Testul Nr. 1 I.

Notiunea si importanta fazei de intentare a procesului civil 1 Descrieti efectele material-juridice si procesual-juridice ale intentrii procesului Efectele procesuale se refer n primul rnd la apariia drepturior i obligaiilor de procedur cum ar fi: ntocmirea cererii n modul corespunztor, taxarea corect a acesteia, posibilitatea asigurrii de aciuni sau probelor, prezentarea i cercetarea probelor i alte aciuni procedurale, care n afara procesului civil nu pot fi nfptuite. Dupa sesizarea instantei de judecata de reclamant prin inaintarea unei cereri de intentare a unei pricini civile se porneste procesul civil. Prin inaintarea cererii si declansarii procesului civil, au loc unele schimbari in raportul juridic intre viitorii participanti la proces. Odata cu intentarea cererii de chemare in judecata, reclamantul obliga instanta de a solutiona pricina (cazul) civila ce s-a ivit intre reclamant si parat. Astfel porneste procesul civil in pricina concreta intre doi participanti la proces. Odata cu declansarea procesului se creiaza raporturile de drept procedural intre instanta de judecata si participantii la proces. Prin aceste raporturi intelegem drepturile participantilor la proces de a folosi toate mijloacele si drepturile procedurale respectand pe deplin procedura civila in solutionarea acestui litigiu. Instanta de judecata nu trebuie sa omita nici una din procedurile obligatorii pentru a nu incalca legea fiind obligata sa solutioneze litigiul civil respectand principiile si normele dreptului procesual civil. Participantii la proces si instanta de judecata folosindu-se de drepturile sale procedurale conform legislatiei si a codului de procedura civila indeplinesc toate actele procedurale necesare conform legii si in decursul mersului procesului civil care sunt prevazute special ne catre normele dreptului procesual civil. Odata cu intentarea procesului civil paratul fiind invinuit de pricinuirea unei pagube sau de incalcarea unui drept civil fie acesta patrimonial fie nepatrimonial personal, este supus unei supravegheri din partea instantei de judecata si a organelor de drept. Daca cazul este legat de platirea pensiei de intretinere sau de platirea salariului odata cu depunerea cererii paratul este obligat sa plateasca pensia sau salariul indicat de reclamant, pana la adoptarea hotararii. In caz ca este legat de restituirea unei sume de bani paratul este obligat pana la hotararea instantei de judecata sa plateasca si dobanda ce ar fi obtinut el din aceasta (suma de bani). Din cele examinate mai sus observam ca odata cu declansarea actiunii civile apar si

unele efecte juridice ce reiese din procedura civila pentru examinarea litigiului civil atat instanta cat si participantii la proces sunt datori sa respecte toate etapele procedurii civile, numai asa examinand pricina civila in baza legii. 2 Comparati efectele nerespectrii premiselor si conditiilor dreptului la actiune pentru intentarea procesului civil Dac cererea de chemare n judecat nu ntrunete toate elementele eseniale n termen de cel mult apte zile de la depunere judectorul va emite o ncheiere de a nu da curs cererii. n ncheierea de a nu da curs cererii instana va indica neajunsurile i termenul oferit pentru corectarea lor. Dac persoana care a depus cererea lichideaz neajunsurile n termenul ofeirt de instan cererea se consider depus la data iniial. n caz contrar cerea i toate materialele anexate se restituie printr-o ncheiere susceptibil de recurs. Pentru a respecta termenul oferit de instan pentru corectarea cererii ncheierea de a nu da curs trebuie adus la cunotina persoanei care a depus-o. ncheierea de a nu da curs cererii emis n baza articolului 171 Cod Procedur Civil nu afecteaz curgerea termenului de prescrpie, ns restituirea cererii provoac anularea ntreruperii prescripiei.

3 Argumentati cum trebuie sa procedeze instanta daca la primirea cererii de chemare in judecata s-a constatat: A) Instanta nu este competenta sa judece pricina Articolul 170. Restituirea cererii de chemare n judecata (1) Judecatorul restituie cererea de chemare n judecata daca: a) reclamantul nu a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii pe calea extrajudiciara, prevazuta de lege pentru categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor; b) instanta nu este competenta sa judece pricina; c) cererea a fost depusa de o persoana incapabila; d) sotul a naintat actiunea de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei, n timpul sarcinii sau n primul an de la nasterea copilului; e) cererea nu este semnata ori este semnata de o persoana nemputernicita de a o semna ori este semnata fara a se indica functia semnatarului; f) cererea a fost depusa n numele persoanei interesate de catre o persoana nemputernicita de a porni si a sustine procesul; g) la aceeasi instanta sau la o alta, se afla n judecata un litigiu ntre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri; h) nu snt prezentate probe ce ar confirma adresarea creditorului ntr-o institutie financiara unde, conform legislatiei, ar fi trebuit sa primeasca datoria; i) reclamantul si retrage cererea nainte de emiterea ncheierii privind intentarea procesului. (2) Cererea de chemare n judecata se restituie printr-o ncheiere motivata, n care

judecatorul indica instanta unde trebuie sa se adreseze reclamantul, daca pricina nu este de competenta instantei respective, sau modalitatea de nlaturare a circumstantelor ce mpiedica intentarea procesului. (3) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul dispune, printr-o ncheiere, restituirea cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu toate documentele anexate. (4) Restituirea cererii de chemare n judecata nu exclude posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune, mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri daca reclamantul a lichidat ncalcarile. (5) ncheierea prin care instanta judecatoreasca restituie cererea n temeiul alin. (1) lit.a), b), c) si g) poate fi atacata cu recurs. B) Actiunea a fost depusa de un organ al autoritatii publice in apararea drepturilor unei alte persoane, fara ca legea sa-i delege acest drept Articolul 169. Refuzul de a primi cererea de chemare n judecata (1) Judecatorul refuza sa primeasca cererea de chemare n judecata daca: a) cererea nu urmeaza a fi judecata n instanta judecatoreasca n procedura civila; b) exista o hotarre judecatoreasca irevocabila cu privire la un litigiu ntre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri sau o ncheiere judecatoreasca prin care se admite ncetarea procesului n legatura cu faptul ca reclamantul a renuntat la actiune sau ca ntre parti s-a ncheiat o tranzactie; c) aceasta este depusa de un organ, organizatie sau o persoana n apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale unei alte persoane fara ca prezentul cod sau o alta lege sa le delege dreptul adresarii n judecata n acest scop; d) exista o hotarre irevocabila, obligatorie pentru parti, a judecatii arbitrale cu privire la litigiul dintre aceleasi parti, asupra aceluiasi obiect si avnd aceleasi temeiuri, cu exceptia cazurilor cnd judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silita a hotarrii judecatii arbitrale sau a remis pricina spre reexaminare judecatii arbitrale care a pronuntat hotarrea, nsa judecarea pricinii n aceeasi judecata arbitrala este imposibila; e) actiunea este intentata mpotriva unui agent economic lichidat deja. (2) n decursul a 5 zile de la data depunerii cererii de chemare n judecata, judecatorul dispune, printr-o ncheiere motivata, refuzul de primire a cererii si remite reclamantului ncheierea si cererea cu toate documentele anexate. ncheierea poate fi atacata cu recurs. (3) Refuzul judecatorului de a primi cererea de chemare n judecata exclude posibilitatea adresarii repetate n judecata a aceluiasi reclamant, cu aceeasi actiune mpotriva aceluiasi prt, cu acelasi obiect si aceleasi temeiuri. C)Nu a achitat taxa de stat Articolul 171. Cazurile n care nu se da curs cererii

(1) Dupa ce constata ca cererea a fost depusa n judecata fara a se respecta conditiile art.166 si 167 alin.(1) lit.a), b) (nu a achitat taxa), c) si e), judecatorul emite, n cel mult 7 zile de la depunerea cererii, o ncheiere pentru a nu se da curs cererii, comunicnd persoanei care a depus cererea acest fapt de ncalcare si acordndu-i un termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor. (2) Daca persoana care a depus cererea ndeplineste n termen toate cerintele enumerate n ncheierea judecatorului, cererea se considera depusa la data prezentarii initiale n judecata. In caz contrar, ea nu se considera depusa si, mpreuna cu actele anexate, se restituie reclamantului printr-o ncheiere judecatoreasca ce poate fi atacata cu recurs.

Nota Bene (informatie suplimentara) : Articolul 423. Recursul mpotriva ncheierii primei instante (1) ncheierea data n prima instanta poate fi atacata cu recurs, separat de hotarre, de catre parti si de ceilalti participanti la proces n cazurile prevazute de prezentul cod si de alte legi, precum si n cazurile n care ncheierea face imposibila desfasurarea de mai departe a procesului. Ea se examineaza n recurs conform regulilor stabilite de prezentul capitol. (2) mpotriva celorlalte ncheieri pronuntate n prima instanta nu se poate face recurs. Articolul 424. Instantele competente sa examineze recursurile mpotriva ncheierilor emise n prima instanta (1) Curtile de apel examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prima instanta. (2) Colegiul civil si de contencios administrativ sau, dupa caz, Colegiul economic al Curtii Supreme de Justitie examineaza recursurile declarate mpotriva ncheierilor emise n prima instanta de catre curtile de apel de drept comun si, respectiv, de Curtea de Apel Economica. [Art.424 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006] Articolul 425. Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii Termenul de declarare a recursului mpotriva ncheierii este de 15 zile de la pronuntarea ei.

II. Importanta cilor de atac si clasificarea lor. Reguli comune privind folosirea cilor de atac 1. Descrieti regulile comune privind folosirea cilor de atac

Att n literatura de specialitate ct i n practica judiciar s-au conturat, de-a lungul timpului, o serie de reguli generale privitoare la instituirea i exercitarea c ilor de atac. n continuare, vor fi examinate cele mai semnificative dintre acestea. 1. Existena unei hotrri judectoreti pe care legea s o declare susceptibil de a fi atacat. Regula este c orice hotrre judectoreasc poate fi atacat prin intermediul cii de atac ordinare, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege, n timp ce cile de atac extraordinare pot fi exercitate numai mpotriva hotrrilor stabilite prin lege. 2. Manifestarea de voin a prii interesate, n sensul exercitrii cii de atac Folosirea cilor de atac fiind o facultate pus la ndemna celor interesa i, cei care le exercit trebuie s-i manifeste n mod expres voina n acest sens i s arate i motivele pentru care consider hotrrea atacat ca fiind nelegal i netemeinic1. Deci, instana competent s soluioneze eventuala cale de atac nu se poate sesiza din oficiu, ci este necesar ca o parte sau chiar mai multe s i manifeste expres voin a prin intermediul unei cereri scrise, respectnd condiiile impuse de lege. 3. Legalitatea cilor de atac Aceast regul impune ca, n afara cilor de atac prevzute de lege, s nu se poat folosi alte mijloace procedurale n scopul de a obine reformarea sau retractarea unei hotrri judectoreti 4. Ierarhia cilor de atac Ca o cerin a acestei reguli este i faptul c, mpotriva aceleia i hot rri, nu pot fi exercitate, concomitent, calea de atac ordinar i o cale de atac extraordinar. Principiul ierarhiei cilor de atac decurge din modul de organizare a instan elor judectoreti ntr-un sistem piramidal 5. Unicitatea dreptului de a folosi o cale de atac Aceasta nseamn c nimnui nu-i este ngduit de a uza de dou ori de una i aceea i cale de atac. n caz contrar, excepia puterii lucrului judecat va putea fi invocat de cel interesat sau de instan, din oficiu, spre a anihila calea de atac inadmisibil . Trebuie menionat c aceast regul este aplicabil numai n cazul apelului i recursului, nu i n cazul celorlalte ci extraordinare de atac 6. Neagravarea situaiei prii n propria cale de atac Principiul neagravrii situaiei prii n propria cale de atac, exprimat prin adagiul latin non reformatio in pejus, presupun ca prii care a exercitat o cale de atac s nu i se nruteasc situaia fa de cea stabilit prin hotrrea judectoreasc supus controlului judiciar. n absena operrii principiului non reformatio in pejus, prile, cunoscnd posibilitatea nrutirii situaiei lor, ar putea fi determinate s renune la atacarea hotrrii, pentru a nu-i asuma un risc, chiar dac hotrrea este nelegal i netemeinic 2. Evidentiati distinctia dintre ci de atac ordinare si extraordinare, de reformare si retractare, suspensive si nesuspensive de executare, devolutive si nedevolutive ORDINARE si EXTRAORDINARE ORDINAR O cale de atac este ordinar dac poate fi exercitat de oricare dintre
1

prile din proces, pentru simplul fapt c partea respectiv este nemulumit de hotrrea pronunat. Aadar, motivele de exercitare a unei ci ordinare de atac nu sunt limitate prin lege, ns, dac se dorete suprimarea acesteia, trebuie s existe o dispoziie legal expres n acest sens. EXTRAORDINAR Cile extraordinare sunt acelea care pot fi exercitate numai n condiiile i pentru motivele expres i limitativ prevzute de lege. Codul actual de procedur civil consacr cilor de atac extraordinare, incluznd n aceast categorie recursul, contestaia n anulare, revizuirea, recursul n anulare i recursul n interesul legii. Deci, caracteristica comun a cilor extraordinare de atac const n condi iile restrictive n care pot fi exercitate, dar aceste condiii au unele aspecte particulare specifice fiecrui tip dintre aceste ci de atac. Sub acest aspect, o not particular este oferit de recursul n interesul legii, care poate fi exercitat doar dac unele chestiuni de drept au primit o soluionare diferit din partea instanelor judectore ti. ntre c ile extraordinare de atac exist deosebiri semnificative i n ceea ce privete subiectele care le pot exercita i instanele competente a le soluiona. CONCLUZIA Aceast clasificare prezint importan practic datorit ctorva aspecte2. n primul rnd, executarea silit a hotrrii este suspendat pe durata termenului n care poate fi exercitat calea de atac ordinar i pe timpul judecrii acesteia, n timp ce cile de atac extraordinare nu au, n principiu, efect suspensiv. n al doilea rnd, ct timp este deschis calea de atac ordinar, nu se poate recurge la o cale de atac extraordinar3. De asemenea, n unele situaii, calea de atac extraordinar devine inadmisibil, dac partea interesat putea s invoce motivul respectiv prin intermediul cii de atac ordinare i nu a fcut-o; de exemplu, dac a expirat termenul de apel, hotrrea primei instane devine nu numai definitiv ci i irevocabil, nemaiputnd fi recurat. REFORMARE si RETRACTARE Aceast clasificare tradiional are la baz distincia care se fcea ntre opoziie cale de atac ordinar, desfiinat din anul 1943 i apel, prima fiind de competena aceleiai instane care a pronunat hotrrea atacat, iar cea de-a doua judecndu-se de o instan ierarhic superioar4. REFORMARE Cile de atac de reformare sunt considerate acelea care se soluioneaz de ctre o instan ierarhic superioar, prin intermediul lor, realizndu-se controlul judiciar al hotrrilor judectoreti. Sunt ci de atac de reformare apelul, recursul, recursul n anulare i recursul n interesul legii (ultima din acestea nefiind menionat de toi autorii, deoarece nu este considerat o veritabil cale de atac). RETRACTARE Cile de atac de retractare sunt cele care se adreseaz, spre a fi soluionate, instanei care a pronunat hotrrea atacat. Trebuie menionat c, prin cile de atac de retractare, se invoc mprejurri, limitativ prevzute de lege, care nu au fost avute n vedere la pronunarea hotrrii atacate, astfel nct, instan a nu i controleaz propria hotrre, ci judec unele aspecte noi. Aceste c i de atac sunt
2 3 4

revizuirea i contestaia n anulare. CONCLUZIA O situaie aparte este n cazul revizuirii pentru contrarietate de hotrri5. care poate fi att cale de atac de reformare ct i de retractare. Astfel, dac hotrrile provin de la aceeai instan sau de la instane situate n circumscrip ia teritorial a unei singure instane (ierarhic superioar), este de competena instanei ierarhic superioar, iar dac hotrrile provin de la instane situate n circumscrip ii teritoriale deosebite, competena aparine instanei ierarhic superioar primei instan e ce a pronunat hotrrea; n aceste situaii, revizuirea este cale de atac de reformare. Numai n cazul n care cea de-a doua hotrre potrivnic a fost pronun at de Curtea Suprem de Justiie, revizuirea pentru contrarietate de hotrri este o cale de atac de retractare, deoarece va fi judecat de ctre instana suprem. DEVOLUTIV si NEDEVOLUTIV Criteriul distinctiv al acestei clasificri este ntinderea atribuiilor instan elor competente s se pronune asupra cilor de atac exercitate i asupra procesului6. DEVOLUTIV O cale de atac este devolutiv dac antreneaz o rejudecare n fond a pricinii, n ntregul ei, fr restricii n privina administrrii probelor. Aceast rejudecare a fondului se realizeaz numai n limita a ceea ce s-a solicitat prin ac iune i n limita a ceea ce formeaz obiectul cii de atac. Calea de atac devolutiv tipic , n sistemul nostru actual, este apelul. El permite o nou judecare a cauzei, att sub aspectul problemelor de fapt stabilite de prima instan, ct i asupra dezlegrii date problemelor de drept7. Exist controverse n privina stabilirii caracterului devolutiv sau nedevolutiv al celorlalte ci de atac. Recursul, n ntregime, este, potrivit unor autori8, o cale de atac nedevolutiv, asemenea celorlalte ci de atac extraordinare. NEDEVOLUTIV Referitor la acestea, caracterul nedevolutiv se raporteaz la calea de atac propriu-zis, iar nu la rejudecarea pricinii ca efect al admiterii cii de atac respective. Astfel, ca urmare a casrii unei hotrri, de regul, are loc o rejudecare a fondului (poate fi casare cu reinere sau cu trimitere spre rejudecare instan ei care a pronunat hotrrea casat sau altei instane competente); admiterea unei contestaii n anulare duce la anularea hotrrii atacate i la rejudecarea fondului, ori a recursului, sau a motivului de casare omis; admiterea unei cereri de revizuire, pentru majoritatea motivelor, are ca efect o rejudecare a pricinii. O alt argumentare 9 a faptului c aceste ci extraordinare de atac nu se includ n categoria cilor devolutive, chiar dac conduc la o nou judecat de fond, este c rejudecarea fondului are loc n alte condiii dect cele ale primei judeci; de exemplu, n prezena prii care nu fusese legal citat, sau la instana competent, ori judecata privete un capt omis. Exist alte preri10, potrivit crora i recursul are un caracter devolutiv, cnd sunt recurate hotrri ce nu pot fi atacate cu apel, instana putnd s examineze cauza sub toate aspectele, fr a se limita la motivele de casare.
5 6 7 8 9 10

SUSPENSIVE si NESUSPENSIVE Aceast clasificarea vizeaz numai hotrrile susceptibile de executare silit i are drept criteriu distinctiv efectele pe care le produce declanarea c ii de atac asupra posibilitilor de declanare imediat a executrii silite11. n sistemul procesual n vigoare, apelul se nfieaz ca o cale de atac tipic de executare silit. Astfel, termenul de apel i apoi judecarea apelului suspend de drept executarea silit, proc. civ.: Apelul declarat n termen suspend executarea hot rrii de prim instan, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege. Deci, pot fi situa ii cnd hotrrea se bucur de execuie vremelnic, mprejurri n care apelul nu mai este suspensiv, ns instana de apel poate s ncuviineze suspendarea execuiei vremelnice, numai cu darea unei cauiuni, al crui cuantum este fixat de instan. Celelalte ci de atac recursul, recursul n anulare, contesta ia n anulare i revizuirea sunt, n principiu, ci de atac nesuspensive de executare. n mod excep ional, i recursul poate fi o cale de atac suspensiv de executare, atunci cnd are ca obiect pricini privitoare la strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix n asemenea situaii, efectul suspensiv de executare se produce de drept, adic n temeiul legii, fr s fie necesar o cerere formal n acest sens, din partea recurentului. Instana sesizat cu judecarea recursului poate dispune, le cerere i cu motivarea de rigoare, suspendarea executrii hot rrii recurate i n alte cazuri dect cele artate anterior. n cazuri urgente, pre edintele instanei de recurs s poat dispune, la cerere, suspendarea executrii, fr citarea prilor, chiar nainte de primirea dosarului. De asemenea, n mod excepional, instana poate suspenda executarea hotrrii a crei revizuire se cere, sub condiia drii unei cauiuni acelai lucru este prev zut i n cazul contestaiei n anulare.

3 Indicati argumentat modalitatea corectarii greselilor din hotarirea primei instante de judecata in urmatoarele situatii: A)Concluziile instantei, expuse in hotarire, sunt in contradictie cu circumstantele pricinii De regula, hotarirea odata pronunta de instanta nu poate fi corectata de aceasta instanta. Astfel, in situatia in care concluzia instantei expuse in hotarire sunt in contradictie cu circumstantele pricinii aceasta hotarire este netemeinica si ilegala si urmeaza a fi casata in instanta de apel. Aceasta omisiune a instantei de fond constituie temei de casare a hotaririi instantei de fond. Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca: a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin;
11

b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente; c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii; d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau aplicate eronat. (2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.

B) Instanta nu s-a pronuntat asupra unei pretentii inainte de reclamant Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca: a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin; b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente; c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii; d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau aplicate eronat. (2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.

In cazul in care AU FOST PREZENTATE PROBE SI DATE EXPLICATII (DIN cele expuse in test nu stim cu siguranta daca asa a fost) Articolul 250. Hotarrea suplimentara (1) Instanta care a pronuntat hotarrea poate, din oficiu sau la cererea participantilor la proces, sa emita o hotarre suplimentara daca: a) nu s-a pronuntat asupra unei pretentii n a carei privinta participantii la proces au prezentat probe si au dat explicatii;

C) Prin hotarirea judecatoreasc sunt lezate drepturile persoanelor care nu au fost atrase la judecarea pricinii Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural (1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de apel, daca: a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal; b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i sa comunicat locul, data si ora sedintei de judecata; c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului; d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n

proces; e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii; f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarrea este semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre; g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata; h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural; i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale. (2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casarii hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a pricinii.