3.03.2012 Psihodiagnosticul realizat cu testul Rorschach Interpretarea testului Rorschach poarta numele in opera lui Rorschach de psihograma.

Psihograma are urmat capitolre: -Evaluarea calitativa a inteligentei -Evaluarea cantitativa a inteligentei -Afectivitatea -Atitudini generale -Dispozitia -Diagnosticul psihopatologic psihodiagnosticul nevrozelor, psihopatiilor, psihozelor. Psihodiag inteligentei- interpretarea clasica a testului Rorschach privitor la inteligenta este tributara modelului promovat in primele decenii ale sec trecut de MAliny( psiholog der lb faranceza)- potriv lui intelig poate fi carac prin fac formali: -Srensibilitatea flexibilitatea si finetea diferentierilor -Complexitatea-Globalitatea -Soliditatea structurii este inversul mobilitatii psihice si a mobilitatii -Intensitatea tensiunilor interioare ( se exprim in rapiditatea gandirii ) Evaluarea cantitativa a inteligentei prin testul Rorschach- integrararea subiectului in categ normal; deficint ; superior dotat; In continuarea vom prezenta simdroamele/ indicii specifici nivelelor inteligentei Normalii F+% intre 80 si 90% Succesiune ordonata G sa aiba intre 7 si 10 Mod de aprehensiune sa fie G sau Gd A% sa fie sub 50 % Ban % intre 20 -25 % Orig % in jur de 50 % Nr de K intre 01K inteligenta slaba ; intre 2 si 5 K intelig buna ; peste 5 K intelig f buna. Este bn ca timpul de reactie sa fie sub 0,6 si H sa fie mai mare decat Hd. Deficitulmental F% intre 45 si 50 , avem deficinta medie si intre 0 si 45 % deficinta severa. Impreuna cu A% ridicat mai mare de 60% . G 0-3 cel mult Tipul de apregensiune Dd K= 0 cel mult 1 Tip de rezonanta intima- extratensiv , egocentric Hd mai mare decat H Atitudinine interpreativa diminuata

*Atitudinea interpretativa se refera la constientizarea de catre subiect a faptului ca el interpreteaza plansa si ca nu se afla in realitate in situatia pe care el ointerpreteaza .El se afla intr-o situatie casi cum nu intr-o situatie de fapt. Timp de reactie crescut Subuectii superior dotati sunt carac astfel: Pe langa sindrom normalitatii ei mai au Originalit mai mare de 50 %; apreghensiune inalta; rezonanta intima ambiegala; multe G+ ; sunt prezente blendurile( prin blend intelegem prezenta simultana intr-un raspuns determinantul kinestezic si determinantul culoare ) Diagnsticul calitativ al inteligentei F+% mai mic de 100% Sub 70 % e vb de slabirea facultatii d eobsevare a puterii de concentrare sau a controlului realitatii F% foarte mare indica sterilitatea gandirii Succesiune anu trebui sa fie rigida. Daca este rigida vorbim de o logica abstracata. Succesiune a relaxata este la personele normale specifica artistilor.Raspunsurile G+ sunt un indiciu la vederea de ansamblu si a gustului pt sistematezare stiintifica Ambitia calitatii este semnalata de: G+ mai mic sau egal cu 10, acestrea fiind anatomice si geografia. Pesonele care se straduesc sa isi depaseasca conditia dau multi G; daca raspunsurile globale sunt forme rele G-, putin K, Org - , inseama ca este dragostea nenorocita pt stiinta ( vor da nu pot ) Psihodiagnosticul afectivitatii cu testul Rorschach Culorile joaca rolul cel mai important in psihodiag afectivitatii.Raspunsurile forma culoare sunt un indiciu al capacuitatii de adaptare , FC culoarile ure- indiciu al afectivitatii impulsive , CF- afectivitate inadaptata Culorile pure sunt un indiciu al afecticitatii impulsive . Din perspectiva Rorschach putem vb de urmat tipologie privitoare la rasp culoare: A .Tip culoare stanga desemnat prin Fc >(Fc +C) .Este vorba despre o afectivitate echilibrata stabila B.Tipul culoare dreapta este consid prin Fc< (Fc +C) iritabilitate, slaba adaptare C.Tipul median- Fc putin ; Cf mai puternic reprezentat decat Fc iar culoari pure sunt deja prezente , reprezinta indiciul ca are afectivitate vie in partea adaptata 9 pesoane hipomaniace) Rolul interpretarilor clar obscure in psihodiah afectivitatii Raspunsuri clar obscure detaliate impreuna cu raspunsuri forma culoare reprez un indiciu al empatiei si al sensibiliatii. Daca rasp forma culoar sunt devansate de rasp clar obscure detaliate sensibilitate excesiva.

RAsp clar obsc detaliate F(C ) indiciu al pridentei, rezervate si studiate. Psihodiag mecanismelor de stabilizare a afectivitatii: Testul Ror permite destinctia intre inhibitia patologica a afectivitatii si frenajul sau inhibitia normala a acestuia. Stabilizarea normala a afectivitatii se realizeaza astfel: K tempereaza raspunsurile subiectului F+% reprezinta un mecanism rational de inhibitie a rationalitatii G+ reprez un indiciu al capacitatii de a avea o perspectiva de ansamblu asupra situatiei. Sindromul frenajului insuficient: C ( rasp culoare pura ) ca absent, F+% slab , G- . Inhibitia ca mecanism patologic Potrivit lui Taner Horner inhibitia- incapacitatea subiectului de a simti sau gandi anumite lucruri ( functia de a inhiba anxietatea) . Inhib patologica se releva prin: Interpretari glob pure; Dbl si prezenta socurilor culoare plus represiune a totata sau partiala a raspunsurilor K si culoare. Prin soc culoare in testul Rorschach se intelege un fenom particular necotabil dar consemnabil constand in starea de stupoare pe care subiectul o traieste in fata unei planse . Socul poate fi soc la culoare sau la negru.Socul in testul Rorschach se poate manifesta deghizat prin diminuare nr de raspunsuri al plansa respectiva sau la plansele urmatoare. Socul culoare este un sindrom al nevrozei. Socul culoare reprez un indiciu al inhibitii nevrotice a subiectului in urma unei refulari.inhibitia se mai vede in urma cresterii de reactie, Dbl crescut impreuna cu Clob F timp de rezonanta intima crescut. Socul la negru este un simptom al anxietatii. Psihodiag al siciabilitatii in testul Rorschach Este indic de 6 factori si anume: Ban % ( rasp banale ) este un indiciu al contactului intelectual cu lumea pentru persoanele cu defivcit mintal este un indiciu al adaptabilitatii si al permeabilitatii la influenta conpensatoare saucorectuare. Pentru depresivi Ban % ridicat este un indiciu al gravitatii depresive Fc- reprez un indiciu al contactului afectiv cu lumea D- un indiciu al simtului realitatii Prezenta H si Hd constuit un indiciu al lgaturii individului cu mediul uman. Tipul de rezonanta intima -contactul social este facilitat de Tri extratensiv. Tipul de K , ca reflexie este un indiciu negativ al contactului social, cel de extensire este un indiciu pozitiv Psihodiag nevrozelor cu testul Rorschach In diagnosticul nevrozelor cu testul Rorschach au in vedere urmat in dicii: Prezenta socului culoare Refulaea K ( absenta rasp chinestezice) Prezenta Dbl Dupa Bohm semnele Rorschach ale nevrozei sunt:

1. 2. 3. 4. 5.

punctele de fixare in evolutia libidinara Tulburari de libido obiectal Numarul si intensitatea sindromului de anxietate Dominanta narcisismului Energia agresiva

Punctul de fixatie libidinala se stabileste in functie fde urmat indicii: G- reprez oralitatea D- genitalitatea Dd analitatea Dbl un indiciu al agresivitatii Tulburarile de libido se vad in tipul culoare . Tipul dreapta este echivalent cu afectivit primitiva, tipul median coresp stadiului infantil al egocentrismului ; Tipul stanga este un indiciu al legaturilor obiectale al libidoului. Fenomenul de soc este un indiciu al unei refulari. Psihodiag psihopatiilor cu testul Rorschach Psihotatia schizoida are urmat sindrom absenta semnelor de dementa, ea de obicei este diagnosticata diferential in raport cu schizofrenia.Sunt prezente G si contactul cu realitatea F+.Prezenta auticriticii este un fenomen particualr in rorschachreprez referiri personale in timpul protocolului. Timp de raspuns redus , frevente Blg ( raspunsuri globale intermaculare in care aufost integrate rasp intermaculare) , nr de rasp anatomice crescute, interpretari sange si interpretati sexuale dese. H este mai mare decat Hd ; multe CF +C ;Referinte personale , abstaractii . Testul tematic de aperceptii TAT 1. Bazele teor lale TAT Are ca autori pe Hanry Murray si pe Cristin Morgan. H. Maurray a furnizat unai dintre cele mai cuprinzatoare clasificari ale trebuintelor umane. El a cuprin in cercetarea sa un nr de 50 de indivizi care au fost investigati intensiv , un mare nr de tehnici psihologice incepand cu chestionare de personalitate cu tehnici proiective si incheind cu asazisul consiliu de psihodiagnoza. Consiliul de psihodiag , reprezenta grupul stiintific implicat in cercetare care la finalul evaluarii unui subiect proceda la analiza informatiilor furnizate de catre fiecare membru al grumului- fiecare membru al gr era specializat intr-un anumit tip de evaluare.In cadrul sesiunii de evaluaree consiliul de psihodiag delibera in legatura cu portretul psihologic final .In cadrul consiliui in functie de cadrul stiintif , fiec membru detinea un nr de voturi. Carte in care prezinta rezultatele acestei cercetari si noul model de personalitate se numeste Explorarea personalitatii. Explorarea personalitatii subiectilor implicati in cercetare a fost una de tip hlolist intrucat acesata era vizata ca totalitate in evolutie. In acelasi timp TAT materializeaza conceptia despre personalit a lui Hanry Murray. Ipoteza care sta la baza TAT este aceea ca interpret unei situatii ambigue are loc

prin prisma experientei individuale ale individului ( prin prisma experientelor si conflictelor traite de persoana) . Procesul de interpretare a noului continutului ambiguu al plansei prin prisma experientelor trecute, altfel spus perceptia reprez o experienta noua transformata prin experienta trecuta. Scopul TAT este de a scoate la lumina trebuinte , emotii, precum si tendinte inconstiente refulate.Sarcina subiectului este de a elabora o povestioare pe sema fiecarei planse vizualizate, ocazie cu care el livreaza psihologului un fel de radiografie refuzata a Eului sau profund. H. Murray spune ca personalitatea individului reprez o modalit oriignala in care acesta a integrat expoerientele sale trecute.Ca sa cunoastem individul trebuie sa cunoastem biografia iar biografia este o succesiune de teme complexe. Prin notiunea de tema se intelege unitatea dinam,ica existenta intre o rebuinta si presiunile mediului extern sau intern ce se opun sau faciliteaza sadisfacerea trebuintei. Desi individul este inteles prin intermediul temelor care alcatuiesc biografia sa, nimei nu trebui sa fie victima propriei sale biografi. Desi potrivit modelului psihanalitic de care Murray s-a staduit sa se delimiteze, promoveaza copilul ca fiind parintele adultului.H. murray consid ca personalit se dezvolta pe tot parcursul vietii. Materialul testului Testul este format din 30 de imagini , reproduse dupa unele gravuri din galeriile de arta americane si unele din de dna Morgan.Unele sunt adresate baietilor pana in 14 ani, fetelor pana in 14 ani, barbatilor sau femeilor , iar altele sunt universale. Pe parte posterioara a fiecarei plansa este indicata ordinea ei in grupul celor 20 de planse si categoria de subiecti carora le este adresata . Plansele au fost alese de catre H. Murray , gratie unor teme pe care acestea le activeaza prin proiectie in timp ce sunt admin subiectele. Potrivit psihologului francez Drusillion a carui manual de psihologie clinica si psihopatologie este deja in librari, putem vb de o adevarata situatie proiectiva de tip TAT ce are loc in timpul administrarii testului. Studiile care au fost intreprinse in legatura cu TAT au conferit planselor acestora anumite teme clasice care sunt specifice fiecaruia dintre planse, astfel: -Pansa 1 este plansa realizarii de sine Plansa 2 armoniei sau dezacordului Plansa 7 b/f infatiseaza o scena cu un barbat si o femeie aflati probabili intr-o situatie de conflict . Plansa 30 este o plansa complet alba rolul ei este acela de a suscita in a doua etapa a examinarii , cand se utiliz planse mult mai ambigue , stratele profunde al ambiguitatii ( proiectia este cu atat mai activa cu cat individul trebui sa realiz o povestioara in lipsa stimuluilui. Administrarea Testul TAT se admin in scop clinic si accidental in scop de cercetare. Ca proba individuala presup ca subiectul sa stea in clinostatism , cu spatele catre psiholog si cu fata la peretete , cu scopul de a relaxa mecanismele de aparare si de cenzura. Subectul primeste una cate una 10 palnse care cponstit primul se t cu sarcina d ea realiza o povestire ce sa aiba introd, cuprins si incheiere. In introd sunt prez personajele, cine

sunt statutul lor.In cuprins este prez intriga si cum provoaca deznodam evenimentelor. In incheiere cum se sfarseste povest. Timp de 5 minute pt fiecare, trebe sa aiba 300 de cuvinte , pt copi 150 .