Sunteți pe pagina 1din 5

PSIHOLOGIE - MODELE DE SUBIECTE rezolvate Subiectul 1 A I.

In coloana A sunt enumerate aptitudini, iar in coloana B sunt numerotate descrieri ale lor. Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare litera din coloana A si cifra/cifrele corespunzatoare din coloana B. A. a. speciale b. generale B. 1. Sunt utile in toate domeniile de activitate sau in cele mai multe dintre ele. 2. Cea mai importanta dintre ele este inteligenta. 3. Specificul uneia dintre ele este comunicativitatea. 4. Mijlocesc eficienta activitatii intr-un anumit domeniu. 5. Sustin realizarea unei activitati concrete definita astfel sub aspect profesional. II. Din punct de vedere psihologic, caracterul are o serie de particularitati care il individualizeaza in raport cu celelalte laturi ale personalitatii. 1. Definiti caracterul in sens larg si in sens restrans. 2. Precizati in ce consta distinctia dintre caracter si aptitudini. 3. Descrieti oricare doua dintre trasaturile caracteriale cardinale. 4. Fie urmatoarele patru notiuni: continut socio-moral, caracter, temperament, valori. Construiti o fraza care sa le contina si care sa constituie un enunt adevarat din punctul de vedere al psihologiei. III. Descrieti succint cele trei insusiri fundamentale ale sistemului nervos, insusiri ce se exprima in activitatea nervoasa si a caror combinare genereaza tipurile temperamentale. IV. Pornind de la afirmatia omului de cultura roman Mihai Ralea, potrivit careia obiectivul final al oricarei stiinte este intelegerea omului integral, analizati omul cu personalitate. Rezolvarea subiectului 1 A I. a: 4:5 b: 1:2 II. 1. in sens larg, un mod de a fi, un ansamblu de particularitati psihoindividuale ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global. in sens restrans, acele insusiri sau particularitati ce privesc relati dintre subiect si lume, precum si valorile care orienteaza aceasta relatie. 2. aptitudinea, ca sistem operational eficient, se investeste in activitate si se apreciaza dupa rezultatele obtinute.

caracterul consta in modul de raportare la diversele laturi ale realitatii si la activitate proprie. dupa calitatea executarii unei activitati, subiectul este apreciat ca fiind mai mult sau mai putin capabil. dupa modul in care subiectul se raporteaza la activitate, el este apreciat ca avand anumite trasaturi de caracter. 3. descrierea succinta si corecta a oricaror doua dintre urmatoarele: unitatea, expresivitatea, originalitatea, bogatia, statornicia, plasticitatea, taria. 4. Punctajul se va acorda daca: se respecta cerinta construirii unei fraze; nu a unei propozitii sau a mai multor fraze; enuntul este adevarat din punctul de vedere al psihologiei; enuntul face legatura corecta intre continuturile notiunilor si nu doar intre sferele lor. III. forta sau energia este dependenta de substante functionale constitutive neuronului in primul rand lanturile de acizi nucleici si fosfolipidele mobilitatea exprima viteza cu care se consuma si se regenereaza respectivele substante functionale echilibrul consta in repartitia egala sau inegala a fortei intre cele doua procese nervoase de baza excitatia si inhibitia in caz de neechilibru neputand sa intervina decat predominarea fortei excitative aceste 3 insusiri functionale sunt parametrii indispensabili ai functionarii sistemului nervos. la fiecare individ insusirile de baza prezinta gradatii in sensurile: puternic slab, mobil inert, echilibrat neechilibrat. combinarea insusirilor de baza genereaza patru tipuri de sistem nervos, in relativa corespondenta cu cele patru temperamente descrise in antichitate. IV. acceptiunea cea mai larga a termenului de personalitate personalitatea ca sistem bio-psiho-socio-cultural cele trei ipostaze ale subiectului uman subiect pragmatic subiect epistemic subiect axiologic omul ca produs sociocultural si ca factor activ, autodeterminant personalitatea ca entitate unica si originala modelul general-uman de personalitate caracterizare si componente. Subiectul 1 B I. In coloana A sunt enumerate legi ale sensibilitatii, iar in coloana B sunt numerotate descrieri ale lor. Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare litera din coloana A si cifra/cifrele corespunzatoare din coloana B. A. a. legea contrastului senzorial b. legea adaptarii

B. 1. se refera la faptul ca o senzatie care se produce intr-un analizator influenteaza producerea senzatiilor in alti analizatori, intensificandu-le sau diminuandu-le. 2. se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunea repetata a stimulilor. 3. se refera la fenomenul de crestere sau scadere a sensibilitatii in vederea realizarii legaturilor informationale optime, chiar in conditiile modificarii interactiunii dintre subiect si stimuli. 4. se refera la fenomenul de scoatere reciproca in evidenta a doi stimuli cu caracteristici opuse. II. Pentru a stabilii relatii informationale cu obiectele si fenomenele lumii inconjuratoare, omul dispune de capacitati perceptive, cu mult mai complexe decat cele ale animalelor. 1. Definiti perceptiile. 2. Analizati rolul activitatii, limbajului si experientei anterioare in procesul perceptiei. 3. Precizati in ce consta rolul mecanismelor verbale in activitatea observativa. 4. Enumerati factorii de care depinde selectivitatea perceptiei. III. Caracterizati reprezentarea, referindu-va la calitatile ei. IV. Comparati analiza cu abstractizarea ca modalitati de operare a gandirii. V. Analizati latura relational-valorica a personalitatii. Rezolvarea subiectului 1 B I. a:4 b: 2, 3 II. 1. procese senzoriale complexe si, totodata, imagini primare, continand totalitatea informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii directe a acestora asupra analizatorilor. 2. rolul activitatii: calitatea imaginii perceptive depinde de relatia activa cu obiectul si integrarea perceptiei intr-o activitate ceea ce are mai mare importanta pentru activitate devine obiect central al perceptiei si este redat complet, clar si precis ceea ce este manevrat este mai bine perceput decat ceea ce este doar contemplat. rolul limbajului: mecanismele verbale intervin in procesul activitatii si au functie de integrare integratorii verbali sprijina formarea perceptiei, corectitudinea si completitudinea imaginii perceptive rolul experientei anterioare: orice perceptie integreaza in desfasurarea ei elemente ale experientei anterioare a subiectului cu categoria respectiva de obiecte reactualizarea schemei perceptive determina o mai mare operativitate si rapida organizare a perceptiei actuale. 3. prin limbaj se stabilesc scopul observatiei si planul desfasurarii acesteia

prin indicatori verbali propusi subiectului sau elaborati de el insusi, se exploreaza activ campul perceptiv, evidentiindu-se elementele semnificative din punctul de vedere al scopului urmarit prin cuvant sunt actualizate cunostintele necesare respectivei activitati observative cuvantul fixeaza rezultatele partiale si finale ale observatiei simbolurile verbale fac posibila generalizarea schemelor logice ale activitatii perceptive. 4. interesul pentru un lucru sau o persoana conturarea speciala a unui element contrastul cromatic al elementului miscarea elementului pe un fond static existenta unei scheme perceptive care sa poata fi actualizata indicarea verbala prealabila III. indeplinesc o functie de prezentare, readuc in minte imagini, permitand gandirii sa prelucreze in mod complex informatiile sunt un sprijin necesar in construirea sensului cuvintelor pregatesc si usureaza generalizarile din gandire constituie un punct de plecare si suport intuitiv pentru desfasurarea sirului de rationamente in vederea rezolvarii unor probleme permit controlarea, prin aplicare la situatii reprezentate, generalizarilor gandirii indeplinesc o functie complexa in cadrul imaginatiei, atat a cele reproductive, cat si a celei creatoare bogatia si varietatea lor sunt o conditie favorabila pentru activitatea mintala in general. 4. Punctajul se va acorda daca: se respecta cerinta construirii unei fraze; nu a unei propozitii sau a mai multor fraze; enuntul este adevarat din punctul de vedere al psihologiei; enuntul face legatura corecta intre continuturile notiunilor si nu doar intre sferele lor. IV. analiza: operatie mentala de descompunere a intregului in parti, insusiri, elemente, cu scopul studierii si intelegerii lor se realizeaza cu ajutorul mijloacelor verbale ce permit segregari, disocieri si reasocieri regulile simbolismului verbal se resfrang asupra procedurilor mentale analitice. abstractizarea: este o forma superioara de analiza analiza devine selectiva si nu acorda aceeasi insemnatate tuturor componentelor sau insusirilor se orienteaza pe verticala, adica face trecerea de la variabil la grade diferite de invarianta termenul de abstract desemneaza relatii si insusiri care sunt impalpabile (nu sunt cognoscibile cu ajutorul simturilor), dar sunt foarte importante selectivitatea opereaza pozitiv prin retinerea numai a acelor insusiri care sunt de maxima semnificatie

selectivitatea opereaza negativ prin ignorarea, eludarea insusirilor nesemnificative, neesentiale rezultatele ei se exprima in concepte, categorii, idei. V. caracterul in sens larg mod de a fi, portret psihic global caracterul in sens restrans si specific acele insusiri sau particularitati ce privesc relatiile pe care le intretine persoana cu lumea si valorile dupa care ea se conduce este un subsistem relational valoric si de autoreglaj este, in principal, un ansamblu de atitudini valori compararea caracterului cu temperamentul relatia caracter-motivatie rolul modelelor culturale si comportamentale si a setului de valori compararea caracterului cu aptitudinile concordanta nivelurilor atitudinale si aptitudinale vocatia.

S-ar putea să vă placă și