A fi plin de tine nsui, nu n sens de orgoliu, ci de bogie, a fi chinuit de o infinitate intern i de o tensiune extrem nseamn a tri cu atta intensitate,

nct simi cum mori din cauza vieii.

i atunci prbuirea rezult dintr-un preaplin. Snt triri i obsesii cu care nu se poate vieui. Nu este atunci o salvare n a le mrturisi? Vorbind despre moarte, ai salvat ceva din tine, dar n acelai timp a murit ceva din propria fiin, deoarece coninuturile obiectivate i pierd actualitatea din contiin..

A fi liric nseamn a nu putea rmne nchis n tine nsui. Aceast necesitate de exteriorizare este cu att mai intens cu ct lirismul este mai interior, mai profund i mai concentrat. Pentru ce e liric omul n suferin i n iubire? Pentru c aceste stri, dei diferite ca natur i orientare, rsar din fondul cel mai adnc i mai intim al fiinei noastre, din centrul substanial al subiectivitii, care este un fel de zon de proiecie i radiere. Devii liric atunci cnd viaa din tine palpit ntr-un ritm esenial i cnd trirea este att de puternic, nct sintetizeaz n ea ntreg sensul personalitii noastre. Ceea ce este unic i specific n noi se realizeaz ntr-o form att de expresiv, nct individualul se ridic n planul universalului.

Snt oameni care devin lirici numai n momentele capitale ale vieii lor; unii numai n agonie, cnd se actualizeaz ntregul lor trecut i-i npdete ca un torent. Cei mai muli ns devin n urma unor experiene eseniale, cnd agitaia fondului intim al fiinei lor atinge paroxismul. Astfel, oameni nclinai nspre obiectivitate i impersonalitate, strini de ei nii i strini de realiti profunde, odat prizonieri ai iubirii, ncearc un sentiment care actualizeaz toate resursele personale.

A fi liric din suferin

nsemneaz a realiza acea ardere i purificare interioar n care rnile nceteaz de a mai fi numai manifestri exterioare, fr complicaii adnci, ci particip la smburele fiinei noastre. Lirismul suferinei este un cntec al sngelui, al crnii i al nervilor. Suferina adevrat izvorte din boal. Din acest motiv, aproape toate bolile au virtui lirice.

Nu exist lirism autentic fr un grunte de nebunie interioar

Nebunia ar putea fi un paroxism al lirismului. Sntem toi att de nchii unul altuia! i dac am fi att de deschii nct s primim totul de la cellalt sau s-i citim n suflet pn n adncuri, cu ct i-am lumina destinul? Sntem att de singuri n via, nct te ntrebi dac singurtatea agoniei nu este un simbol al existenei umane