Sunteți pe pagina 1din 2

1 Viaa Preacuvioasei Maicii noastre TEODORA DE LA SIHLA, care a sihastrit multi ani, la sfrsitul secolului al XVII-lea, ntr-o pestera

din preajma Schitului SihlaNeamt.


Stihuri: n aceasta zi Sfnta Teodora s-a mutat La cerescul mparat; Astazi, Teodora Cuvioasa Si-a mutat la ceruri casa. Aceasta floare duhovniceasca de mare pret si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamntul binecuvntat al Moldovei, s-a nascut pe la jumatatea secolului al XVII-lea, n satul Vnatori-Neamt, din binecredinciosi parinti si iubitori de Dumnezeu. Fericita Teodora, ajungnd la vrsta rnduita, a fost casatorita de catre parinti mpotriva vointei ei, cu un tnar evlavios din Ismail. Dar, neavnd ei copii, iar sufletul Teodorei mereu arznd de dorinta unei vieti cu totul curate, nchinate numai lui Dumnezeu, la aceasta ndemnnd-o si duhovnicul ei, precum si firea ei singuratica, a mbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti-Focsani, iar sotul ei s-a calugarit n Schitul Poiana Marului, sub numele de Eleodor. Asa a binevoit Dumnezeu sa-i povatuiasca pe amndoi pe calea sfinteniei si a mntuirii. Si se nevoiau maicile cu mare rvna pentru Hristos, nsa, Cuvioasa Teodora, ntarita de harul Duhului Sfnt, ntrecea pe toate celelalte surori n rugaciune, n smerenie si n sfnta nevointa duhovniceasca. Navalind turcii n partile Buzaului, au dat foc Schitului Varzaresti. Cuvioasa Teodora s-a retras n munti, mpreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, unde se nevoiau singure n asceza si bucurie de Dumnezeu, rabdnd multe ispite de la diavoli, foame, frig si tot felul de ncercari. Dupa adormirea maicii sale duhovnicesti, Cuvioasa Teodora avnd o descoperire dumnezeiasca, a parasit muntii Buzaului, ntorcndu-se n partile Neamtului, n padurile neumblate din jurul Schitului Sihastria, de unde, cu binecuvntarea duhovnicului ei Pavel, s-a retras n pustie, n partile Schitului Sihla. Asa a ajuns fericita Teodora vietuitoare la Schitul Sihla, unde un sihastru milostiv i-a oferit chilia sa drept adapost, nu departe de schit si de pestera care i poarta numele pna astazi. Si s-a nevoit acolo Cuvioasa barbateste vreme de multi ani, n post si rugaciuni toata noaptea, n lacrimi si mii de metanii, uitata de lume, ndurnd multe ispite si naluciri de la diavoli, foame, lipsa, gnduri si mai ales frigul aspru al iernii. Iar cuviosul Pavel din Sihastria, duhovnicul ei, o cerceta din cnd n cnd, o marturisea, o mbarbata, o mpartasea cu Sfintele Taine si i ducea cele de trebuinta. Dupa un timp a raposat duhovnicul Pavel iar Cuvioasa Teodora a ramas cu totul singura, caci nimeni nu stia locul si aspra ei nevointa. I se rupsesera si hainele, iar n loc de hrana mnca macris, fructe de padure si alune. n aceasta scoala a linistii si a rugaciunii a dobndit Cuvioasa darul rugaciunii de foc, care se lucreaza n inima, darul lacrimilor, al rabdarii si al negraitei iubiri de Dumnezeu. Acum nu se mai chinuia de frig, nici de foame, nici diavoli nu o mai puteau birui, caci dobndise darul facerii de minuni si era ca un diamant stralucitor n muntii Sihlei, uitata de oameni, dar umbrita de darul Duhului Sfnt. Din timp n timp, pasarile cerului i aduceau n ciocurile lor, prin voia Domnului, farmituri de pine de la trapeza Schitului Sihastria, iar apa bea din scobitura unei stnci din apropiere, asa cum se vede pna astazi. Ajungnd sfnta Teodora aproape de sfrsitul vietii ei pamntesti, se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu sai rnduiasca un preot ca s-o nvredniceasca de Preasfintele Taine nainte de obstescul sfrsit. Cu rnduiala de sus, a observat egumenul Sihastriei cum duceau pasarile farmituri n pustie si a trimis doi frati sa vada unde anume se duc. Calauziti de mna lui Dumnezeu, fratii au ajuns noaptea aproape de pestera Sfintei Teodora si au vazut-o cum se ruga, nconjurata de vapaie de foc ceresc. Atunci, nfricosndu-se, au strigat, iar Cuvioasa i-a chemat pe nume, le-a cerut o haina sa se acopere si le-a poruncit sa aduca un duhovnic, care sa o mpartaseasca cu Cinstitul si Preasfntul Trup si Snge al Domnului si Mntuitorului nostru Iisus Hristos.

2
Dimineata, fratii au adus la pestera pe ieromonahul Antonie si pe ierodiaconul Lavrentie, cu Sfintele Taine si dupa ce Fericita Teodora si-a facut cuvenita spovedanie, a primit Dumnezeiestile Taine si, multumind Parintelui Ceresc pentru toate, si-a ncredintat sufletul n minile Domnului. A fost nmormntata n pestera n care a vietuit. Si a ramas trupul Sfintei Teodora tainuit acolo pna dupa 1830, cnd Domnitorul moldovean Mihail Sturza, care a rennoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei n racla de pret si le-a depus n biserica schitului spre cinstire. Dupa ce Domnitorul a zidit biserica la mosia sa din satul Miclauseni (Iasi), a stramutat sfintele moaste n aceasta ctitorie. n anul 1852 sfintele sale moaste au fost duse la mnastirea Pecersca din Kiev si asezate n racla de mult pret, pe care scrie: "Sfnta Teodora din Carpati". Viata Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla si faptele ei, prin care a bineplacut lui Dumnezeu, o asaza n ceata sfintilor din cer ca pe o aleasa nevoitoare, pe care a rodit-o Biserica si neamul nostru. Cu ale carei rugaciuni, Doamne Iisus Hristoase, miluieste-ne si ne mntuieste pe noi toti, tara si poporul cel binecredincios. Amin.

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/august/august07.htm 3 octombrie 2013

S-ar putea să vă placă și