Testul Nr. 5 I. Temeiurile i procedura de ncetare a procesului. Efectele ncetrii procesului 1.

Expunei noiunea de ncetarea a procesului i descriei temeiurile care genereaz ncetarea procesului ncetarea procesului procesul civil ntr-o pricin concret urmeaz a fi ncetat dac dup primirea cererii de chemare n judecat a fost constatat lipsa dreptului la intentarea aciunii civile. ns, n virtutea principiului disponibilitii, reclamantul sau prile pot decide ncetarea procesului prin exercitarea unor acte de dispoziie, cum ar fi renunarea reclamantului la aciune sau ncheirea tranzaciei de mpcare a prilor. Temeiuri: pricina nu urmeaz a fi judecat n procedura civil ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i aceleai temeiuri s-a emis o hotrre judectoreasc rmas irevocabil sau o ncheiere de ncetare a procesului n legtur cu renunarea reclamantului la aciune sau cu confirmarea tranzaciei de mpcare dintre pri reclamantul a renunat la aciune, renunul fiind admis de instan prile au ncheiat o tranzacie confirmat de instan ntr-un litigiu ntre aceleai pri, cu privire la acelai obiect i aceleai temeiuri s-a emis o hotrre judectoreasc aribtral care a devenit obligatorie pentru pri, cu excepia cazului cnd instana refuz eliberarea titlului de executare partea n proces persoana fizic decedeaz i raportul juridic litigios nu admite succesiunea n drepturi partea n proces persoana juridic este lichidat 2. Evideniai distincia dintre efectele ncetrii procesului i scoaterii cererii Articolul 268. Procedura i efectele scoaterii cererii de pe rol (1) n cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termin printr-o ncheiere judectoreasc. n ea instana indic modul de nlturare a circumstanelor specificate la art.267. (2) ncheierea judectoreasc privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului. (3) Dup nlturarea circumstanelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesat poate adresa instanei o nou cerere, conform dispoziiilor generale. (4) La cererea reclamantului sau a prtului, instana poate anula ncheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise n temeiul art.267 lit.f) i g), dac acetia depun

probe care s confirme imposibilitatea prezentrii lor n edin de judecat i a ntiinrii instanei. Cererea se depune n termen de 15 zile de la data comunicrii ncheierii. [Art.268 al.(4) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178-180/17.11.06 art.814] (5) ncheierea judectoreasc de respingere a cererii de anulare a ncheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacat cu recurs. Articolul 266. Procedura i efectele ncetrii procesului (1) Instana judectoreasc dispune ncetarea procesului printr-o ncheiere, care poate fi atacat cu recurs. (2) Pronunnd ncheierea de ncetare a procesului, instana judectoreasc menioneaz c nu se admite o nou adresare n judecat a aceleiai pri cu privire la acelai obiect i pe aceleai temeiuri. 3. Cum va proceda instanta a) Piritul a recunoscut actiunea Articolul 212. Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt si tranzactia partilor (1) Renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, conditiile tranzactiei se consemneaza n procesul-verbal al sedintei de judecata si se semneaza de reclamant, prt sau de ambele parti. (2) Presedintele sedintei trebuie sa ia masuri pentru ca partile sa solutioneze pe cale amiabila litigiul sau unele probleme litigioase. n acest scop, instanta poate acorda partilor, la cerere, un termen de conciliere si poate cere prezentarea lor personala n judecata chiar daca snt reprezentate n proces. (3) Daca renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt sau tranzactia partilor snt exprimate n cereri scrise, adresate instantei, ele se anexeaza la dosar, fapt mentionat n procesul-verbal al sedintei de judecata. (4) nainte de a admite renuntarea reclamantului la actiune, recunoasterea actiunii de catre prt, nainte de a confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca explica reclamantului, prtului sau partilor efectele acestor acte de procedura. 5) n cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune sau confirmarii tranzactiei, instanta judecatoreasca pronunta o ncheiere prin care dispune ncetarea procesului. ncheierea trebuie sa contina conditiile tranzactiei, confirmate de instanta. n cazul recunoasterii actiunii de catre prt si admiterii ei de catre instanta, se pronunta o hotarre de admitere a pretentiilor reclamantului. (6) Daca respinge renuntarea reclamantului la actiune ori recunoasterea actiunii de catre prt sau daca nu confirma tranzactia partilor, instanta judecatoreasca pronunta n acest sens o ncheiere motivata si examineaza pricina n fond. Recunoasterea actiunii de catre pirit este un motiv legal pentru satisfacerea actiunii

reclamantului prin pronuntarea hotaririi de satisfacere a cererii de chemare in judecata. Procesul nu inceteaza. Recunoasterea actiunii de catre pirit este un act de dispozitie, trebuie sa fie neviciat in corespundere cu drepturile subiective ale piritului asupra obiectului litigiului. Conform doctrinei, instanta poate accepta recunoasterea actiunii de catre pirit chiar si atunci cind recunoasterea actiunii nu corespunde obligatiei reale a piritului, cu conditia ca recunoasterea actiunii nu contravine legii si nu incalca drepturile si itneresele aparate de lege a altor persoane inclusive a piritului Recunoscind actiunea, piritul confirma obligatiile sale, exprima acordul cu actiunea reclamantului adica el dispune nu de dreptul material ci de dreptul sau procesual de apara impotriva actiunii. In hotarirea pronuntata , instanta va motiva prin recunoasterea actiunii de catre pirit.

B)Partile in proces nu s-a prezentat si nu a solicitat examinarea in absenta lor Pornind de la prezumtia ca partile au fost legal citate instanta va aplica art. 206 . In caz contrar, cererea nu va fi scoasa de pe rol si instanta va dispune citarea legala a partilor. Articolul 267. Temeiurile scoaterii cererii de pe rol Instanta judecatoreasca scoate cererea de pe rol n cazul n care: a) reclamantul nu a respectat procedura, prevazuta prin lege sau prin contractul partilor, de solutionare prealabila a pricinii pe cale extrajudiciara; b) cererea a fost depusa de o persoana incapabila; c) cererea este semnata sau este depusa n judecata de o persoana nemputernicita; d) litigiul dintre aceleasi parti, cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri se afla n curs de judecata la aceeasi instanta sau la o alta; e) partile au ncheiat un contract prin care litigiul urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala, iar pna la examinarea pricinii n fond, prtul a ridicat obiectii mpotriva solutionarii litigiului n judecata; f) partile citate legal nu s-au prezentat la sedinta de judecata dupa a doua citare si nici nu au solicitat examinarea pricinii n absenta lor; g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat n sedinta de judecata, nu a comunicat instantei motivele neprezentarii sau motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii n absenta sa, iar prtul nu solicita solutionarea pricinii n fond; h) sotul a naintat actiune de desfacere a casatoriei fara consimtamntul sotiei n timpul sarcinii ei sau n decursul unui an de la nasterea copilului, iar cererea nu a fost restituita reclamantului de catre judecator; i) persoana n ale carei interese este pornit procesul, n conformitate cu art.7 alin.(2), art.72 alin.(2) si art.73 alin.(3), nu sustine pretentiile naintate, nu solicita sa intervina

n proces n calitate de reclamant; j) persoanele indicate la art.72 si 73 au renuntat la actiune, iar reclamantul care a preluat actiunea nu a platit taxa de stat n termenul stabilit de instanta; k) instanta a amnat sau a esalonat plata taxei de stat, iar reclamantul nu a platit-o n termenul stabilit de instanta; l) la examinarea pricinii n procedura speciala se constata un litigiu de drept ce tine de competenta instantelor judecatoresti; m) n alte cazuri prevazute de lege.

Articolul 206. Efectele neprezentarii n sedinta de judecata a partilor si a reprezentantilor (1) Partile au dreptul sa solicite instantei judecatoresti examinarea pricinii n lipsa lor si remiterea copiei de pe hotarre. Daca partea solicita sa-si dovedeasca pretentiile sau obiectiile prin ascultarea celeilalte parti, instanta cere sa se prezinte personal n fata judecatii. (2) Daca reclamantul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei, nu s-a prezentat n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca reclamantul nu a solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, iar prtul nu cere solutionarea pricinii n fond, instanta scoate cererea de pe rol daca prin acest act procedural nu se ncalca dreptul altor participanti la proces. (3) Daca prtul, nstiintat legal despre locul, data si ora sedintei de judecata, nu s-a prezentat n judecata si nu a comunicat instantei motivul neprezentarii sau daca motivele snt considerate de instanta ca fiind nentemeiate, sau daca prtul nu a solicitat examinarea pricinii n lipsa sa, instanta o examineaza n lipsa acestuia. (4) Daca reclamantul si prtul nu s-au prezentat n judecata din motive nentemeiate si daca nici una din parti nu a cerut examinarea pricinii n absenta sa, instanta amna procesul. Neprezentarea repetata aduce la scoaterea cererii de pe rol. (5) Neprezentarea n sedinta de judecata a avocatului (reprezentantului) sau a celui care acorda asistenta partii, sau a unui alt participant la proces nu mpiedica examinarea pricinii. La solicitarea ntemeiata a participantului la proces, instanta poate amna o singura data judecarea pricinii din cauza neprezentarii motivate a reprezentantului acestuia. (6) n cazul neprezentarii nemotivate n sedinta de judecata a avocatului sau a unui alt reprezentant, nerespectarii ndatoririlor lor legale, daca n acest mod s-a amnat judecarea pricinii, instanta poate obliga vinovatul, la cererea partii interesate, sa repare prejudiciul cauzat prin amnarea procesului. Nota: Art.206 va fi modificat la 01.01.2012 conform Legii nr.102 din 28.05.2010 art.V lit.a) c) Pricina a fost retinuta spre judecare cu incalcarea normelor de competenta generala Conform art.43(2) B,

Articolul 43. Stramutarea pricinii (1) Pricina pe care instanta a retinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competenta, se solutioneaza de aceasta n fond, inclusiv n cazul devenirii ei ulterioare de competenta unei alte instante. (2) Instanta stramuta pricina la o alta instanta daca: a) prtul al carui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere stramutarea pricinii la instanta de la domiciliul sau locul de aflare al sau; b) pe parcursul judecarii, s-a constatat ca pricina a fost retinuta spre judecare cu ncalcarea normelor de competenta jurisdictionala; c) ambele parti solicita stramutarea pricinii la instanta de la locul aflarii majoritatii probelor; d) din motivul recuzarii (abtinerii de la judecata) unui sau mai multor judecatori ori din alte motive ntemeiate, substituirea judecatorilor sai devine imposibila; e) exista motive pentru masuri de securitate publica; f) exista banuieli ca nepartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de circumstantele pricinii sau de calitatea participantilor la proces; g) n circumstante exceptionale, instanta competenta sa judece pricina nu poate functiona timp ndelungat. (3) Stramutarea pricinii de la o instanta la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) si c) se face n temeiul unei ncheieri motivate a instantei n care este intentat procesul. ncheierea de stramutare a pricinii poate fi atacata cu recurs. (4) Stramutarea pricinii n cazurile prevazute la alin.(2) lit.d), e), f) si g) se efectueaza de catre instanta ierarhic superioara, a carei ncheiere este irevocabila si nu este susceptibila de recurs. (41) Instanta este obligata sa remita instantei competente dosarul n termen de 5 zile de la data la care ncheierea de stramutare a pricinii devine irevocabila. (5) Actele procedurale ndeplinite de instanta care a intentat procesul anterior stramutarii pricinii au efect juridic n masura n care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor. II. mputernicirile instanei de apel 1. Descriei mputernicirile instanei de apel Articolul 385. mputernicirile instanei de apel (1) Instana de apel, dup ce judec apelul, este n drept: a) s resping apelul i s menin hotrrea primei instane; b) s admit apelul i s modifice hotrrea primei instane; c) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, emind o nou hotrre; [Art.385 al.(1), lit.c) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814]

d) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, restituind pricina spre rejudecare n prim instan dac a constatat nc lcarea sau aplicarea eronat a normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participanilor la proces, instana de apel este n drept s judece pricina n fond, fr a o restitui n prim instan, n cazurile prevzute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) i f); [Art.385 al.(1), lit.d) modificat prin LP244-XVI din 21.07.06, MO178180/17.11.06 art.814] e) s admit apelul i s caseze integral sau parial hotrrea primei instane, dispunnd ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. (2) Dac hotrrea primei instane a fost casat pentru lips de competen material sau jurisdicional, pricina se trimite spre rejudecare instanei competente, cu excepia cazului n care se constat propria competen. 2. Comparai modificarea hotrrii de ctre instana de apel cu pronunaera unei noi hotrri i cu remiterea pricinii n rejudecare n prima instan Pronunarea unei noi hotrri: Denumit n literatur de specialitate // casarea cu reinere // se aplic n cazurile cnd eroarea judiciar poate fi corectat de ctre instana de apel, astfel se asigur economia procesual, contribuindu-se la reducerea termenelor de examinare a pricinilor civile i aprarea eficient a drepturilor subiective civile. Noua hotrre pronunat de ctre instana de apel, trebuie s fie bazat pe circumstanele dovedite i constatate la judecarea pricinii n fond i dup caz n apel. Casarea hotrrii primei instanei poate fi parial sau total. Casarea total dac se refer la toate aspectele pricinii i la toi participanii la proces. Casarea parial dac vizeaz doar unele aspecte ale pricinii sau numai raporturile dintre unii participani. Remiterea pricinii n rejudecare n prima instan: Denumit n literatura de specialitate // casare cu trimitere // are loc numai n cazurile cnd eroarea judiciar nu poate fi corectat n instana de apel. Instana de apel trebuie s motiveze n decizie imposibilitatea rejudecrii pricinii i necesitatea restituirii ei spre examinare n prima instan. Pricina se restituie spre rejudecare n instana care a examinat-o n fond n alt complet de judecat. Dac hotrrea primei instane a fost casat pentru lips de competen jurisdicional, pricina se trimite spre rejudecare instanei competente, cu excepia cazului n care curtea de apel constat propria competen, atunci ea va fi judecat n fond de curtea de apel.

3. Cum va proceda instanta de APEL a) La solutionarea pricinii in instanta de fond prima instanta a incalcat normele de competenta generala Instanta este obligata sa caseze hotarirea primei instante independent de argumetele cerrerii de apel daca la solutionarea pricinii in fond s-a incalcat competenta generala. Aceasta omisiune aplicare eronata a normelor procesuale si va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecarea la instanta competenta. Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural (1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de apel, daca: a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal; b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul, data si ora sedintei de judecata; c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului; d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces; e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii; f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarrea este semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre; g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata; h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural; i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale. (2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casarii hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a pricinii. [Art.388 modificat prin Legea nr.244-XVI din 21.07.2006, n vigoare 17.11.2006]

b) Concluziile primei instante expuse in hotarire sunt in contradictie cu imprejurarile reale ale pricinii Daca concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii hotarrea primei instante - constituie temei de casaresau se modifica de instanta de apel in baza art. rejudecind cauza, instanta poate adopta o hotarire noua sau modifica hotarirea atacata cu apel. Articolul 386. Temeiurile casarii sau modificarii hotarrii de catre instanta de apel (1) Hotarrea primei instante se caseaza sau se modifica de instanta de apel daca: a) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii nu au fost constatate si elucidate pe deplin; b) circumstantele importante pentru solutionarea pricinii, pe care prima instanta le

considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice si suficiente; c) concluziile primei instante, expuse n hotarre, snt n contradictie cu circumstantele pricinii; d) normele de drept material sau normele de drept procedural au fost ncalcate sau aplicate eronat. (2) O hotarre legala n fond nu poate fi casata numai din motive formale.

Articolul 385. mputernicirile instantei de apel (1) Instanta de apel, dupa ce judeca apelul, este n drept: a) sa respinga apelul si sa mentina hotarrea primei instante; b) sa admita apelul si sa modifice hotarrea primei instante; c) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, emitnd o noua hotarre; d) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, restituind pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este n drept sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) si f); e) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, dispunnd ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. (2) Daca hotarrea primei instante a fost casata pentru lipsa de competenta materiala sau jurisdictionala, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cn care se constata propria competenta.

c)Pricina a fost judecat in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal data/ora/locul sedintei Daca pricina a fost judecata in prima instanta in lipsa piritului, caruia nu i s-a comunicat in mod legal locul/data/ora sedintei de judecata, hotarirea urmeaza a fi casata indiferent de circumstantele indicate in cererea de apel Articolul 388. ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural (1) Hotarrea primei instante urmeaza a fi casata, independent de argumentele cererii de apel, daca: a) pricina a fost judecata de un complet de judecata compus ilegal; b) pricina a fost judecata de instanta n absenta unui participant la proces caruia nu i s-a comunicat locul, data si ora sedintei de judecata; c) n judecarea pricinii au fost ncalcate regulile cu privire la limba procesului; d) instanta a solutionat problema drepturilor unor persoane neantrenate n proces;

e) la emiterea hotarrii a fost ncalcat secretul deliberarii; f) hotarrea nu este semnata de judecator sau de cineva din judecatori ori hotarreaeste semnata nu de acel judecator sau de acei judecatori care snt mentionati n hotarre; g) n dosar lipseste procesul-verbal al sedintei de judecata; h) n dosar lipseste procesul-verbal privind efectuarea unui act procedural; i) pricina a fost examinata cu ncalcarea competentei generale sau jurisdictionale. (2) Savrsirea altor ncalcari dect cele consemnate la alin.(1) constituie temeiul casarii hotarrii numai daca ele au dus sau au putut duce la solutionarea eronata a pricinii. In asemenea situatii, conform art. 385(1)D, la solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este in drept sa judece pricina in fond fara a o resitui in prima instanta. Articolul 385. mputernicirile instantei de apel (1) Instanta de apel, dupa ce judeca apelul, este n drept: a) sa respinga apelul si sa mentina hotarrea primei instante; b) sa admita apelul si sa modifice hotarrea primei instante; c) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, emitnd o noua hotarre; d) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, restituind pricina spre rejudecare n prima instanta daca a constatat ncalcarea sau aplicarea eronata a normelor de drept procedural specificate la art.388. La solicitarea participantilor la proces, instanta de apel este n drept sa judece pricina n fond, fara a o restitui n prima instanta, n cazurile prevazute la art.388 alin.(1) lit.b), c), e) si f); e) sa admita apelul si sa caseze integral sau partial hotarrea primei instante, dispunnd ncetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. (2) Daca hotarrea primei instante a fost casata pentru lipsa de competenta materiala sau jurisdictionala, pricina se trimite spre rejudecare instantei competente, cu exceptia cazului n care se constata propria competenta.