Sunteți pe pagina 1din 7

CONSTATAREA INFRACTIUNILOR DE AUDIENTA este guvernata de reguli comune (pentru orice etapa de judecata si grad de jurisdictie).

Infractiunile de audienta se comit in cursul sedintei de judecata, sub ochii judecatorului. Constatarea se realizeaza de completul de judecata, in mod nemijlocit, prin intocmirea unui PV. Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, completul poate dispune si o masura preventiva: arestarea preventiva a invinuitului, in conditiile art. 146 Cpp. In acest caz, completul va dispune in mod expres inceperea urmaririi penale si luarea masurii arestarii preventive fata de invinuit. Aceste masuri nu pot fi dispuse insa prin PV, ci prin incheiere. Dupa luarea masurii si aducerea ei la indeplinire prin emiterea unui manndat de arestare preventiva, invinuitul este prezentat organului de urmarire penala competent in vederea efectuarii urmaririi penale. In toate cazurile in care se constata de catre instanta o infractiune de audienta, este obligatorie sesizarea organului de urmarire penala competent potrivit legii. SUSPENDAREA JUDECATII. In mod similar cu suspendarea urmaririi penale, legiuitorul a reglementat si suspendarea judecatii, ea avand ca efect o intrerupere temporala a cursului firesc, normal, al judecatii doar in privinta inculpatului care se afla in situatia in care poate fi dispusa suspendarea judecatii. Suspendarea judecatii este posibila daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1. sa se constate printr-o expertiza medico-legala ca inculpatul sufera de o boala

2. boala de care sufera inculpatul, conform concluziilor expertizei, trebuie sa il puna in imposibilitate obiectiva de a participa personal la actele de judecata

3. boala de care sufera inculpatul poate interveni in mod involuntar sau poate fi o boala provocata de inculpat; intrucat legea nu face nici o distinctie, suspendarea judecatii este posibila in toate situatiile

Suspendarea judecatii in cauzele in care sunt mai mult inculpati este precedata, in principiu, de o disjungere a judecatii. In privinta celorlalti inculpati care nu se afla in cazul de suspendare, iar judecata va continua. In aceasta situatie, instanta va putea dispune suspendarea intregii judecati doar atunci cand disjungerea nu este posibila. De aceea, trebuie avute in vedere si conditiile de disjungere, art. 38 Cpp. Sub aspectul procedurii, suspendarea judecatii poate fi dispusa din oficiu, fie la cererea procurorului sau la cererea inculpatului. Instanta se pronunta asupra suspendarii printr-o incheiere motivata, care nu e o simpla incheiere de sedinta, ci este o hotarare judecatoreasca, pentru ca poate fi atacata cu rescurs. Termenul de recurs este de 24 ore, care curge de la pronuntare sau de la comunicare, dupa caz. Are drept de recurs inculpatul, procurorul si partea civila. Partea civila are acest drept pentru ca suspendarea judecatii poate incetini rezolvarea actiunii civile. Recursul este de competenta instantei ierarhic superioare, competenta sa judece un recurs normal. Judecata recursului trebuie sa se realizeze in maxim 3 zile. Suspendarea dureaza pana la insanatosirea inculpatului. De aceea, la fel ca organul de urmarire penala, si instanta are obligatia de a verifica periodic starea de sanatate a inculpatului. Aceasta verificare se face prin intermediul procurorului. Ratiunea este aceea de a se asigura participarea nemijlocita a inculpatului la sedinta de judecata [principiul participarii active a partilor si a dreptului la aparare al inculpatului]. Pe timpul suspendarii, pot fi efectuate actele care reclama urgenta. Reluarea judecatii in caz de incetare a suspendarii se realizeaza in mod simetric, prin aceeasi procedura, in lipsa unei reglementari exprese. Exceptia de neconstitutionalitate nu mai suspenda judecata. L340/2009, o intrebare preliminara adresata CJUE (Luxemburg), in fata unei instante care nu pronunta o hotarare definitiva suspendare facultativa. In fata unei instante de ultim grad (hotarare definitiva) suspendare obligatorie. In art. 3031 Cpp, este prevazuta o modalitate speciala de suspendare a judecatii: in caz de extradare activa. In acest caz, suspendare judecatii este facultativa. Ea este posibila doar

atunci cand se constata ca exista o cerere adresata statului solicitat de catre statul nostru (solicitant), in vederea extradarii inculpatului care absenteaza de la judecata. In aceasta situatie, suspendarea dureaza pana in momentul in care se da de catre statul solicitat o hotarare de admitere a cererii de extradare, urmata de predarea efectiva a persoanei solicitate in mainile autoritatilor judiciare. Desi textul nu contine o prevedere expresa, suspendarea in caz de extradare activa este aplicabila si in cazul in care se cere de catre statul nostru, in calitate de solicitant, predarea persoanei solicitate in baza unui Mandat European de Arestare. Justificarea aceste modalitati speciale de suspendare este evitarea rejudecarii ulterioare, la cererea inculpatului, in caz de condamnare in lipsa. NOTE PRIVIND DESFASURAREA SEDINTEI DE JUDECATA Sedinta de judecata se inregistreaza integral, prin mijloace tehnice audio, obligatoriu. Datorita acestei reguli, dupa parerea lui GM, a scazut importanta notelor privind sedinta de judecata. Cu toate acestea, s-a mentinut in Cpp, regula comuna pentru toate etapele si gradele de jurisdictie, conform careia grefierul de sedinta care asista instanta are obligatia de a consemna (nota) toate activitatile care se efectueaza in cursul sedintei (inclusiv sustinerile procurorului si ale partilor). Cu acesta ocazie, grefierul intocmeste note scrise, acestea fiind consemnate intr-un caiet (caietul grefierului). Procurorul si partile au dreptul de a cere la sfarsitul sedintei, ca presedintele completului sa dispuna citirea notelor grefierului in sedinta publica si sa avizeze continutul acestora. In situatia in care se contesta continutul notelor privind judecata, presedintele completului are obligatia de a le confrunta cu inregistrarea sedintei. In toate situatiile, la cerere, procurorul si partile primesc o copie dupa notele grefierului, la sfarsitul sedintei de judecata, instanta avand obligatia de remitere a copiilor. INCHEIEREA DE SEDINTA se intocmeste in mod obligatoriu de grefier, se semneaza de presedintele completului si de grefier, sub sanctiunea Nulitatii Absolute, la fiecare termen de judecata, intr-un termen legal, care nu poate fi mai mare de 24 ore de la terminarea sedintei de judecata. Acest termen nu este unul de decadere (imperativ), pentru ca nu se prevede nici o sanctiunea procesuala pentru nerespectare termen de recomandare.

Nulitate Absoluta pentru ca incheierea de sedinta reprezinta actul procedural prin care se verifica respectarea dispozitiilor legale referitoare la compunerea instantei de judecata, publicitatea sedintei de judecata, participarea procurorului de sedinta si prezenta personala a inculpatului atunci cand aceasta este obligatorie potrivit legii. Sub aspectul naturii juridice, dupa parerea lui GM, incheierea de sedinta este atat PV, cat si hotarare judecatoreasca, o natura juridica mixta. Astfel, este PV cu privire la constatarile pe care le efectueaza instanta la un termen (consemnarile pe care le efectueaza), de asemenea, este hotarare privitor la masurile dispuse de instanta la fiecare termen de judecata. Incheierea de sedinta are 3 parti: A. partea introductiva contine: data inchierii, denumirea instantei, membrii completului, grefierul de sedinta, procurorul de sedinta, numele si prenumele partilor si tuturor celorlalte persoane chemate in instanta la termenul de judecata, numele si prenumele aparatorilor, numele si prenumele partilor si a altor persoane care lipsesc si daca s-a indeplinit procedura de citare, denumirea faptei si textul legal in care se incadreaza pentru care inculpatul este trimis in judecata

B. partea descriptiva contine:

a. toate inscrisurile prezentate in instanta de procuror si de parti b. cererile formulate in fata instantei de procuror si de parti c. concluziile puse de procuror si parti (sustinerile orale in legatura cu cererile formulate si cu toate chestiunile puse in discutie)

C. dispozitivul incheierii de sedinta contine:

a. masurile dispuse de instanta la acel termen (ce a hotarat instanta) b. fixarea termenului urmator

Incheierea de sedinta trebuie sa exista pentru fiecare termen si sa se afle la dosar!!! Incheierea trebuie sa fie semnata de presedintele completului si de grefier, pentru a fi valabila.

REGULI COMUNE PRIVIND SOLUTIONAREA CAUZEI PENALE REGULI PRIVIND: 1. DELIBERAREA are loc in secret, realizandu-se de judecatorul unic sau de membrii completului de judecata, cand compunerea este colegiala. Deliberarea consta in chibzuirea judecatorului in camera de consiliu privitor la solutia pe care o va da cauzei, iar in cazul compunerii colegiale deliberarea consta in sfatuirea judecatorilor intre ei privitor la solutia pe care o vor da cauzei penale. Deliberarea presupune ca judecatorul unic sau dupa caz, membrii completului, sa efectueze o ultima analiza a probelor care se afla la dosarul cauzei si, de asemenea, o analizare temeinica, profesionala a doctrinei si jurisprudentei. La deliberare nu participa nici grefierul, nici procurorul, nici aparatorii, nici partile, nici alti judecatori!!! De aceea, deliberarea este o activitate secreta, nu doar nepublica. In situatia in care deliberarea presupune un timp mai indelungat datorita complexitatii cauzei, poate avea loc si la un alt termen decat cel la care s-a finalizat sedinta de judecata. In acest caz, instanta poate dispune amanarea pronuntarii, pe un termen de cel mult 15 zile de la inchiderea dezbaterilor judiciare, fiind insa doar un termen de recomandare. Daca instanta amana pronuntarea, va intocmi incheiere de sedinta, in aceeasi compunere care se semneaza de presedinte si de grefier. 2. LUAREA HOTARARII rezultatul deliberarii. Ea reprezinta expresia vointei unice a completului de judecata. Notiunea de hotarare trebuie privita in 2 sensuri:

a. cel de solutie (dispozitiv)

b. cel de instrument scriptic (document procedural prin care se consemneaza solutia)

Luarea hotararii este precedata, in caz de compunere colegiala colectiva a completului, de exprimarea pe rand a fiecarui membru al completului a opiniei privitor la solutie, cu precizarea ca votul fiecarui membru al completului este egal. Presedintele completului isi exprima cel din urma opinia. In situatia in care parerile sunt diferite, atunci acel membru de complet care are opinia cea mai severa cu privire la solutie are obligatia sa cedeze, sa reduca din severitate si sa se ralieze opiniei celei mai apropiate. In situatia in care numarul membrilor de complet este in numar par (2,4) si membrii nu se inteleg, se va crea un complet de divergenta, in acest scop va intra in complet un alt judecator care este de regula presedintele sau vicepresedintele instantei, care determina reluarea dezbaterilor judiciare, pentru ca deliberarea si luarea hotararii nu se poate lua decat de judecatori care au participat la dezbaterile judiciare. In toate situatiile in care exista o parere separata, aceasta este exprimata in mod distinct. De aceea, in principiu, o hotarare poate fi luata cu unanimitate de voturi, cand nu exista nici o parere contrara, sau, exceptional, daca exista opinie separata, poate fi luata cu majoritate. Rezultatul deliberarii se consemneaza chiar cu acea ocazie, in camera de consiliu, purtand denumirea de minuta. Intocmirea minutei este obligatorie. Din fr. minute ciorna. Minuta este documentul scris in care se consemneaza dispozitivul, solutia. Intocmirea minutei este obligatorie si in cazul masurilor preventive. Neintocmirea minutei conduce la Nulitatea Absoluta a judecatii, pentru ca ea priveste compunerea instantei, care este prevazuta sub sanctiunea NA. [197(2) Cpp]. In minuta se mentioneaza expres ca pronuntarea a avut loc in sedinta publica. Minuta se intocmeste in 2 exemplare originale, un exemplar pentru dosarul cauzei, iar al doilea, in dosarul de minute al instantei.

3. PRONUNTAREA are loc intotdeauna in sedinta publica, reprezentand modalitatea prin care rezultatul deliberarii (minuta) este facuta publica, fiind adusa la cunostinta publicului, a procurorului, a partilor si a oricaror alte persoane prezente la pronuntare, cand pronuntarea are loc in sala in care a avut loc sedinta de judecata, realizandu-se de

presedintele completului, asistat de grefier. La noi, pronuntarea consta in citirea minutei, din care nu intelgi nimic, pentru ca e o insiruire de texte penale. Din momentul pronuntarii, incep sa curga termenele pentru exercitarea cailor de atac, cu exceptia cazurile cand curgerea termenelor incepe de la comunicare. Dupa pronuntare, are loc redactarea hotararii, care se redacteaza in extenso (se motiveaza intr-un termen de cel mult 20 zile de la pronuntare termen de recomandare). Spre deosebire de civil, in penal motivarea unei cai de atac, se realizeaza separat de declarare. Hotararile pot fi de 3 feluri [art. 311 Cpp] A. SENTINTE hotarari prin care se rezolva fondul cauzei sau are loc dezinvestirea instantei B. DECIZII hotararile pronuntate in caile de atac, de regula C. INCHEIERI toate celelalte hotarari

Exceptional, se pronunta sentinte si in anumite cai de atac extraordinare (ex. hotararea prin care se respinge in principiu o cerere de revizuire sentinta penala; hotararea prin care e admisa o contestatie in anulare 386b Cpp, atunci cand ultima hotarare definitiva a fost pronuntata de prima instante hotararea de solutionare a contestatiei: sentinta)