Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti An universitar 2001-2002

Instalatii de ventilare si climatizare -PROIECT-

Dan Florin DICEA An: IV, Grupa: 2A

Temperatura efectiva a aerului exterior (te) Repreinta temperatura orara efectiva, ce caracterizeaza starea aerului exterior si serveste la calculul aporturilor de caldura din exterior prin elementele de constructie cu sau fara inertie termica. Se calculeaza cu relatia: te=tem+c*Az, in care: tem -temperatura medie zilnica in functie de localitate si de gradul de asigurare in care este incadrata incaperea (cld), cu valori conform anexei I-5.1. c -coeficient de corectie pentru amplitudinea oscilatiei zilnice a temperaturii aerului exterior (conform tebelei 5.2- I1- pag23). Az -amplitudinea oscilatiei zilnice de temperatura, in functie de localitate (conform anexei I-5.1). Gradul de asigurare (90 sau 95%)=100*(nr. cazuri nz.)/(nr.de cazuri posibile) Se alege cladire de interes municipal grad de asigurare 90%. tem=25,7C xclimatizare=11,65 g/kg Az=7 tcalcul aer exterior=tevara=tem+Az tevara=25,7+7=32,7C xclim=11,65 h= 55 KJ/Kg aer E= = 55% h 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 c*Az -4.9 -5.6 -6.3 -6.8 -7 -6.6 -5.2 -2.1 0.7 3.2 4.8 5.8 6.4 6.8 7 6.8 te 20.8 20.1 19.4 18.9 18.7 19.1 20.5 23.6 26.4 28.9 31.5 31.5 32.1 32.5 32.7 32.5 h 17 18 19 20 21 22 23 24 c*Az 6.1 4.9 3 0.6 -1.2 -2.5 -3.4 -4.1 te 31.8 30.6 28.7 26.3 24.5 23.2 22.3 21.6 Intensitatea radiatiei solare Valoarea intensitatii radiatiei solare globale I, sau medii Im, pentru calculul aporturilor de caldura din exterior prin elemente inertiale se calculeaza cu relatiile: I=a1a2ID+Id Im= a1a2IDm+Idm, in care: a1 -factor de corectie a radiatiei solare directe, functie de starea atmosferei, cinfirm tab. 5.5 pag.26 I1. a2 -factor de corectie a radiatiei solare directe pt localitati situate la altitudinii mai mari de 500m, conform tab. 5.6 pag.26 I1. ID;IDm -intensitatea radiatiei difuze orare si respectiv medii zilnica pentru luna iulie si localitati cu atmosfera curata, in functie de ora si orientare (W/m 2), conform tab. 5.7 pag.27 I1. Id;Idm -intensitatea radiatiei difuze orare si medii zilnice, conform tab. 5.7 pag.27 I1. Am extras din tab. 5.5, pag. 26 I1: a1=0,92 valoarea factorului de corectie a1- a radiatiei solare directe in functie de starea atmosferei pentru o localitate urbana medie/mica a2=1 -orasul Oltenita se afla la o altitudine mica de 500m (H=18m cf. I. Instalatii de Incalzire)

Vara: a. b.

ti =

t ext. var a + 20C = 0,5t ev + 10C = 26,35 27C 2

aer int=relativ=i=f(ti) pag. 35, tab 45: i=60%

Dar i trebuie sa fie cu 5% mai mic (55, 60, 50) Pentru 27C aleg 50% i final=50%

Punct Parametrii t (C) x (g/kg) h (kJ/kg) (%)

Ev 32.7 11.65 55 55

Ei -15 0.8 -13 90

Iv 27 11.3 56 50

Ii 20 7.4 37 50 tei(Oltenita)=-15C

Aporturile de caldura prin elemente inertiale Aporturile de caldura prin elemente inertiale masive Fluxul termic patruns prin astfel de elemente se calculeaza cu relatia: Q=Sq (W), in care: S -suprafata elementului de constructie (m2); q -fluxul termic unitar, difazat si amortizat (W/m2); q=k(tsm-ti)+i(ts-tsm), in care: k -coeficientul global de transfer termic (W/m2C) ti -temperatura de calcul a aerului interior vara, ti=27 C -coeficientul de transfer termic superficial la interior: i pentru terasa=6,8 W/m2C i pentru pereti exteriori =8 W/ m2C -coeficientul de amortizare a fluxului termic patruns Pentru determinarea lui se utilizeaza nomograma de la pag.104-105 (in cazul peretelui exterior) =0,045 ts -temperatura exterioara de calcul a aerului exterior (temperatura aerului insorit):

ts = te +

A/e tsm

in care: -te variaza de la ora 1.00 la ora 24.00 -I variaza de la ora 6.00 la ora 18.00 5210-3 pt. perete finisat, I1 -pag. 53, tab. 7.3 5210-3 pt. acoperis cu carton bituminat, I1 pag.53, tab. 7.3 -temperatura echivalenta medie zilnica a aerului exterior calculata cu relatia:

A I e

tsm = tem +
tem Im K

-temperatura medie a aerului exterior (C) -intensitatea medie zilnica a radiatiei solare (W/m 2) -coeficientul de transfer termic (pt. peretii exteriori)

A Im , C e

k=

e=17,5 W/m2K i terasa=5,8 W/m2K i pereti=8 W/m2K =2510-2m =? Cunoastem ca materialul utilizat pentru zidaria peretilor exteriori este BCA, =600kg/m3=0,23W/mk. Astfel:

1 1 1 , in care: + + e i

Perete exterior:

1 1 W = = 0,788 2 1 1 0,25 0,057 + 0,012 +1,086 m k + + 17,5 8 0,23 W k terasa = 0,7 2 m k A tsm = tem + Im = 25,7 + 0,052 281,195 = 40,322C e k perete =
tsm = tem +

SBCA(la =600 kg/m3)=coef de asimilare termica=2,89 W/m2K

A Im = 25,7 + 0,052 453,963 = 49,306C e = ?; = f (R = ; S)

R=

Din nomograma de la pagina 103 extragem coeficientul de amotrizare 0,083 Din nomograma de la pagina 140 I1 extragem defazarea pentru perete 5h =f(Sperete, Rperete) i=0,664 W/m2K qct=k(tsm-ti)=0,788(49,306C-27C)=17,577W/m2

m 2c = 0,869 W

Bilantul termic de vara (sist de vent sus-sus)

Relatia generala utilizata pentru determinarea sarcinii termice de vara, denumita si sarcina de racire este: Qv=Qap+Qdeg (W), in care: Qap -aporturile de caldura din exterior prin elementele inertiale Qdeg -degajarile de caldura de la sursele interioare Aporturile de caldura din exterior Aporturile de caldura din exterior se exprima sub forma: Qap=QFe+QPE+Qi (W), in care: QFe -fluxul termic patruns din exterior prin elementele neinertiale ferestre, luminatoare, in W QPe -fluxul termic patruns prin elem inertiale pereti, acoperisuri, terasa, in W Qi -fluxul termic patruns prin elem de delimitare interioara, de la incaperile vecine, in W Aporturi de caldura prin ferestre Pentru calculul fluxului termic patruns prin ferestre este necesara cunoasterea sau precizarea unor elemente, cum ar fi: dimensiunile ferestrei, tipul ferestrei, grosimea, felul si calitatea sticlei, dimensiunile elementelor de umbrire la exterior, tipul si locul de montaj al elementelor de ecranare. Conform STAS 6648/1-82 acest flux se calculeaza cu relatia: QFE=Qi+QT, in care: Qi= c1c2c3m(SiID+Sid) QT=Sk(ts*-ti) Qi QT c1 c2 -fluxul termic cauzat de radiatia directa si difuza -fluxul termic datorat diferentei de temperatura dintre interior si exterior -coeficient de calitate in functie de tipul ferestrei si caracteristicile sticlei -coef de ecranare al ferestrei ales in functie de tipul ecranului si locul de amplasare (interior sau exterior) c3 -raportul dintre suprafata geamului si suprafata totala a ferestrei, care se calculeaza cand se cunosc dimensiunile geometrice exacte ale ferestrelor, sau se ia estimativ din nomograma din figura 7.1, pag. 49 I, in functie de suprafata totala si tipul ei m -coeficientul de acumulare a fluxului termic radiant in elementele de delimitare interioara a incaperii, in functie de coeficientul mediu de asimilare termica m med, conform anexei I7.1, pentru ferestre meprotejate sau protejate la exterior si respectiv anexei I-7.2 pentru ferestre protejate la interior. Smed -coeficientul mediu de asimilare termica a incaperii

Smed =

(s S ) j
1

Sj
1

Sj -suprafata insorita a ferestrei Sj=(H-hu)(B-bu) B,H -latimea/inaltimea ferestrei bu,hu -latimea/inaltimea umbrei in planul ferestrei bu=c1s1 si hu=c2s2-h1, unde: s1,s2 -latimea elementului de umbrire in plan vertical/orizontal c1,c2 -coeficienti in functie de inaltime si azimut solar De mentionat ca in calcule intereseaza: S suprafata totala a ferestrei ID=a1a2Idmax Intensitatea maxima a radiatiei solare corectate Id=Idmax valoarea maxima a intensitatii radiatiei solare difuze

k ti ts*

-coeficient global de transfer termic prin ferestre -temp de calc a aerului interior -temp echivalenta de calcul a aerului exterior, ce tine seama de incalzirea geamului datorita absortiei unei cote parti din radiatia solara si se calc cu relatiile: -pentru ferestre duble

ts* = te +

te A I=a1a2ID+Id

2 A(1 A) I e

-temp aerului exterior la ora de calcul -coef de absorbtie al geamului intensitatea radiatiei solare globale Degejari de caldura de la oameni

Aceste degajari se calculeaza cu relatia generala: Q0=Nq0 N -nr de persoane q0 -degajarea totala de caldura a unei persoane, in W/persoana, in functie de efortul fizic depus (natura activitatii) si temperatura aerului interior conform fig 7.5 Pentru utilizarea fig 7.5, pentru o anumita temperatura interioara se vor folosi curbele pline si scala din stanga diagramei. Degajarile de caldura de la iluminat Fluxul de caldura de la sursele de iluminat electric se determina cu relatia: Qil=Bnil, in care: Nil -puterea instalata a surselor de iluminat B -coeficientul ce tine seama de partea de energie electrica transformata in caldura. Pentru ventialrea sus-jos B=1 Degajarile de caldura de la masini si utilaje actionate electric Relatia generala: QM=1234NM, in care: 1=0,70,9 2=0,50,8 3=0,51 4=0,11 NM
4

coeficientul de utilizare a puterii instalate = coeficient de incarcare =

Pmax_ necesara Pinstalata

Pmedie _ necesara Pmax

considera produsul:

coeficient de simultaneitate in functionare coeficient de preluare a caldurii de catre aerul interior puterea instalata. Orientativ se poate

i = 0,12...0,16
i =1

Bilantul termic de iarna Sarcina termica de iarna este data de expresia: Qi=Qsi-Qp, in care: Qsi -degajare de caldura de la sursele interioare

Qp

-pierderile orare de caldura ale incaperii Degajari de caldura de la sursele interioare

Qsi=Qil+QM++Qcs De regula sursele de degajare de caldura sunt aceleasi vara si iarna, ele se recalculeaza numai in masura in care depind de temperatura aerului interior. In cazurile cand exista si o instalatie de incalzire cu corpuri statice, la nefunctionarea instalatiei de ventilare trebuie considerata in expresia anterioara si cedarea de caldura de la corpurile statice.

Qcs = Qp

Qp -pierderile de caldura ale incaperii t=tg-te; t=ti-te, unde: ti, te -temperaturile interioare/exterioare de cacul tg -temperatura de garda tg(5,10)C Pierderi de caldura Pentru determinarea pierderilor de caldura se foloseste varianta in care se indica incarcarea termica a incaperii, q, caz in care pierderile orare de caldura rezulta imediat: Qp=qV V -volumul incaperii q -incarcarea termica a incaperii Bilantul de umiditate al incaperii Sarcina de umiditate a incaperii Bilantul de umiditate are drept scop stabilirea sarcinii de umiditate Gv a incaperilor, care, impreuna cu sarcina termica constituie baza de calcul a debitului de aer pentru climatizare. Relatia generala de calcul a lui Gv: Gv=Gv deg -Gv cons, unde: Gv deg -suma degajarilor de vapori de apa din incapere Gv cons -suma consumurilor de vapori de apa din incapere -SE NEGLIJAZA! Utilizarea acestei relatii trebuie sa ia in consideratie conditiile concrete din incapere privind pe de o parte sursele existente si simultaneitatea lor in functionare si pe de alta parte sistemul de ventilare utilizat Degajarile de umiditate de la oameni Fluxul de vapori eliminat prin respiratie si transpiratie depinde in principal de intensitatea muncii depuse si de temperatura aerului interior. Pentru un numar de N persoane din incapere: -fluxul de vapori de apa degajati Gv0 Gv0=Ng0 g0 -debitul de vapori degajati de o persoana Valoarea lui g0 se stabileste din diagrama din fig 7.5, utilizand curbele punctate si scara din dreapta figurii. Observatie: Datorita dependentei valorii lui g 0 de temperatura interioara, debitul de vapori Gv 0 se calculeaza pentru situatia de iarna si de vara.

t ' , in care: t