietati fizice. In prezent se fac cercetari privind dezvoltarea mai multor procedee moderne.Cele mai promitatoare sunt urmatoarele doua:arderea in pat fluidizat si transformarea lignitului in gaz.Intr-un cuptor de ardere cu pat fluidizat lignitul maruntit impreuna cu bucati de piatra de var(calcar) se fluidizeaza adica se adauga intr-un curent de aer puternic,ascendent.Astfel,partile solide fluidizate se comporta ca si cum ar fi intr-un lichid de fierbere,adica se amesteca prin vartej,ceea ce duce la o ardere cu un randament ridicat.In cuptorul cu pat fluidizat suprafata de schimb de caldura a tuburilor este mai mare,ceea ce permite ca acest cazan sa lucreze la temperatura mai scazuta fata de cuptoarele traditionale.In cuptoarele traditionale temperatura este de 1650oC,iar in cele cu pat fluidizat este doar de 790-870oC.Alt avantav este ca 90% din sulful rezultat prin arderea lignitului este extras de calca./Deci arderea in pat fluidizat retine substantele poluante rezultate la arderea lignitului acolo unde s-au fosrmat.Aceasta noua metoda de producere a energiei este ai putin sensibila si la schimbarile de calitate ale lignitului,in plus nu se formeaza nici cenusa topita,caci lignitul arde la temperatura sub temperatura de topire a cenusei.Deci s-a rezolvat si problema ce

reprezenta cenusa topita;atacarea suprafetelor de schimb de caldura.Tot multumita temperaturii mai scazute,in cursul procedurii de pat fluidizat nu se formeaza oxizi de azot din azotul aerului in centrale sub efectul temperaturii ridicate. O alta procedura,care intr-o forma mai simpla deja in secolul al XIX-lea s-a utilizat,producerea din lignit a unui gaz care arde fara poluare.In procesul de gazificare a lignitului,carbunele este incalzit la 11000C in prezenta oxigenului si vaporilor de apa,sub influenta aceasta formandu-se bioxid de carbon,monoxid de carbon,oxizi de sulf si hidrocarburi.Acest gaz este potrivit atat pentru iluminat cat si pentru incalzire. Aceasta procedurade gazificare a lignitului are avantajul ca se produce un gaz care arde atat de curat incat nu este nevoie de spalarea produselor de ardere. In plus, produsii de ardere fierbinti ai lignitului pot rotii direct turbina, aceasta numindu-se turbina de gaz. Gazul fierbinte dupa rotirea turbinei inca se poate folosi la fierberea apei si cu vaporii rezulytati alta turbina poate fi pusa in miscare.Acest sistem de turbina cu gaz legata cu turbina de vapori se numeste ciclul combinat, care are un randament mai ridicat i consum de apa mai scazut decat centralele traditionale.Procedura de mai sus nu este poluanta decat centralele pe baza de gaz natural.Continutul de bioxid de sulf al fumului de gaz este sub nivelul precis gratie unui sistem de extragere a sulfului.Formarea oxidului de azot este prevenita prin ridicarea umiditatii gazului inainte de ardere, scazandu-i astfel caldura de ardere. Centralele pe baza de carbune sunt puternic poluante.O centrala moderna de 1000mw consuma p ora 440 t carbune si 680 t oxigen. O astfel de centrala produce p ora 1200t bioxid de carbon, 1t bioxid de azot si 30 t bioxid de sulf, 0,1t de substante organice si chiar mia multe tone de praf, cenusa, zgura, care contin si metale grele periculoase. Centrale pe baza de carbune emit si mai multe substante radioactive, caci lignitul insusi contine astfel de substante, care se vor concentra in cenusa si zgura si ajungand la 30-80 de ori valoarea radioactivitatii medie a solului. O centrala pe baza de carbunde de 1mw intr-un an produce praf cu activitate mai mare de 100 mbq, in timp ce aceasta valoare in cazul centralelor nucleare e ste doar de 0,3mbq. Deci, din acest punct de vdere poluarea centralei pe baza de carbune este mai periculoasa decat cea a centralei nucleare.

In cazul utilizarii zguri, cenusii in industria materialelor de constructii trebuie determinat asa numitul index gamma cu ajutorul concentratie de 40k, 226ra si 232th. Acest index trebuie sa fie mixt, in caz contrar este interzisa utilizarea acestor reziduri in industria constructiilor.

3.Centralele termice cu gaz si titei

Titeiul si gazul natural s-au format in straturile mai adanci ale pmantului prin desscompunerea materialelor organice. Numim titei combinatia de carbon lichid, de orgine naturala, care consta mai ales din hidrocarburi precum si din cmpusi organici cu continut de oxigen, sulf si azot. In cursul prelucrarii titeiului este mai intai curatat si stabilizat. In acest scop titeiul este degazat, sunt indepartate componentele cu punct de fierbere scazut apoi uscat si se indeparteaza poluantii minerali. Urmeaza distilarea prin care se separa vaporii cu diferite de fierbere. Centralele folosesc mai ales rezidul dupa producerea benzinei care contin mai multi poluanti inclusiv metale grele. Acest combustibil poate avea 2-3% sulf, deci este obligatoriu incorporarea unui sistem de desulfizare a gazului. O centrala foloseste 0,2 milioane tone titei pentru a produce 1000 mwh energie electrica. Dintre sursele de energie fosile, gazul natural poate fi privit cel mai putin poluant pentru mediu, caci este combustibil curat cu putere calorica mare arzand fara cenusa si zgura. Randamentul unei centrale traditionale pe baza de carbune sau titei este de 35-40%, dar centralele cu ciclul combinat care se utilizeaza in zilele noastre ajung la randament de 60%. Rezultatele acestor centrale combinate sunt si mai spectaculoase daca sunt folosite in asa numita producere de energie in cascada adica gazele fierbinti se folosesc pe langa producerea enegiei electrice si pentru consumul de caldura industrial si menajer. Gazul natural, datorita continutului de sulf si praf, polueaza mult mai putin aerul in comparatie cu carbunele si titei. La utilizarea gazului natural in centrale cu ciclul combinat in cursul arderii nu se formeaza sulf deloc, scade si emisia de CO2. Explicatia este, ca emisia unui combustibil este cu atat mai mica cu cat raportul de atomi h/c, calculat

pentru unitatea de energie este mai mare. In cazul carbunelui acest raport poate fi considerat 1. Cu cel de al treilea principal poluant-oxide azot-exista probleme si in cauzl gazului natural. Cum s-a amintit deja, oxizii de azot se formeaza si din aer in cursul arderii, din cauza temperaturii ridicate. Folosirea asa numitelor turbine cu gaz cu recuperare chimica diminueaza considerabil no si co2. Gazul natural poate avea un continut ridicat de radon, ceea ce determina in medie o activitate specifica de 500-1000bqm-3. In cazul arderii radonului din gazul natural patrunde in locuinte, deci poate fi observata o crestere a nivelului de radon pe aceste suprafete. In SUA s-a constatat prima data ca emisia automobilelor strica foarte mult calitatea aerului. Aici mia exact in California, in 1972 s-au introdus primele restrictii privitoare la motoarele otto. Producatorii de automobile incearca prin transformari constructive sa se conformeze prescriptiilor si valorilor maxime admise care devin din ce in ce mai restrictive. Gazele de esapament ale motoarelor contin foarte multe substante aproape 200 diferite componente pot fi izolate. Azotul , oxigenul si vaporii de apa nu sunt poluante pentu atosfera insa sunt bioxidul de carbon si monoxidul de carbon-responsabilii pentru efectul de sera-oxizii de azot puternic otravitori hidrocarburi partial arse, hidrocarburi nearse, respectiv bioxidul de sulf, responsabil pentru acidularea mediului. Prin interzicerea folosirii benzinei cu plumb spre norocul nostru se opreste compusilor de plumb care sunt de asemenea foarte daunatori pentru societate. Satisfacerea prescriptiilor din ce in ce mai severe privind protectia mediului ii obliga pe producatorii de automobile la o continua dezvoltare. Limitele prescrise pentru protectia mediului pot fi respectate mai usor daca se foloseste drept combustibil in raport cat mai redus produs de titei. Astel au aparut motoarele diesel cu gaz, diesel electric cu carburant partial, respectiv total gaz. Apar din ce in ce mai multe automobile electrice cu combustibil hidrogen cu celula de combustibil, asa numitele automobile cu emisie 0.

4.Energia geotermica.

De la suprafata terestra in directia razei spre centru pamantului, temperatura se ridica in medie cu 30oC pe km, dar pe anumite portiuni aceasta valoare poate fi si mai mare. Energia geotermica ce rezulta din caldura rocilor, poate fi adusa la suprafata prin forari dar mai des se face prin intermediul vaporilor sau al apei termale. Unde erup vaporii s epoate produce energie electrica, aceste situatii apar in Islanda, Noua Zeelanda si SUA. Temperatura mediei a apelor termale este in general 30-100 grade celsius. Energia geotermica, ca si energie solara, este nelimitata, nu se epuizeaza, vine in continuu si poate fi extrasa relativ ieftin. Sub forma de apa termala ea nu este intotdeauna inepuizabila exceptand cazul incare dupa extragerea energiei termice se face si realimentarea ei. Apele termale contin saruri intr-o masura mai mica sau mai mare si astfel prin scurgerea lor scad calitatea solului si apei freatica, insa avand avantajul ca nu contin poluanti rezultati din activitati industriale sau menajere. Folosirea energiei geotermice implica urmatoarele faze: apa erupta din izvorul termal este degajata, sedimentata indepartand astfel din continutul de saruri-apoi apa este pompata la locul de utilizare. Apa racita este devarsata intr-un bazin sau intr-un curent de apa. Aceste sisteme sunt simple, functioneaza in siguranta, pot fi realizate prin investitii mici si functionarea este relativ ieftina. Problema lor este insa ca debitul de apa scade in timp. Scaderea debitului de apa este considerabil in locurile unde sunt in functiune si pompe de titei sau gaze naturale sau unde exista mia multe izvoare termale. Presiunea de apa scazuta poate fi marita cu un compresor dar este o procedura cu un randament mic, neeconomic. Sunt mai potrivite in acest scoppompele de tip scafandru care au un randament bun, lucreaza fara pericole si compenseaa scaderea presiunii prin coborare la adancime mai mare si care impiedica si depunerea calcarului. Solutia cea mai buna insa este ca apa folosita, racita, sa fie reintrodusa, ceea ce tempereaza mai mult scaderea debitului si prelungeste mult viata izvoarelor. Procedurile moderne prevad cedarea energiei termice a apei termale prin intermediul unui schimbator de caldura a apei normale. Apa racita s epreseaza inapoi intr-un alt put sau dupa desalinizare poate fi folosita la irigatii sau chiar pentru racire. Dezavantajul mare al apei termale este continutul ridicat in saruri care poate depasi si 8000 mg/l. 60-80% din saruri sunt hidrogen carbonati de Na, Ca, Mg, care sunt in solutie si datorita bioxidului de carbon sub presiune. In izvoarele termale, presiunea si temperatura pot scadea atata de mult spre

suprafata terestra ca o parte de hidrogencarbonatii din solutie precipita si se depune pe tevi. Daca apa termale contine si nisip sau alte aluviuni, depunerii in tevi pot fi periculoase trebuie indepartate prin metode chimice, randamentul scade. 5. Energia solara si utilizarea ei. 5.1 Structura Soarelui Soarele are aproxixmativ 80% hidrogen si 20% heliu, restul elementelor fiind prezente in urme. Temperatura suprafetei este 5800 K, iar cea centrata in jur de 10-20 milioane K. Viteza de rotatie a Soarelui este diferita la Ecuator si la Poli, perioada rotatiei este de 25 de zile la Ecuator si la Poli 30 de zile. Aceste diferente de rotatie se datoreaza variatiilor locale puternice ale intensitatii campului magnetic solar. Suprafata Soarelui nu poate fi descrisa exact, caci Soarele este in stare de plasma. 90% din radiatia solara soseste din asa numita fotosfera pe care o consideram suprafata soarelui, desi grosimea de 400 km a acestui strat este foarte mica in comparatie cu diametrul soarelui de 1,4 milioane km. Fotosfera si regiunile de deasupra ei se numesc atmosfera soarelui. Iar regiunea de sub ea se numeste interiorul soarelui. Interiorul Soarelui poate fi impartit in 3 parti: nucleul central, zona de radiatie si Rontgen si zona convectica. Producerea energiei solare are loc in nucleul central, atomii de hidrogen fuzionand in nuclee de heliu prin care se eleibereaza energie considerabila. In Soare fiecare secunda se transforma 6 milioane tone de hidrogen in heliu ceea ce inseamana eliberarea a 3.86 x 1026 j de energie. In 5 miliarde de ani prin fuziune s-a consumat 5% din masa actuala a Soarelui, deci conform estimarilor, Soarele mai poate radia cu intensitate neschimbata inca 10 miliarde de ani. Atmosfera Soarelui este formata din fotosfera, cronosfera si coroana. Fotosfera are o structura granuloasa. Granulele sunt noduri de gaz cu 200300k mai calde decat mediul lor si se afla intr-o curgere continua. Formatiunile cele mai frapante sunt petele solare. Aceste pete apar acolo in fotosfera unde creste intensitatea campului magnetic si drept urmare apare o scadere de temperatura de 1500 k. Pata poate fi impartita in 2 parti bine separate: partea interioara mai inchisa numita umbra si partea mai putin inchisa ce o inconjuara, penumbra. Intensitatea de radiatie mai scazuta este rezultatul temperaturii mai coborate. O pata solara singulara are un diametru de aproximativ 1000 km, durata de viata 1 saptamana, dar deseori petele se

grupeaza, atigand diametrul de 100 000 km. Acoperirea soarelui cu pete s eschimba periodic intre 2 minime-numita perioada de petesolare-sunt 11,2 ani. Cromosfera poate fi studiata doar cu ocazia eclipselor solare sau cu instrumente speciale.Fenomenele cele mai importante ce au loc in cromosfera sunt eruptiile solare,numite flere.Acestea de fapt sunt iluminari ale cromosferei deasupra petelor solare,ceea ce indica eliberare rapida a unei mari cantitati de energie. Conform unor teorii,in atmosfera Soarelui se intalnesc campuri magnetice de directii opuse,care se anihileaza reciproc si atunci degaja aceasta energie uriasa. Prin eliberarea enrgiei vor fi accelerati electronii si protonii prezenti acolo,o parte din ei inving atractia soarelui,o alta parte din campul magnetic,se navaleste in cronosfera. In timpul eruptiei solare creste radiatia radio,X su UV a Soarelui,dar se poate observa si eruptia electronilor si a protonilor. Coroana solara este un invelis de gaz,avand o temperatura de 1-2 milione K si forma variabila,care poate fi vazuta doar cu ocazia Eclipsei de Soare.Din cauza temperaturii ridicate,in coroana atomii sunt in stare multiplu ionizata,astfel numarul electronilor aici este foarte mare. Tot prin temperatura ridicata se explica si vantul solar,care de fapt este curgerea spre exterior a materiei coroane solare. Vantul solar este construit mai ales din protoni,concentratia lor la distanta Pamantului este in medie 6-10 l/cm3,iar intesitatea campului magnetic este in medie de 0.05G. Activitatea solara si unele fenomene terestre sunt legae intr-un fel,cum s-a observat deja de mult. Este de inteles,caci de exemplu anumite componente ale radiatiei cosmice provin de la Soare sunt mai ales electroni si protoni ce ajung pe pamant pot fi impartite in 3 grupe mari dupa originea si viteza lor. Din prima grupa fac parte particulele vantului solar,cu viteze relativ mici,in jur de 300-600km/s. Din a doua grupa fac parte fasciculele de vant solar legate de golurile coroanei cu viteza de 100km/s. A treia grupa consta in particulele flerilor,cu viteza cea mai mare-cativa 1000 km/s. Miscarea acestor particule este influentata de vantul solar,mediu si campul magnetic al Pamantului,de aceea nu se poate prevede exact ce consecinte va avea pe Pamant cate o activitate solara. 5.2 Energia solara Toate sursele noastre energetice provin de la Soare, caci doar energie geotermica-care rezulta din dezintegrarea substantelor radioactive-si energia nucleara nu sunt de origine solara. Cantitatea de energie ajunsa la suprafata

terestra ajunge secvential si depinde de anotimp ,innorari. De aceea problema folosirii energiei solare inseamna si problema stocarii energiei solare. Valoare medie a intensitatii solare in tara noastra este de 1760 kwh/m2 pe an. Numarul orelor insorite este 1900-2200 pe an,corespunde valorii medii din Europa,deci avem sanse egale cu alte tari privind folosirea energiei solare,care are multe avantaje:nu se va epuiza intr-un timp previzibil,nu este poluanta,nu trebuie transportata,nu se scumpeste. Omul foloseste aceasta energie din timpurile stravechi in mod direct, indirect si in viitor cu epuizarea combustibililor fosili o va folosii si mai mult. Soarele trimite anual atata energie pe Pamant,cat este toata energia termica obtinuta din toata cantitatea de combustibil fosil pana acum ars. Energia solara si cea eoliana pot fi transformate pe cale fizica in alte forme de energie,cel mai des in energie calorica si electrica. Plantele ce contin clorofila,prin fotosinteza transforma biologic energia solara in compusi de carbon organici din care se poate obtine energie electrica sau calorica prin eliberarea energiei de legatura. Exista mai multe moduri de utilizare directe a energiei solare. Cele mai cunoscute si mai raspandite sunt metodele cu celule solare de mica energie,care transforma energia solara in energie electrica. Celula solara functioneaza cu radiatia directa sau indirecta. Randamentul teoretic poate fi si de 60%, dar in practisa s-a realizat mult mai scazut. Pierderea este datorata reflectarii unei parti din fotoni si imposibilitatii de despartire a purtatorilor de sarcini de catre fotonii de energie mica. Boilerele solare sunt sisteme cu oglinzi parabolice, care urmaresc miscarea Soarelui prin dirijare computerizata. Energia luminii este concentrata cu ajutorul unei lentile convergente pe rezervorul unui turn central si apa din rezervor va fierbe. Vaporii rezultati pun in miscare un generator si se produce curent electric. Intr-o alta varianta,fasciculul luminos incalzeste o solutie sarata care circuland sub presiune cedeaza energia termica generatorului. Dezavantajul lor este nevoia de spatiu extins,investitie mare si periculozitatea. Pot aparea si schimbari microclimatice si ecologice in mediul inconjurator al centralelor solare. In cazul boilerelor solare este important ca oglinzile sa urmareasca exact pozitia Soarelui. De aceea,oglinzile sunt fixate pe un sistem avand o axa paralela cu axa de rotatie a Pamantului si o alta axa perpendiculara pe

ea.Suprafata oglinzilor trebuie polizata corespunzator,iar materialul oglinzilor trebuie sa reziste la toate efectele meteorologice si la deformatii. Exista mai multe feluri de colectoare solare,dar principalul lor este identic. Partea principala este absorbantul ,care pe partea superioaara este termoconductor la mijloc sau jos are o placa sau tub ce contine un strat termoabsorbant. Colectoarele din folie in forma de tub sau basica pot produce caldura de dimineata pana duma-amiaza tarziu,chiar si in lumina solara difuza,datorita pozitiei lor orizontale. Ele sunt si mai ieftine decat colectoarele cu placi din fibre de sticla,asezate unghiular. Dezavantajul lor ca pot ingheta iarna,se pot inmuia vara in canicula si se distrug relative repede in radiatia solara puternica. Sistemele cu colectoare solare sunt folosite mai ales pentru asigurarea apei calde in locuinte si iarna pentru incalzirea lor. Aceste sisteme pot functiona cu circulatie prin ventilatie sau cu pompe sau dupa principiul termosifonului care este mai energoeconomic. In aceasta ultima varianta,colectoarele sunt asezate mai jos fata de rezorvorul cu apa si apa incalzita in ele circula inspre sus,in locul ei ajunge apa mai rece din rezervor. Acest schimb are loc pana la egalare temperaturii apei din rezervor si colector. Dupa consumul apei din rezervor,procesul incepe din nou. Din cauza variatiei intensitatii si discontinuitatii radiatiei solare,sistemele de incalzire prin colectare solare trebuie sa fie legate de sisteme capabile de stocare a caldurii. Energia solara poate fi captata si in formatiuni de casa de locuit-solar pentru plante pentru aprovizionarea cu caldura,respectiv cu apa calda,cand solarul joaca rolul de colector. Tehnica moderna,economisirea energiei,protectia mediului au determinat raspandirea modului de incalzire prin pompa de caldura. Este interesant ca acest mod s-a raspandin mai mult in tarile nordice,unde numarul orelor de insolatie este mult mai mic decat la sud. Principiul de functionare a pompei de caldura este urmatorul:din sursa de caldura energia este condusa in pompa de caldura unde ea este preluata de un mediu de racire,capabil sa cedeze si sa preia caldura. Drept sursa de caldura se poate folosi si solul,caz in care se introduce in sol un sistem de polietilena,umplut cu solutie de antigel. Caldura solului ajunge in pompa de caldura prin intermiediul solutiei antigel. Pompa de caldura pune in circulatie un lichid cu temperatura de fierbere scazuta,presiunea ei poate fi variata.

Daca asupra lichidului actioneaza o presiune mica,el se evapora puternic,preluand caldura necesara procesului din mediul inconjurator. Daca asupra fluidului actioneaza o presiune mare,el se lichefiaza,cedand astfel caldura mediului. Pompa de caldura scade presiunea fluidului cand el intra in contact cu antigelul prin sistemul de tuburi,fluidul incepe sa se evapore si caldura necesara pentru proces prea de la antigl. Se ridica din exterior presiunea vaporilor formati cand intra in contact cu fluidul din sistemul de incalzire. Evident cu pompa de caldura se pot produce si vapoti care pot produe si vapori care pot fi folositi la producerea energiei electrice. Pentru functionarea compresorului este nevoie de enrgie electrica care insa este doar din energia electrica redata,livrata. O energie mai curata,mai putin poluanta pentru mediu ca cea obtinuta ce pompa de caldura se gaseste greu. Investitia pentru un astfel de sistem de incalzire este mai mare fata de un sistem obisnuit,dar pe termen mai lung sigur se recupereaza.
Instalarea centralelor solare este rentabila acolo unde numarul orelor de insolatie atinge cel putin o treime din valoarea teoretic posibila. Dar si in acest caz este nevoie de sisteme in care sa poata stoca energianeutralizata pe moment. O prima modalitate in acest sens a fost depozitarea energiei in acumulatoare,care insa este cu pierderi mari, caci de exemplu curentul continuu produs in acumulator trebuia transformat in curent alternativ. De aceea ,azi o parte din energia termica obtinuta este condusa in rezervoare de caldura care contin substante organice,capabile sa-si mentina temperatur ridicata timp de cateva ore. Alte modalitati vechi de utilizare a energiei solare sunt desalinizarea apei,cuptorul solar,respectiv functionarea pompei de apa. La sfarsitul anilor 1970 a inceput folosirea energiei solare in agricultura. Baza a constituit descoperirea ca un obiect asezat sub o placa de sticla se incalzeste sub influenta razelor solare,apoi emite radiatie electromagnetica de lungime de unda mare,care sunt reflectate pe placa de sticla. Pentru marirea randamentului ,au vopsit sticla in interior intr-o culoare inchisa,apoi au utilizat mai multe straturi de sticla,astfel ajungand chiar la temperatura de 100 0C in spatiul dat. tot pe acest principiu se bazeaza uscatoarele;acest mod de uscare este mai rapid decat de exemplu uscarea naturala si fructele nu sunt agresate ca in cazul uscatoarelor electrice. Uscarea furajului este un alt domeniu de utilizare a energiei solare,caci uscarea in aer cu 5-100C mai cald fata de aerul din exterior nu produce pierdere de materie hranitoare. Azi este raspandita solutia ca in fata asa-numitului uscator cu aer impus se leaga un tub,realizat din folie neagra,fixat pe sol. Un ventilator

impinge aerul prin aceasta folie de uscator,aerul se incalzeste trecand prin tub si astfel in uscator ajunge aer cald. 6. Energia eoliana

Energia eoliana este o sursa de energie reinnoibila,care exista datorita soarelui. Circulatia energiei eoliene se datoreaza diferentei de temperatura a maselor de aer;incalzirea maselor de aer are loc multumita radiatiei de caldura emise de sol si apa;iar solul si aerul se incalzesc datorita radiatiei solare. Circulatia de aer are loc pana ce diferenta de temperatura dispare. In anumite locuri aceasta egalare nu se realizaeaza niciodata din cauza diferentelor mari intre teritoriile invecinate,astfel acolo exista curenti de aer permanenti. Energia eoliana a fost utilizata pentru prima data in Egipt,deoarece acolo au aparut primele nave cu panze. Persienii au folosit prima oara de vant in secolul VII. Desavarsirea morii de vant s-a facut in Norvegia in secolul XIII. Aici au folosit deja rpata de vant cu axa orizontala,astfel daca s-a schimbat directia vantului ei puteau adapta aparatul. Utilizarea energiei eoliene depinde mult de loc,intrucat pentru a produce energie semnificativa este nevoie de vanturi constante. Si intensitatea curentului trebuie sa fie potrivita,precumsi viteza vantului trebuie sa fie mai mare ca medie anuala de 4-5m/s. Este rentabila instalarea unei centrale eoliene doar in locul unde relieful si mediul sunt potrivite pentru castignde energie eoliana. Caci relieful si obiectee din mediu influenteaza mult aspectul de curgere aerului. Alt parametru important este intensitatea curentului de aer care trebuie sa fie cel putin 500-600 W/m 2 pentru o folosire econmica a energiei eoliene. Trebuie tinut seam ca viteza vantului prea mare poate rpvoca stricaciuni in sistemele centralei,de aceea centralele eoliene functioneaza in siguranta doar pna la viteze de 25-30 m/s. aici se incorporeaza in centrale un sistem care automat opreste functionarea centralei la o viteza peste o viteza limita. Centralele eoline functioneaza in 3 moduri: Uzina insule,adica energia electrica produsa se foloseste in scop propriu; Legata la reteaua electrica; Pentru consum individual si in retea electrica.

Energia eoliana pe langa producerea energiei electrice este utilizata si de exemplu pentru extragerea apei cu ajutorul pompelor cu motor eolian precum si la aerisirile apei de canal cu motor eolian. Posibilitatile uriase ascunse in energia eoliana exemplifica faptul ca izvoarele de energie eoliana pe coasta Europei este de 1,5 ori necesarul de energie totaal al UE. Prin folosirea intensiva a energiei eoliene ar deveni inutile foarte multe centrale electrice pe baza de combustibil fosil.

7. Utilizarea energiei hidraulice

Ciclul hidrologic din natura se petrece sub influenta Soarelui. In acest sens,precumsi deoarece energia hidraulica este de asemenea reinnoibila,seamana cu energia eoliana. Desi cantitaatea de energie hidraulica a pamantului este maai mica in comparatie cu necesarul de energie mondial,totusi importanta ei este foarte mare. Exista in lume locuri care sunt sarace in alte forme de purtatori de energie,insa foarte boagate in apa (Congo). Importanta ei in multe cazuri nu este producerea energieie electrice si folosirea apei in agricultura si in aplicatii industriale. Energia hidraulica a fost folosita inca din antichitate in China,India,cand au aparut primele roti cu apa. Se cunosc 2 tipuri,roata care este lovita pe partea de jos de apa,care transfosrma energia cinetica a curentului de apa si cea lovita in partea superioara care trasforma energia potentiala a apei in cadere. Randamentul lor este de 1%. In Evul Mediu enegia apei a fost folosita la mori,pentru scoaterea apei din mine,iar incepand din secoloul al XVIII deja se folosea si in atelierele de fierarie. In centralele de azi,aa in cadere pune in miscare turbinele,ele la randul lor generatoarele,adica energi gidraulica se foloseste pentru producerea energiei electrice. Hidrocentraalele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. Dupa inaltimea de cadere putem vorbi de sistem: Sisteme cu cadere mica,unde inaltimea de cadere este mai mica de 15m; Sisteme cu cadere mijlocie,unde inaltimea de cadere este intre 15 si 50 m; Sisteme cu cadere mare,unde inaltimea de cadere este mai mre de 50m;

In functie de puterea electrica livrata o hidrocentrala poate fi incadrata in:

Categoria I daca putearea ei este peste 500kW; Categoria II daca puterea este in regiunea 100-500kW; Categoria III daca puterea ei este sub 100kW;

In functie de constructie pot fi: Hidrocentrale cu denivelare naturala; Hidrocentrale cu lac de acumulare,cand valea sau matca raului se inchide cu baraj si astfel se realizeaza devinevlarea; Hidrocentrale cu canale de deviere. In esenta,in cazul or apa din matca originala a raului este condusa printr-un canal construit artificial. Drept urmare,cadereai apei la cpatul canalului va fi mai mare decat in matca originala a raului. Apa,dupa utilizarea energiei sale,este din nou dirijata in matca originala; Hidricentrale cu pompe,unde denivelarea se realizeaza cu pompe. Sarcina lor este sa stocheze energia produsa in centrale pentru perioada de consum de varf. Masinile instalate pot functiona ca pompe noaptea si ca generatoare de turbina in timpul zilei.

Din ce in ce mai mult sunt preferate hidrocentralele bazate pe maree. Fenomenul de maree este legat de atractia exercitata de masa Lunii si in masura mult mai mica a Soarelui,asupra marilor. Luna functioneaza cu o forta de atractie asupra apei marii,de aceea pe Pamant,de partea Lunii,in mari apare un val de inundatii,pe partea opusa a Pamantului.In directia perpendiculara pe forta de atractie apare fenomenul de reflux. Cand centrele de greutate ale Pamantului,Lunii si Soarelui sunt aliniate,atunci este cel ami puternic fenomen de maree,acest lucru se intampla cand e Luna noua,respectiv luna plina. Cnad directiile Soarelui si Lunii privind de pe Pamant fac unghi de 90 de grade,tunci este ce mai slab fenomenul,acesta se intampla ;la primu,respectiv la ultimul sfert de Luna. Prima centrala electrica experimentala bazata pe maree a fost in Germania construita in 1910,iar prima care a functionat producand energie semnificativa a fost in Franta. Renteaza sa se construiasca o astfel de centrala deoarece diferenta de nivele in flux si reflux este de 5m. Si in cazul centralelor bazate pe maree,apa in cadere pune in miscare turbina de apa,care insa sunt altfel realizate in centrale hidroenergetice. In

cazul centralelor de maree,turbinele trebuie sa functioneze in anumite cazuri ca si pompe pentru ca sa fie crescut nivelul natural al fluxului. Astfel de exemplu,in timpul fluxului prin investitie de energie se pompeaza apa in bazin,apoi in timpul refluxului enegia este redata in retea. Acest sir de proceduri este economic daca fluxul are loc in afara orelor de varf de consum de energie,iar refluxulare loc in timpul orelor de consum de energie maxim. In asemenea centrale se folosesc materiala speciale pentru prevenirea coroziunii puternice ce poate provoca apa de mare.

8. Energie obtinuta din biomasa Biomasa-materie organica produsa de organisme vegetale si de animale-este o forma transformata, reinnoibila a energiei solare. Omul o foloseste de mult in diferite scopuri si in diferite variante, dar ea a devenit importanta de cand a inceput economisirea purtatorilor de energie fosili. Biomasa ca izvor de energie, poate fi utilizata: -prin ardere directa-se produce energie calorica; -in prezenta aerului, prin fermentare(aeroba), se pot obtine alcoli (bioetanol, biometanol) potriviti pentru functionarea motoarelor; -prin fermentare anaeroba se poate produce biogaz. Bineinteles, exista si alte modalitati de utilizare(piroliza, gazefiere, realizarea unor compusi organici) ale biomasei Prin ardere se elibereaza energia de legatura din biomasa ceea ce omul a folosit din timpurile stravechi. Aceasta este forma de obtinere de energie cea mai simpla, dar cu randament relativ scazut. Pentru ardere directa poate fi utilizata doar biomasa uscata sau cu umiditate mica:lemne de foc, paie, tulpina si stiuletele de porumb, deseurile de lemne, rumegus, balegar etc. 1kg de paie este echivalent din punct de vedere energetic cu aproximativ 3-4 litrii de titei.la inceputul anilor 1980 s-au realizat cuptoare proiectate pentru arderea balotilor intregi de paie, dar ele functionau cu randament prost emitau multe substante de ardere daunatoare, era dificila alimentarea lor si curatenia lor. S-au elaborat si alte solutii de ardere, de exemplu

maruntirea balotilor de paie, alimentarea automata si arderea optima(in functie de nevoia de aer si de caldura). In aceste instalatii balotii de paie se toaca, un sistem de parghii transporta paiele tocate in cuptorul de ardere, de unde in functie de cerintele de caldura ajunge in spatiul de aer. Gazele fierbinti rezultate incalzesc prin sistemul de tuburi apa din cazan. Cu asemenea instalatii se pot instala si incalzirea comunala. Centralele cu ardere de lemn si paie economisesc combustibil fosil, emit mai ptuin bioxid de carbon in atmosfera, deci sunt mai putin poluante. De fapt emit 100 de substante nocive, care sunt otravitoare, eventual cangeringene, in plus admit monoxid de carbon, oxid de azot, bioxid de sulf si aldehide. Majoritatea acestora se pot lega insa cu filtre.Dezavantajul centralelor de biomasa este si investitia mare, ce rezulta din cheltuilei pentru spatii de depozitare mai mare, pregatirea materiei prime, alimentarea automata, departarea mecanica a cenusii si curatirea gazului de ardere. In plus, la centralele de biomasa si cheltuielile de intretinere si repararea sunt mai mari, costul energiei electrice este mai mare si necesita mai mult personal de deservire. Raportand la producerea unei puteri de 1 mw, centrala cu ardere dee paie lucreaza aproximativ cu 45% mai scump decat una cu ardere de titei. O centrala de 20 mw foloseste cel putin 112 000 t paie, depozitarea si mentinerea in stare uscata a materiei prime reprezentand probleme mari. Biomasa are volum mare, cheltuieli de strangere, aducerea la forma adecvata cu masini speciale, de transport, de uscare sunt deosebit de mari. In plus bilantul energetic nu este prea favorabil. In Anglia au inceput construirea unor centrale cu materie prima de gainati. Aceasta rezolva problema asezarii gainatilor si in plus din zgura rezultata se produce ingrasamant de fosfor. Gainatii din masinile de transport ajung in canalele de primire bine izolate apoi intr-un amestecator, iar in forma omogenizata sunt introdusi in spatiul de ardere la 850 grade celsius, controlat de computer. Uzina practica este lipstia de fum si cenusa.