Facultatea de tiine ale Naturii i tiine Agricole Specializarea: tiina Mediului, anul 2 Profesor ndrumator: Conf. Univ. Dr.

Lucian Petcu

Producerea energiei pentru uzul uman

Student :
David Oana Maria Ionescu Costel Giorgian

GENERALITATI
Este deosebit de important pentru schimbarea mediului nostru producerea si consumul de energie pentru uzul uman. Procesul de producere a energiei electrice are efecte asupra mediului, poluarea aparand in fiecare etapa, ceea ce duce la incalzirea globala.

Consumul de energie difera mult de la o tara la alta. Consumul de energie al unei tari depinde in primul rand de gradul de dezvoltare, situatie economica geografica, care determina si repartizarea energiei in cadrul unor ramuri (industrie, agricultura,transport).
Odata cu cresterea economica un loc mai important are comertul, conditiile de viata mai confortabile, care vor avea ca atare un procent mai mare de consum de energie. Consumul de energie in cresterea continua are efect nefast asupra mediului nostru global. Arderea carbunelui si titeiului determina ploi acide, iar cresterea concentratiei de bioxid de carbon are drept consecinta efectul de sera. In urma poluarii mediului ne putem astepta la producerea schimbarilor de clima pe Pamant intr-un timp relative scurt.

 Pentru a micsora toate aceste efecte este nevoie de raspadirea unor surse de energie noi,protejand mediul,respective de utilizarea cu un randament mai mare a surselor de energie existente.

Titeiul, carbunele si gazul natural asigura preponderent energia pentru uzul uman. Se mai folosesc energie nucleara, cea solara (din ce in ce mai mult), eoliana si energia geotermala.
Din punct de vedere al protectie mediului cele mai bune surse de energie sunt asa numitele surse reinoibile, adica folosirea energiilor solare, eoliene si geotermice. Utilizarea acestor neoenergii are insa si dezavantaje, cum ar fi: investitie mare, caracter sezonier al energiei (energia solara), nevoia surselor de energie complemetare, dependanta de locul geografic, efectul negativ asupra mediului exercitat la contruirea lor.

Centrale electrice pe baza de carbune

Ele au fost primele care au produs energie electrica. Au avantajul ca rezerva de carbune a lumii este mult mai mare in comparatie cu titeiul si gazele naturale. Dezavantajul lor este ca polueaza mult mediul, se pune si problema transportului, cauzeaza ploi acide si efect de sera. Etapele principale ale formarii carbunelui sunt: sedimentarea substantelor vegetale moarte, urmata de transformarea acestora la suprafata rezultatul fiind turba apoi in decursul asa numitei carbonificari,turba se transforma in lignit, carbune maro, carbune negru si apoi antracit. Carbonificarea are loc in scoarta terestra la presiune si temperatura mai are.

Etapele carbonificarii
Continut in carbune (%) Turba Lignit Carbune maro 55 65 60 65 65 80 Caldura in ardere (MJ/kg) 6.3 7.5 7.0 8.4 5.4 24

Carbune negru Antracit

80 93 93 98

24 32 35 37.5

 Centralele termice au nevoie pe langa cazane, condensatoare, generatoare si de sisteme complicate de racire si de strangere a deseurilor. Centralele pe baza de carbune sunt puternic poluante. O centrala moderna de 1000 MW consuma pe ora 440 t carbune si 680 t oxigen. O astfel de centrala produce pe ora 1200 t bioxid de carbon, 1 t bioxid de azot si 30 t bioxid de sulf, 0,1 t de substante organice si chiar mai multe tone de praf, cenusa, zgura, care contin si metale grele periculoase. Centrale pe baza de carbune emit si mai multe substante radioactive, caci lignitul insusi contine astfel de substante, care se vor concentra in cenusa si zgura si ajungand la 30-80 de ori valoarea radioactivitatii medie a solului. Deci, din acest punct de vdere poluarea centralei pe baza de carbune este mai periculoasa decat cea a centralei nucleare.

Centrale termince cu gaz si iei

Titeiul si gazul natural s-au format in straturile mai adanci ale Pamantului prin descompunerea materialelor organice. Titeiul reprezinta combinatia de carbon lichid, de orgine naturala, care consta mai ales din hidrocarburi precum si din cmpusi organici cu continut de oxigen, sulf si azot. Gazul natural este totalitatea hidrocarburilor gazoase de origine naturale. Componenta principala este metanul, dar contine si alte hidrocarburi cu numar ridicat de atomi de carbon (etan, propan, butan, gazolina). In gazul natural se mai gasesc intr-un raport variabil si gaze poluante (bioxid de carbon, hidrura de sulf, azot, heliu). Dintre sursele de energie fosile, gazul natural poate fi privit cel mai putin poluant pentru mediu, caci este un combustibil curat cu putere calorica mare arzand fara cenusa si zgura.

Randamentul unei centrale traditionale pe baza de carbune sau titei este de 35-40%, dar centralele cu ciclul combinat care se utilizeaza in zilele noastre ajung la randament de 60%.

 Rezultatele unei centrale combinate sunt si mai spectaculoase daca sunt folosite in asa numita producere de energie in cascada adica gazele fierbinti se folosesc pe langa producerea enegiei electrice si pentru consumul de caldura industrial si menajer.

Gazul natural, datorita continutului de sulf si praf, polueaza mai putin aerul in comparatie cu carbunele si titei. La utilizarea gazului natural in centrale cu ciclul combinat in cursul arderii nu se formeaza sulf deloc, scade si emisia de CO2.
Transportul utilizand carburanti fosili, reprezinta cel mai imporant poluant al mediului pe langa centralele termice. Deosebirea esentiala este ca centralele sunt poluanti locali, iar mijloacele de transport sunt factori de emisie in miscare. Situatia cea mai grava este in orasele mari, mai ales in centrele lor aglomerate. Tipurile principale de automobile cu combustibil gazos, sunt motoarele LPG (Liquefied Petrolum Gasolin), LNG (Liquefied Natural Gas), CNG (Compressed Natural Gas).

Energia geotermica
De la suprafata terestra, in directia razei spre centru Pamantului, temperatura se ridica in medie cu 30oC pe km, dar pe anumite portiuni aceasta valoare poate fi si mai mare. Energia geotermica ce rezulta din caldura rocilor, poate fi adusa la suprafata prin forari, dar mai des se face prin intermediul vaporilor sau al apei termale. Unde erup vaporii s epoate produce energie electrica, aceste situatii apar in Islanda, Noua Zeelanda si SUA. Temperatura mediei a apelor termale este in general 30oC 100oC. Energia geotermica, ca si energie solara, este nelimitata, nu se epuizeaza, vine in continuu si poate fi extrasa relativ ieftin. Sub forma de apa termala ea nu este intotdeauna inepuizabila exceptand cazul incare dupa extragerea energiei termice se face si realimentarea ei. Apele termale contin saruri intr-o masura mai mica sau mai mare si astfel prin scurgerea lor scad calitatea solului si apei freatica, insa avand avantajul ca nu contin poluanti rezultati din activitati industriale sau menajere.

 Folosirea energiei geotermice implica urmatoarele faze: apa erupta din izvorul termal este degajata, sedimentata indepartand astfel din continutul de saruri-apoi apa este pompata la locul de utilizare. Apa racita este devarsata intr-un bazin sau intr-un curent de apa. Aceste sisteme sunt simple, functioneaza in siguranta, pot fi realizate prin investitii mici si functionarea este relativ ieftina. Problema lor este insa ca debitul de apa scade in timp. Scaderea debitului de apa este considerabil in locurile unde sunt in functiune si pompe de titei sau gaze naturale sau unde exista mia multe izvoare termale. Dezavantajul mare al apei termale este continutul ridicat in saruri care poate depasi si 8000 mg/l. 60-80% din saruri sunt hidrogen carbonati de Na, Ca, Mg, care sunt in solutie si datorita bioxidului de carbon sub presiune. Daca apa termale contine nisip sau alte aluviuni, depunerile in tevi pot fi periculoase, necesitand indepartarea acestora prin metode chimice,iar randamentul scade.

Energia solara si utilizarea ei

Toate sursele noastre energetice provin de la Soare, exceptie fac doar energie geotermica care rezulta din dezintegrarea substantelor radioactive si energia nucleara nu sunt de origine solara. Cantitatea de energie ajunsa la suprafata terestra ajunge secvential si depinde de anotimp, innorari. De aceea problema folosirii energiei solare inseamna si problema stocarii energiei solare. Soarele trimite anual atata energie pe Pamant,cat este toata energia termica obtinuta din toata cantitatea de combustibil fosil pana acum ars.

Energia solara si cea eoliana pot fi transformate pe cale fizica in alte forme de energie,cel mai des in energie calorica si electrica.

 Exista mai multe moduri de utilizare directe a energiei solare. Cele mai cunoscute si mai raspandite sunt metodele cu celule solare de mica energie,care transforma energia solara in energie electrica.
Boilerele solare sunt sisteme cu oglinzi parabolice, care urmaresc miscarea Soarelui prin dirijare computerizata. Energia luminii este concentrata cu ajutorul unei lentile convergente pe rezervorul unui turn central si apa din rezervor va fierbe. Vaporii rezultati pun in miscare un generator si se produce curent electric. Intr-o alta varianta,fasciculul luminos incalzeste o solutie sarata care circuland sub presiune cedeaza energia termica generatorului. Este important ca oglinzile sa urmareasca exact pozitia Soarelui. Ele sunt fixate pe un sistem avand o axa paralela cu axa de rotatie a Pamantului si o alta axa perpendiculara pe ea. Suprafata oglinzilor trebuie polizata corespunzator, iar materialul oglinzilor trebuie sa reziste la toate efectele meteorologice si la deformatii.

 Exista mai multe feluri de colectoare solare, dar principalul lor este identic. Partea principala este absorbantul ,care pe partea superioara este termoconductor la mijloc sau jos are o placa sau tub ce contine un strat termoabsorbant.

 Energia absorbita va fi cedata de absorbant unui curent de aer (sau apa) circulat. In functie de intensitatea radiatiei solare si a temperaturii aerului, colectoarele pot incalzi aerul circulat (sau apa circulata). Randamentul este de 70% vara, iar iarna de 10%. Colectoarele cu circulatie de aer pot produce mai multa energie decat cele cu apa, insa randamentul celor cu apa este mai ridicat. Cu sistemele de colectare solara se pot satisface aproximativ 60% din necesarul de energie pentru sistemele de incalzire a locuintelor si a apei menajere. Sistemele cu colectoare solare sunt folosite mai ales pentru asigurarea apei calde in locuinte si iarna pentru incalzirea lor. Aceste sisteme pot functiona cu circulatie prin ventilatie sau cu pompe sau dupa principiul termosifonului care este mai energoeconomic. In aceasta ultima varianta,colectoarele sunt asezate mai jos fata de rezorvorul cu apa si apa incalzita in ele circula inspre sus,in locul ei ajunge apa mai rece din rezervor.

 Instalarea centralelor solare este rentabila acolo unde numarul orelor de insolatie atinge cel putin o treime din valoarea teoretic posibila. Dar si in acest caz este nevoie de sisteme in care sa poata stoca energia neutralizata pe moment. O prima modalitate in acest sens a fost depozitarea energiei in acumulatoare,care insa este cu pierderi mari, caci de exemplu curentul continuu produs in acumulator trebuia transformat in curent alternativ. De aceea , azi o parte din energia termica obtinuta este condusa in rezervoare de caldura care contin substante organice, capabile sa-si mentina temperatura ridicata timp de cateva ore. Alte modalitati vechi de utilizare a energiei solare sunt desalinizarea apei, cuptorul solar, respectiv functionarea pompei de apa.

Energia eoliana
Energia eoliana este o sursa de energie reinnoibila,care exista datorita Soarelui. Circulatia energiei eoliene se datoreaza diferentei de temperatura a maselor de aer; incalzirea maselor de aer are loc multumita radiatiei de caldura emise de sol si apa;iar solul si aerul se incalzesc datorita radiatiei solare. Circulatia de aer are loc pana ce diferenta de temperatura dispare. In anumite locuri aceasta egalare nu se realizaeaza niciodata din cauza diferentelor mari intre teritoriile invecinate, astfel acolo exista curenti de aer permanenti. Energia eoliana a fost utilizata pentru prima data in Egipt,deoarece acolo au aparut primele nave cu panze. Persienii au folosit prima oara de vant in secolul VII. Desavarsirea morii de vant s-a facut in Norvegia in secolul XIII. Aici au folosit deja rpata de vant cu axa orizontala,astfel daca s-a schimbat directia vantului ei puteau adapta aparatul.

 Utilizarea energiei eoliene depinde mult de loc, intrucat pentru a produce energie semnificativa este nevoie de vanturi constante. Si intensitatea curentului trebuie sa fie potrivita, precum si viteza vantului trebuie sa fie mai mare ca medie anuala de 4-5m/s. Este rentabila instalarea unei centrale eoliene doar in locul unde relieful si mediul sunt potrivite pentru castig de energie eoliana. Caci relieful si obiectele din mediu influenteaza mult aspectul de curgere a aerului. Alt parametru important este intensitatea curentului de aer care trebuie sa fie cel putin 500-600 W/m2 pentru o folosire econmica a energiei eoliene. Trebuie tinut seama ca viteza vantului prea mare poate provoca stricaciuni in sistemele centralei, de aceea centralele eoliene functioneaza in siguranta doar pana la viteze de 25-30 m/s. In centrale se incorporeaza un sistem care automat opreste functionarea acesteia la o viteza peste o viteza limita.

Energia hidraulica

Ciclul hidrologic din natura se petrece sub influenta Soarelui. In acest sens, precum si deoarece energia hidraulica este de asemenea reinnoibila,seamana cu energia eoliana. Desi cantitatea de energie hidraulica a Pamantului este mai mica in comparatie cu necesarul de energie mondial, totusi importanta ei este foarte mare. Exista in lume locuri care sunt sarace in alte forme de purtatori de energie,insa foarte boagate in apa (Congo). Importanta ei in multe cazuri nu este producerea energiei electrice, ci folosirea apei in agricultura si in aplicatii industriale.

 Energia hidraulica a fost folosita inca din antichitate in China, India, cand au aparut primele roti cu apa. Se cunosc 2 tipuri: roata care este lovita pe partea de jos de apa,care transfosrma energia cinetica a curentului de apa si cea lovita in partea superioara care trasforma energia potentiala a apei in cadere.
In Evul Mediu enegia apei a fost folosita la mori, pentru scoaterea apei din mine, iar incepand din secoloul al XVIII deja se folosea si in atelierele de fierarie. In centralele de azi, apa in cadere pune in miscare turbinele, ele la randul lor generatoarele, Adica energia hidraulica se foloseste pentru producerea energiei electrice.

 Hidrocentraalele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. Dupa inaltimea de cadere putem vorbi de sistem: - Sisteme cu cadere mica,unde inaltimea de cadere este mai mica de 15m; - Sisteme cu cadere mijlocie,unde inaltimea de cadere este intre 15 si 50 m; - Sisteme cu cadere mare,unde inaltimea de cadere este mai mre de 50m; In functie de puterea electrica livrata o hidrocentrala poate fi incadrata in: - Categoria I daca putearea ei este peste 500kW; - Categoria II daca puterea este in regiunea 100-500kW; - Categoria III daca puterea ei este sub 100kW;

 In functie de constructie pot fi: - Hidrocentrale cu denivelare naturala; - Hidrocentrale cu lac de acumulare, cand valea sau matca raului se inchide cu baraj si astfel se realizeaza denivelarea; - Hidrocentrale cu canale de deviere. In esenta,in cazul lor apa din matca originala a raului este condusa printr-un canal construit artificial. Drept urmare, cadereai apei la cpatul canalului va fi mai mare decat in matca originala a raului. Apa,dupa utilizarea energiei sale, este din nou dirijata in matca originala; - Hidrocentrale cu pompe,unde denivelarea se realizeaza cu pompe. Sarcina lor este sa stocheze energia produsa in centrale pentru perioada de consum de varf. Masinile instalate pot functiona ca pompe noaptea si ca generatoare de turbina in timpul zilei.

Energia obtinuta din biomasa

Biomasa materie organica produsa de organisme vegetale si de animale este o forma transformata, reinnoibila a energiei solare. Omul o foloseste de mult in diferite scopuri si in diferite variante, dar ea a devenit importanta de cand a inceput economisirea purtatorilor de energie fosili.

 Biomasa ca izvor de energie, poate fi utilizata: - prin ardere directa-se produce energie calorica; - in prezenta aerului, prin fermentare(aeroba), se pot obtine alcoli (bioetanol, biometanol) potriviti pentru functionarea motoarelor; - prin fermentare anaeroba se poate produce biogaz. Bineinteles, exista si alte modalitati de utilizare(piroliza, gazefiere, realizarea unor compusi organici) ale biomasei. Prin ardere se elibereaza energia de legatura din biomasa ceea ce omul a folosit din timpurile stravechi. Aceasta este forma de obtinere de energie cea mai simpla, dar cu randament relativ scazut. Pentru ardere directa poate fi utilizata doar biomasa uscata sau cu umiditate mica: lemne de foc, paie, tulpina si stiuletele de porumb, deseurile de lemne, rumegus, balegar etc. Spre exemplu: 1kg de paie este echivalent din punct de vedere energetic cu aproximativ 3-4 litrii de titei.

 Dezavantajul centralelor de biomasa este si investitia mare, ce rezulta din cheltuilei pentru spatii de depozitare mai mare, pregatirea materiei prime, alimentarea automata, departarea mecanica a cenusii si curatirea gazului de ardere. In plus, la centralele de biomasa si cheltuielile de intretinere si repararea sunt mai mari, costul energiei electrice este mai mare si necesita mai mult personal de deservire. Raportand la producerea unei puteri de 1 mw, centrala cu ardere dee paie lucreaza aproximativ cu 45% mai scump decat una cu ardere de titei. Biomasa are volum mare, cheltuieli de strangere, aducerea la forma adecvata cu masini speciale, de transport, de uscare sunt deosebit de mari. In plus bilantul energetic nu este prea favorabil

Va Multumim !!!