INOVATIA

Termenul de inovatie a fost definit clasic in urmatoarele moduri: ca un act de introducere a ceva nou (The american Heritage Dictionary), o noua idee,metoda sau mijloc (Merriam-Webster Online), exploatarea cu succes a noilor idei (Departement of trade and Industry, UK), schimbarea care creeaza o noua dimensiune de performanta (Peter Drucker,2002), procesul de imbunatatire prin introducerea unui element nou . Acest termen este un important topic in economie, afaceri, tehnologie, sociologie si inginerie. Inovatia a fost studiata intr-o varietate de contexte fiind insa de cele mai multe ori inteleasa ca o introducere cu succes a ceva nou si folositor,util. Trebuie facuta insa distinctia intre descoperire, inventie si inovatie. Fiecare societate a produs in decursul existentei sale sau a asimilat de la alte societati numeroase elemente noi: descoperiri, inventii, inovatii. Acceptiile date acestor termeni sunt foarte diferite,neexistand un consens asupra semnificatiilor lor. Descoperirea este perceperea umana a unui nou aspect al realitatii care exista deja, dar nu era cunoscut. Metaforic vorbind, descoperirea este dezvaluirea,relevarea a ceva ce era ascuns, ignorat, acoperit. Au fost descoperite circulatia sangelui,legea graviatatie, alcatuirea sistemului solar, structura atomului, etc. Descoperirile adauga elemente noi culturii, ele devin factori ai schimbarii sociale in momentul in care sunt utilizate in actiunea umana. Inventia este realizarea a ceva nou, adaugarea unor elemente noi la obiectele si cunostiintele preexistente. Inventia porneste de la descoperiri pe care le combina s le recombina in vederea atingerii unui scop, a implinirii unei intentii. Ceea ce apare nou in cazul inventiei este ideea de combinare si utilizare care nu exista inainte. In inventie se combina aspectele cognitive si cele pragmatice, noutatea constand in realizarea sub forma operationala (procedee, metode, paradigme) sau substantiala (obiecte, dispozitive) a unei posibilitati instrumentale si functionale inedite. Inovatia este producerea a ceva nou care este acceptat, implementat si obiectivat in activitate, produse, relatii, organizare. Inovatia porneste de la descoperiri si inventii, dar presupune aplicarea acestora, valorificarea lor sociala, in vederea rezolvarii unor nevoi si interese sociale. Inovatiile pot fi clasificate in inovatii materiale (televizorul, avionul, computerul) si inovatii sociale (alfabetul, constitutiile, partidele, organizatiile c scop). Unele inovatii au la baza descoperiri si inventii facute de indivizi remarcabili (becul electric, fonograful, telegraful, vaccinul) sau de grupuri de indivizi special constuite (navele cosmice, computerul, bomba atomica)? altele sunt rezultatul unor descoperiri si inventii difuze la care au contribuit societati intregi (agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile, arta, habitatul). Unele inovatii au ca fundament descoperiri si inventii facute intr-o anumita zona geografica si difuzate in alte societati, unde sufera procese de asimilare, perfectionare, transformare ; altele au loc datorita unor inventii si descoperiri facute independent unele de altele, conconmitent sau la intervale mari de timp (roata, orasele, scrierea, religia, filosofia). Unele inovatii genereaza tipuri de

produse, modele de actiune si forme de organizare sociala cu o durata foarte lunga sau permanentizate (agricultura, scrierea, tiparul, cresterea animalelor, habitatul) ; alteori, durata de existenta a acestora este scurta, ele fiind abandonate sau substituite de alte inovatii, pe masura evolutiei schimbarilor tehnice si sociale (cetatile si fortificatiile au fost abandonate pe masura ce s-au dezvoltat artileria si aviatia; vasalitatea ca forma de organizare a societatii feudale a fost eliminata de capitalism). In fiecare caz, inovatia este un proces continuu, care se bazeaza pe un lung sir de inventii si descoperiri precedente. Noutatea adusa de o inventie se poate referi la forma, la modul de utilizare sau la principiul d eorganizare. Inovatiile care sunt noi sub toate aceste aspecte sunt foarte rare. n funcie de gradul de intenionalitate a schimbrii, se distinge ntre invoatia spontan i cea planificat. Societile moderne i mai ales cele contemporane au instituit o veritabil infrastructur organizatoric de planificare i conducere a inovatiei urmrind iniierea, fundamentarea, adoptarea, difuzarea, implementarea i instituionalizarea schimbrii n diverse sisteme att pentru depirea unor obstacole din calea dezvoltrii, ct i pentru creterea performanelor calitative i cantitative. Multe inovatii raspund provocarilor cu care se conrunta societatile umane. Dar nu toate sunt raspunsuri la o necesitate urgenta. Unele dintre ele pot chiar sa existe in afara necesitatilor imediate si sa nu fie folosite mult timp; multe apar in mod neasteptat. Sociologia se intereseaz de identificarea i analiza factorilor sociali care faciliteaz sau blocheaz producerea i difuzarea inovatiei. Astfel de factori se refer la caracteristici ale organizrii sociale (rigid sau flexibil, receptiv la nou sau nchistat n formulele consacrate etc.), la tipurile de relaii sociale manifestate n producie, comunicare sau conducere i la msura n care acestea stimuleaz sau inhib creativitatea, la atitudinile dominante ntr-o societate fa de inovatori i fa de produsele noi. Analiza factorilor sociali i psihologici care influeneaz creativitatea sau producerea de inovatie a condus la elaborarea (Al. Osborn, W. Gordon, H. Simon etc.) unor metode de stimulare a activitilor creative colective sau de grup (brainstorming, sinectic etc.). Studii de antropologie si sociologie au aratat ca trei tipuri de situatii favorizeaza inovatia sociala:a) situatiile de competitie si rivalitate; b) conjuncturile sociale de contestare a puterii si de opozitie la grupul dominant; c) situatiile de criza si de insecuritate, care impun recurgerea la mijloace rationale, revolutionare sau iluzorii pentru a rezolva probleme sociale (Barnett, 1953). Realizarea descoperirilor si inventiilor, in general a inovatiilor, este determinata de gradul de dezvoltare a culturii, prin fondul sau de cunostiinte, mijloace, procedee, metode si resurse. Este influentata de : flexibilitatea structurii societatii, prin delimitare relativa, mobila a statusurilor rolurilor sociale; emanciparea mentalitatii, prin orientarea pe prezent, utilitate si performanta, precum in cadrul mentalitatilor de tip protestant, nu pe trecut, comemorari si ritualuri,precum in cadrul mentalitatilor de tip ortodox; permeabilitatea structurii societatii, prin integrarea relatova, flexibila a componentelor (traditiilor, moravurilor) acesteia; maturitatea necesitatii sociale, prin constientizarea problemelor de rezolvat, rezultate din epuizarea resurselor, degradarea mediului si, respectiv, din cresterea si dezechilibrarea structurii de varsta a populatiei; accesibilitatea geografica, prin facilitarea relatiilor cu alte societati si culturi.

Analizele sociologice si antropologice au aratat ca generarea schimbarii sociale datorita inovatiilor tehnice, stiintifice si sociale are loc dupa urmatorul mecanism : producerea inovatiilor, difuziunea inovatiilor, acceptarea sau refuzul inovatiilor, folosirea sociala a inovatiilor acceptate, aparitia efectelor sociale ale inovatiilor si realizarea schimbarii sociale. Studiul difuziunii i implementrii inovatiei a devenit un domeniu autonom al cercetrii sociale nc din deceniul al aptelea al acestui secol (E. Katz, 1963; E. M. Rogers, 1969), concentrndu-se asupra acceptrii n timp a unei inovatii de ctre indivizi, grupuri sau alte uniti sociale, n condiii de existen a anumitor canale de comunicare, structuri sociale i valori culturale. Grupurile si societatile, chiar si cele mai inventive, au produs doar o parte din inovatiile care formeaza cultura lor materiala si spirituala. O data aparuta, inovatia se difuzeaza de la un grup la altul, de la o societate la alta. Studiind originile culturii americane, Ralph Linton arata ca principalele trasaturi ale acestei culturi au fost imprumutate de la alte societati, dupa ce au fost folosite si modificate in Europa.Americanul contemporan se imbraca cu haine din bumbac originar din India sau cu haine din lana de oi domestice in Orientul Apropiat ; se spala in cada de baie care este o inventie europeana; foloseste pijamaua provenita din India si sapunul inventat de vechii galezi; are haine ce sunt derivate din imbracamintea nomazilor din stepele asiatice si sunt colorate cu procedee elaborate de croati; gemurile casei sunt afcute din sticla inventata in Egipt; cand pleaca la serviciu, isi ia umbrela inventata in Asia de Sud-Est; la micul dejun, bea cafea originara din Abisinia ; fumeaza tabac cultivat in Brazilia sub forma de tigarete provenite din Mexic sau din Antile prin Spania, sau pipa inventata de amerindienii din Virginia; citeste un ziar imprimat cu caractere inventate de vechii semiti pe un material fabricat mai intai in China cu un procedeu german (Linton, 1936, pp. 326-327). Procesul de difuziune a inovatiilor si schimbarilor este bilateral. Intrand in contact, doua societati preiau una de la alta anumite eemente culturale. Difuziunea este insa selectiva? anumite elemente culturale sunt preluate, altele nu. Prin difuziune, inovatiile sufera modificari in principiu, in forma, in functiune sau in utilizare. Fiind un proces complex, difuziunea inovatiilor este greu de prevazut si controlat. Ea este greu de stapanit chiar si atunci cand este facuta in mod deliberat, cum se intampla actualmente cu transferul de tehnologii spre tarile in curs de dezvoltare. Difuziunea sociala depinde si de impactul lor social concretizat in : cheltuielile sociale (umane, financiare, materiale, tehnice) pentru a fi implementate si, eventual, pentru inlocuirea elementelor existente; afectarea intereselor categoriilor care au beneficiat de pe urma elementelor existente, precum in cazul muncitorilor manuali la introducerea nasinismului si al muncitorilor masinisti la introducerea automatizarii; abilitatea agnetilor de schimbare de a cunoaste si de a se adapta culturii in cauza si, respectiv, de a promova convingator inovatiile, initial in randul clasei de sus, de unde, prin inductie de sus in jos si prin imitatie de jos in sus, pot penetra in toata societatea. Au fost propuse att modele calitative, ct i matematice (D. J. Bartholomew, 1967; L. Brown, 1968; J. Felgman, S. Stiver Lie, 1974) i s-au distins curbele difuziunii cumulative (care reprezint proporiile unitilor care adopt o inovatie n fiecare perioad de timp) de ritmurile de difuziune (care,

redau pe intervale de timp raporturile dintre noile uniti ce adopt, inovatia i duratele intervalelor de timp). Astfel de curbe au o funcie predominant descriptiv, dar ele pot fi asociate i cu specificarea de factori micro sau macrosociali care intervin nprocesul de rspndire i aplicare a inovatiei, fie pentru a-l accelera, fie pentru a-l ncetini sau bloca. n afara caracteristicilor specifice inovatiei propriu-zise, snt invocai factori culturali (modele relaionale i de comportament, tradiii etc.), psiho-sociali (atitudini, interaciuni, reele de comunicare i conducere etc.) sau sociali (structur social, relaii de putere i control social etc.). Spre deosebire de societile tradiionale, cele moderne se caracterizeaz printr-o instituionalizare a inovatiei, adic prin extinderea activitilor sistematice de cutare, producere, aplicare i difuzare, n ritmuri ct mai rapide, ale inovatiei n toate sectoarele sistemului social. Inovatiile produc numeroase consecinte. Unele dintre ele sunt anticipate si dorite; aletle nu pot fi previzibile si uneori sunt indezirabile. Consecintele inovatiilor fac obiectul unei imense literaturi si a numeroase dispute. Sociologul american Wiliam Ogburn distinge trei forme de efecte sociale ale inovatiilor: 1) Dispersia sau efectele multiple ale unei singure inovatii.Acest efect poate fi ilustrat cu exmplul automobilului , radioului sau microscopului. Aparitia automobilului a condus la crearea unei industrii, a unor ocupatii si locuri de munca, a marit mobilitatea teritoariala apopulatiei, a contribuit la extinderea oraselor, la modificarea modului de pretrecere a timpului liber etc. 2) Succesiunea sau efectele sociale ale unei singure inovatii, precum constituirea, pe baza descoperirii electricitatii, a domeniilor elecrotehnicii, a electronicii, energeticii si automaticii. 3) Convergenta sau reunirea mai mutlor influente ale unor inovatii diferite. De exemplu, prelungirea duratei d eviata rezultata din convergenta mai multor inovatii tehnice si sociala: descoperirile din domeniul biologiei, perfectionarea mijloacelor de diagnosticare si de tratament, inovatiile farmaceutice, usurarea conditiilor de munca datorita inventarii unor noi tehnici de productie, amelioararea calitatii alimentatiei datorita unor noi tehnici folosite in productia agricola si alimentara si a unor produse alimentare cu valoare nutritiva ridicata, organizarea de servicii sociale de ocrotire a sanatatii si a unor institutii sociale destinate rezolvarii problmelor persoanelor varstnice etc. Inovatiile isi combina efectele, dand nastere unor lanturi de consecinte. Unele dintre acestea permit o mai buna organizare sociala sau o reorganziare a societatii si constituie momente ale dezvoltarii sociale. Alte consecinteconstatate, de cele mai multe ori, dupa ce inovatia a fost introdusa- sunt apreciate ca nedorite si afecteaza conditiile de viata. Strategia de a castiga competitiile dintre companii o constituie in cea mai mare masura inovatia. Atat la nivel macrosocial cat si in cadrul structurilor organizationale la marimi reduse exista o mare necesitate de creativitate, de introducere a inovatiilor pentru a urmari schimbarile dorite in anumite directii. Anumite companii celebre au pus succesul lor pe baza schimbarilor aduse de inovatiile aplicate. Toyota este renumitul productor japonez de automobile care obine anual peste 1 milion de idei de la angajaii si, iar dintre acestea peste 80% sunt aplicate n practic. Evident, cele mai multe idei au aplicabilitate restrns, dar pe total creste valoarea. Iar Toyota dovedete o

eficacitate i o vitalitate uluitoare; n prezent deine locul al doilea mondial (dupa General Motors), dar elul este s devin numrul 1, cu o cot de pia de peste 15% n anul 2010. Marea ncredere pe care o afieaz compania provine din convingerea c metodele pe care le folosete pentru a inova i a dezvolta noi produse sunt imbatabile. Probabil c cel mai puternic sistem este cel numit camera mare care nu este altceva dect o form specific de brainstorming. Aceast metod este aplicat pe scar larg i n mod curent i este una dintre explicaiile cantitii enorme de inovaii. O alt explicaie const n faptul c muncitorii sunt ncurajai s aduc sugestii pentru orice proces de producie, fr ca cineva s le reteze entuziasmul. Dimpotriv, toate noile idei sunt tratate cu seriozitate, fiindc nu se tie care dintre ele ar putea aduce ctiguri nsemnate dac sunt aplicate sistematic. IDEO este o compania nu prea cunoscuta,cu doar ceva mai mult de 300 de angajai. i totui este lider mondial n dezvoltarea de produse. Peste 4.000 de produse au fost concepute ori proiectate la cerere de ctre echipele de proiect de la IDEO. Brainstormingul este o "religie" pe care o practic aproape zilnic, iar atunci cnd iau decizia de a se lansa ntr-un nou proiect, fac serii de prototipuri din ce n ce mai avansate. Crezul lor este c trebuie s faci erorile n faza iniial, atunci cnd se pot repara, iar pierderile sunt minime. Printre "copiii" intelectuali ai IDEO se numr primul mouse dezvoltat pentru Apple, numeroase computere pentru birou i portabile, echipamente medicale i sportive, asisteni digitali personali (Pal,Treo),mobilier i multe alte produse. 3M este o compania american profilat pe produse chimice i farmaceutice, dintre care unele au o notorietate planetar. Bileelele adezive Post-It sunt creaia acestei companii care obine aproape o treime din cifra anual de afaceri din produse concepute i lansate n ultimii patru ani. Pentru a putea realiza acest lucru, compania 3M a dezvoltat o cultur organizaional care ncurajeaz experimentarea de ctre angajai i care nu penalizeaz eecul dac este consecina unui astfel de experiment. De exemplu, angajaii au dreptul s foloseasc dotarea companiei i o parte din timpul de lucru pentru a dezvolta proiecte pornind de la idei personale. Nu este gresita afirmatia c Wal-Mart este cel mai mare inovator n comerul cu amnuntul. Gigantul american inoveaz nentrerupt peste tot unde este posibil. O zon n care, cel puin pn n prezent, sunt imbatabili, este controlul costurilor. Dei concurena se afl la distan apreciabil, nu sunt niciodat mulumii de nivelul atins i caut noi idei. Spre exemplu, produsele care sosesc la antrepozitele Wal-Mart cu camioanele furnizorilor sunt transferate direct n camioanele de distribuie care merg la magazinele unde este nevoie de ele. n felul acesta sunt reduse costurile cu descrcareadepozitarea-rencrcarea. Cu toate c pare a fi o idee simpl, ea nu poate aprea dect ntr-un mediu care ncurajeaz inovaia. Steven Jobs este creierul cascadei de inovaii care au fcut din Apple un rebel al tehnologiei informaiei. De ce n-ar putea computerele s fie prietenoase cu utilizatorii? De ce n-ar putea s aib i alte culori dect cenuiu sau negru? ntrebri de bun sim, dar pe care productorii de computere personale de pn la Apple nu i le-au pus.Primul mouse nu este invenia companiei Apple, ci a fost conceput n laboratoarele Xerox. Numai c cel care ia sesizat utilitatea a fost Jobs, care a cerut celor de la IDEO s-i confere un design ergonomic i plcut, apoi l-a introdus ca echipament standard la computerele Lisa i Macintosh. Au urmat primul sistem de operare cu interfa grafic, computerele translucide, unitile centrale cu carcase emisferice i, mai recent, iPod, cel mai n vog dispozitiv portabil pentru muzic.

Exista foarte multe exemple de astfel de companii care au dus o politica de management ce promova creativitatea angajatilor. In concluzie inovatia este o cerinta tot mai acuta a societatii actuale care se afla intr-o etapa de dezvoltare intensiva,promovand noul, combinarile inedite pentru a obtine schimbari dezirabile in orice domeniu.