Sunteți pe pagina 1din 8

Pe~ca~d troienii asteptau ~elini~titi, frumoasa ~nus intamn p~ tata~ e ce~esc. Marele JupIter rotindu-si privirile asupra ce ~Ipamantulm, ganea ~Ie a soarta ostirilor troiene urmarite zabava de ura Junonei. Venus-Afrodita ii vorbi astfel: .

. -= Putemicul meu tata, caruia Universul i se supune, cu C suparat: fiul meu Enea? Dupaatatea suferinti tu inca zav ~al~a lui spre Italia. Nu ne-ai fagaduit chiar U;~a din sang , le~llo~ .va na~te~puterea romana? Numai cu nadejdea acea ~~ngaIa~ ~~pa s.rar~marea Troiei. De ce ne lasi pe noi tal, prada ~m.lunei zeite neinduplecate? Aceasta e fagadu . -: Nu-ti pierde curnpatul, copila mea! zise Jupiter. So l~lllior nu se va sehimba din vointa vreunui zeu dusm ajunge curan~ ~a ~ezi inaltandu-se zidurile fagadui J~non~ cea maruoasa se va 'indupleca intr-o zi, va iert

~l va ajuta in tot chipul stapanirea romana, fiind ad

meroasele

. Jupiter

noroade ale marelui imperiu.

trimise apoi

la Cartagina e

mcu

porunca reginei

Didon'!...sa

dea ospetie troienil

a?ateprl? regatul ei. Se temea Jupiter ea nu c

vicleni din fire, sa Ie intinda capcane primejdi

I~ v:emea aceasta?~a

.nu-~i mai afla pa .

r credinciosul. Ahate ~I cutreiera tinutul necun puse eodisille la adapost In iniilia unei p

zeita Venus, prefacuta 1a chip asemenea un i

femei, investmantata

in straie de vanatoar I

ca amazoanele iubitoare de razboi, Parul vantului; pe umar purta un arc si tolba d franta .pan~ la genunchi. Ec:rintrcb p ~n

.-:'Tinerilor, nu cumva ati zi'irit P IIi i ca si ~nll1e:urmarind un mistrct?

14H

_ Nu

am vazut pc nim ni, .fecioara, printesa ori zei?~ ~a nu

stiu cine esti dupa chip si dupa yorba, ras'p~nse Enea. F~ra m~do-

iala

esti

din neamul zcilor; dar te rog, zeita, spune-ne ~l noua ce

tara' este aceasta 111 care ne-au aruncat vanturile dusmanoase? Suntem intr-un tinut sjilbatic, ori ints-o tara locuita de oameni

blanzi-si ospitalieri?

. _ Nu sunt zeita, raspunse Afrodita, dar asa e p~r~l.fetelor de

la noir Esti intr-o tara locuita de fenicieni, fugiti din c~ta~ea Tirului sub carmuirea printesei D·dona-Elisabe~a. ~rat~le ~l~ malioni-a ueis sotul, pe bunul Sicheu. Ea nu stia cine-i ~elga~~l,

dar intr-o

noapte umbra lui Sicheu i s-a ~~atat ai~ve~, ~caldata l~

sange, cu pieptul strapuns de pumnal, .~l-l?estam1ll ca ~ra~elee!

Pigmalion I-a ucis pentru a-i 1ua ave~ea. Sicheu 0 S~tUl s.a fu.ga eat mai curand din cetate, aratand ~l locul unde PJgmaho.n.~l-~ ascuns comorile rapite. Didona pled impreuna eu mii de.tmeni domiei sa seape de nelegiuirile lui Pigmalion si lua cu sine eo~ morile lui Sicheu. Ea ajunse eu multe corabii pe aceste meleaguri salbati~e si cumpara de la regele maur Ia bas,-pamantul pe care-si .

i'rialta aeum cetatea. Pentru aurul primit de la ea, regele

Iar?as s-a

prins sa-i dea 0 fasie de p~.man~cat poate .~coperi cu 0 'p~e~e~e bou. Dar regina sireata a tarat pielea 111 fasii atat de subtiri, mcat a acoperit un loc pe care ~ incaput 0 m~re~cetate' A Eu V-.am?spus destul. Dar voi cine sunteti? Ce necazun va aduc in Africa'. _ Eu sunt Enea si-mi duc in Italia penatii mantuiti din flaca-

rile Troiei. S@t fiul zeitei Venus, care m-~ aj~tat ~~pl~c ~e aca- .'a .eu douazeci de c?r~~ii; insa mare: ~~-a. inghitit ~a~~ ac~

'l;.I.Olsp,ezece,

..cumannan

cu ~~t.Ce s~-tnr:al ~p~, zelt~· .Ne~a

zurilc mete nu se pot povesti mtr-o smgura Z1. Dar mal ,?me m- v I\a-ne ce sa facem pe taramul1"e care ne-au a:d~.sv~lunle! _ Cu toate necazurile tale, zise ea, se pare ea zen au avut 0

.

dczmintita grija de-tine si de ai tai. Nu-ti pierde curajul, ei n~

vor parisi nici de acum inainte

..C~rabiil:

pe care le socotesu

rdute se afla 1:n portul g~nel,:-d@asprez~.ce

[a ~mar,

ntuite de Neptun. Una a alunecat in fundul apei. Iat~ ~cum.ce

I . facut! Du-te la regina Didona, pe-care 0 vei gasi l~conJu~

de' mesterii careinalta cetatea. Ia-e

pe .aces~ dru::u'sr rnergi

In capat. Ce Vorbind, zeita

se va mai intampla va fi en VOlazeilor, pieri din ochii 10r, raspandi?d in u;ma ei rrn-

.

.

ilia de ambrozie. Mersu-isaltat ca zborulde pasare, ase~e- I icrsului zeilor.arata lui Enea ca a vorbitcu mama sa. EI 0

149

~h~ma zad~mic ~a vina in bratele sale. Plecand, zeit~ Ii invalui mt:-o ~ceata ~ea~a, ~stfel incat troienii.Tnaintand, sii vada totul ~ra sa fie vazup. EI se minunara de harnicia poporului care ri- dica noul oras §l se .rugau de zei sa Ie ingaduie si lor a ridica ce- tate a de pe malu~ Tibrului, Unii Iucrau in port, altii ridicau tem- ple sau teatre, placute oamenilor ~i zeilor.

Trecand.p.eyinga

I?ultimea de muncitori hamici, Enea rosti:

. - Ce fen~ltl s:ll1te!1 ca va ridicati ziduri noi! Eu Ie-am pierdut §l pe ale stramosilor,

Oar nimeni nu-i raspundea, vorbeste,

caci nimeni nu vedea cine I -.

-

~ II; mijlocul ~?~a§ului, intr-o dumbrava,

cartaginezii~ sap~

p~n:antu~, au gasit un cap de cal, prevestitor de razboaie crunt AICI se ndl~a .acumun t:n~plu d~ ararna inchinat de regina zei JU:10.na, OClOhto.~rea cetatn. Chipurile pe care le vazu Enea gra:,~te pe p~ret~ tel~plului ii alungara teama. Pretutindeni mal l~oane .dm razboiul troian si luptatori din amandoua tab Ie! P~lam §~H~C~of,-Enea si Achile, Memnon, prietenul troi lor, §I multi ca ei umpleau peretii.

. Pe cand Enea cu ochii umezi de durere isi.amihtea de

Oldona, ~moasa

~eg~?a,. ap~~ In drum spre templu, unn

u~ convo~ de fete ~l baieti, plini de veselie. Semana cu

~Ian~, zelt~ ':,anatorii, ~1sotita de nimfele izvoarelor, eu t

sagetl.'pe ~~m~r. A§:zata pe trap in usa templului,

ea ju

~UpU§l~ ~al,§l Ie dadea povete; impartind

fiecaruia

indeplinit. Enea zari cu mare uimire in usa templului

p~ Serge~te, pe Cloantus si pe ceilalti capitani ai c r plerd~te in furtuna. Inconjurat de ceata Venerei el

zut. Ihon~u,

-::~e~ma

eel mai batran dintre capitani, des~hi manta, ~ar~ia zeii ti-au ingaduit sA ri

pu~temlca ee~a.te, fie-ri mila de .troienii care au sc

macelulTroieil

Nu am venit dupa jafuri nici un

gam s~ l~e ing~d~~ a. face un scurt popas.' Oam nii c,?boI:! din corabii si ne intalppina cu arme du Iat~ream. spre Italia sub carmuirea lui Enea, r mal curajos, dar 0 groaznica furtuna ne-a des

doar ~a ne.ingadui a trage corabiile pemal!

'1-'~"'1It""

da sparturile, vo~ pleca, pastrandu-ti 0 ami! tl - TrOl~I11,fiti bineveniti in mijlo ul n

suflete once teama! raspunse Didona,

150

" in

noi ne temem de dusmuni ncastcptati si de aceea v-au oprit O§-

tenii me; sa coborati din e rabii. Pentru

ca stim acum cine

sun-

teti, ne bucuram de oaspctii pe care zeii ni i-au trimis. Cine

nu a

auzit de faima lui Enea si de voi, traieni? Va vom da tot ee va

trebuie, iar daca vi-e voia, rarnaneti ca cetateni ai Cartaginei! Vom fi bucurosi de niste viteji ea voi.

Chiar in cIipa aceea, ·§iregina uimita 11vazu

norul ee acoperea pe Enea ill toata stralucirea pe fiul

pieri din juru-i Venerei. Zeita

ii poleise ehipul cu atata farmec, de parea mai curand un zeu

decat un muritor.,

, - Regina, 'incepu el, in fata yoastra se afla Enea, pe care

glasul tau I-a pomenit. Sa-ti daruiasca zeii fericire vesnica, ras- platindu-te pentru bunatatea tal Laudele noastre te vor preamari, oriunde ne yom afla. Sfar~indu-§i cuvantul, Enea imbrati~a pe capitanii sai.

- Vai, spuse regina induiosata,

cat seamana suferintele voas-

tre eu eele pe care noi le-am incercatl Fiu al zeitei Venus, vei

gasi in tara noastra cea mai duioasa

ospetie.

Didona arata oaspetilor palatele ei si zidirile Cartaginei. Ea

lrimise 0 suta de porci si douazeci ca sa ridice jertfe si sa ospateze.

de tauri la corabiile troienilor, Regina il purta pe Enea pre-

tutindeni, aratandu-i comorile punilor, stramosii ei. Ea il duse sa vada covoarele de purpura feniciene, tacamurile de argint si va- " .lc de aur sculptate, care povesteau ispravile stralucite ale stra-

mosilor. Enea trimise pe Ahate la corabie sa-I aduca la palat pe

lulus-Ascaniu,

impreuna cu daruri de pre] pentru regina, din co-

motile scapate de la Troia. In acest timp Afrodita- venus, temandu-se

de

necredinta pu-

lIor si de uneltirile Junonei, cherna I~i,

pe

I iidon-Amof, zeul eu aripioan~-arbe:-§i-i

vorbi:

Fiule, tu care subjugi inimile tuturora si nu te temi de tras-

I -I ' lui Jupiter, ba ll sagetezi lara teama chiar pe dansul, alun-

lill inima mea 0 mare grija! Fratele tauEnea

e gazduit acum

tc la palatul tirienei, dar ma indoiesc cumplitde

vic1enia

-

I inczilor. Ia deci chipul lui Julus ~i mergi in locul lui la tul Didonei cu Ahate, care se indreapta acum spre eorabie!

,IllS II voi duce eu. in Creta, pemuntele ~

adormit, si nu

III:/.i pana la intoar~Cand uni-: 111san sageata otravitoarea

'-/

regma te va imbratisa, iubirii! Astfel niei 0 unel-

151

tire a Junonei nu va mai avea puterea asupra reginei, indragostita

de fratele tau.

. .Cupidon lua pe data

chipullui Julus, i~i seoase aripioarele si

mer.~e ~~palat eu oamenii lui Enea. Stralucirea ehipului sau si ochii Vll de zeu incantara pe regina si eurtea ei intreaga. Didona nu se mai satura privindu-I si strangandu-I in brate. Sarmana nu stia ci'ise joaca eu eel mai temut dintre zei si nu-si dadea seama ea el ii strecoara in inima veninul iubirii. Zeul-Amor, indemna

de mama sa, stergea incet din inima reginei aducerea-aminte lui Sieheu, sotul pierdut, si sadeain loeul ei 0 noua iubire. Re

gina

lua in mana 0 cupa de aur, 0 ridica si cuvanta astfel:

  • - ~tapa.n .al zeilor, sorteste-ne tu ea ziua aeeasta sa fie incep

tul pneteruei dintre popoarele noastre, alungate de mari restri

d~n patriile lor!

Vino .~itu, Bacus-Dionisos, eu lieoarea vrajit

vinul sau, sa ne luminezi! Si tu, Junona, a carei putere se inti asupra stelelor, sfinteste eeasul aeesta!

Sorbira toti din eupele lor, iar un cantaret din lira dinta 1 ~i soarele, nasterea oamenilor si afapturilor 'rara cuvant, tr~ tul, fulgerele si pl.oaia roditoare. Didona se imbata din pli farmeeul dragostei. Ea tot intreba pe frumosul oaspe de de Hector, de Aehile, de Mernnon,fiul Aurorei.iapoi 11ru _ - ~-ar fi.mai bine, iubite oaspe, sa .ne insiri intamplli ' razboiul troian de la inceput pana in ziua nenorocoasa e se v-a infrfrnt prin viclenie? Enea primi bueuros, doar ~i pe dansul il serijeia

Arnor ell sageata pe care 0 tot invartea in mana! Ii era ~i

sa stea la povesti eu regina.

- Ca sa fiu pe plaeul gazdelor mele, vorbi ei, voi i

durerile mele povestind, eu toate

ca stelele au ine

apropierea Aurorei. Si Enea povesti cum a inceput razboiul si cum apoi pomenide ratacirile sale pe mare, -de harpii furtunile starnite de Junona, pana la sosirea in p cand i~i termina povestea, oehii tuturor erau U iar soarele calatorea sus pe caile eerului. . Regina, ranita desageata iubirii, se mistui . eara tainica si pretutindeni i se parea ea 0 UI Enea, adanc sapat In inima ei. A doua zi, tulburata, Didona vorbi sum ii careia i se putea destainui:

152

  • - Ano, stii tu ee ganduri imi tulbura sornnul si-mi inspaiman-

ta sufletul? Cine e strainul sosit de curand

intre noi? Para indo-

iala ea este din neamul zeilor. Ai auzit ee ispravi minunate po- vesteste? Ce soarta nemiloasa l-a purtat din urma? Ano, daca nu

as fi jurat ta as dori

credinta cenusii sotului meu, numai eu un om ea aces-

sa eaut linistea unui nou

camin. Dar, ee spun eu? Mai

curand as dori sa mor, decat sa-rni calc juramantul.

Vorbind, l~i umezea pieptul eu laerimi. Ana ii raspunse, cau- tand pares sa dea aripi unei pomiri care si altrninteri era greu de stapanit:

  • - Sora iubita, pana cand

te vei impotrivi iubiriisi te vei teme

de razbunarea unui pumn de cenusa nesimtitoare? Crezi tu ea umbrelor le mai pasa de credinta si necredinta no astra? Nu vrei

sa cunosti bueuria dragostei si ferieirea de a fi mama? Te-am inteles cand nu ai primit mana printilor din aeeste !ari salbatice, dar ee mai poii spune de un om atat de deosebit? Mai birie uita-te in jurul Cartaginei si vezi cate neamuri dusmane ne amenintal Astepti poate ea Iarbas, veeinul de la care ai capatat parnantul, sa vina intr-o zi sa ne sugrume, maniat ca l-ai dispretuit? Astepti poate sa vina fratele riostru Pigmalion eu sute de corabii? Ce no- roc pentru noi sosirea aeestui erou, a carui mana, puternica va apara Cartagina! Zeii ni l-au trimis, nu te indoil Opreste-l aici si incredinteaza-i mana ta si apararea Cartagineil Reginei eu sufletulsovaielnic nu-i trebui un indemn mai pu- t rnie sa ingenuncheze inaintea patimii. Surorile intrara in tern- III si ridicara jertfe zeilor, ea sa opreasca pe troieni la Cartagina. 'I' citeau viitorul in maruntaieleanimalelor jertfite. Dar cat de uiutori raman eei care eitese viitorul! Ce folosesc juramintele t implele, cand inima ranita nu asculta dedit de iubire? 0 ra dulce 0 mistuia pe regina. Ea ratacea iesita din minti prin [locul cetatii, aratand lui Enea bogatiile Tirului si, uitand ee il dueea de mai multe ori in acelasi loe; apoi incepea sa-i

n ecva, dar uita ee a voit sa

spuna. Ea 11 rugarnereu sa-i

tcasca si-l aseulta sorbindu-i euvintele. Singura se otravea nin si cauta durerea.Serile, la despartire, se fr~manta prin I u pustie ori se eulca pe patul unde a stat Enea. In intuneric hipuia ca-I vede si-l aude, sau vorbea eu el in vis. Tinea in " '11111 pe adevaratul Julus, incantata de asemanarea eu tatal 1\ 'a 0 caprioara strapunsa de sageata unui vanator nedes- Hiata faptura, ran ita ,dar 'nu ucisa, alearga 'cu sageata in

153

piept, cautand 'locul unde sa moara linistita, Zidurile Cartaginei

ramaneau neispravite,

dium:uri'.

.v

lucrul incetase si uneltele i dorrneau pe

'

-

  • - Din culmea cerului albastru, Junona privea zambind pe regi-

na, iar in minte ii incolti 0 siretenie cu can± credea ca va putea

indeparta pe nesuferitul

Enea de la tronul Italiei. Ea tinu calea "

Venerei si-i grai cu dulceata prefacuta:

 

-

N~ pot tagadui izbanda ta si a fiului tau asupra Didonei

Dar hai sa ducem inceputl Sa facem

tustrei la bun sfarsit ceea ee VOl amandoi a astfel incat sa nu mai fie nici 0 deosebire int

 

eartaginezi

si troienil Sa unim pe Enea eu Didona prin lanturi

, casniciei,

caci dragostea

e trecatoare.

Ca stapana a nuntii si

casniciei, ii pot uni pe veci. V011;,lseuti pe Enea de rataciri ~i v

inchega din neamurile cartaginez si troian 0 nouasemintie

c

sa fie stapana.lamii.

Vom sfar~i astfel si.vechea noastra gal

,:a! Vom primi impreuna jertfe de la amandouapopoarele.

.

Venus-Afrodita

pricepu lesne ea Junona vrea sa indepf

 

gloria italics

a lui Enea, Dar aeeasta e treaba lui Jupiter! A

Enea trebuie

ferit de primejdiil

 

-

Numai un nebun s-ar incumetasa

Iupte eu tine, spr

nus. Ma tern Insa ca nu vom putea intoarce poruncile lui J

 

.- Ma prind ca Jupiter va fi de data striga vesela Junona. Am si pus la eale

aceasta de part totul. Maine, r

merge la vanatoarecu

dregatorii cartaginezi,

eu Enea i

niile troiene. Ell. voi starni 0 furtuna cumplita si, pe intu

face ca Enea si Didona sa nirnereasca singuri in ace Ii voi eununa ehiar acolo.

Venus primi tocmeala. In ~orii diminetii tincrit

eetate, iar vanatorii duceau plase eu oehiuri pentru

Unii }'u~tau p~nze si pari eu varf

ascutit de fier, altii

de cairn eu mirosul ager, Fruntasii cartaginczi a t

in pragul palatului pe regina, care nu-si mai i . Telegarul reginei, inseuat in aur si purpura, 1 zabala plina de spume. Tarziu se ivi si Did 11

investmantata intr-o.rnantie de purpura, U

umar.cu pletele legate intr-o bentita de au . ienii fruntasi, micul Julus, iar alaturi d nator lui Apolon in frumusete.

Iata-i

pe muntii inalti, in 'paduri umbn

numeros, cand dcodata cerul inccpu

b

154

cata eu grindina dH nuca se rostogoli din nouri, Fiecare alerga

acum sa~~i cautc adapost,

pe cand puhoaie eoborau in goana de

pe mUJl)tl. Nasa Junona dadu semnalul, iar Pamantul nas ii in-

t?arse,ee.ciuL

Martori la nunta .erau fulgerele scanteietoare

~1

nimfele izvoarelor

care urIau rostogolindu-se

de pe crestele

n~untilor inalti. Didona ajunse in aceeasi pesters eu Enea. Intal- ' mrea lor sub cerul intunecat ei 0 numira nunta. Ziua aceasta a

fos.t cea dintai .din siragul nenorocirilor.

Zvonul si incepu sa cu-

treiere satele si orasele, rjispandind vestea cea noua.Zvonul

este

) eel mai grab it dintre toate relele parnantului. Traieste din iuteala

iar pasul Ii sporeste vigoarea. Mai Intai rnarunt si sfios, el doban- deste curand 0 :taptura uriasa. Pieioarele lui ating pamantul, iar

t , capul ii pluteste prin nouri. El este un gigant caruia i-a dat nas-

tere Pamantul

maniat impotriva

zeilor. Piciorul acestei pasari

stranii e tot atat de vioi pe cat ii este de repede zborul. Sub fie-

care din: penele sale se afla ochi, urechi ~i limbi care nu tac 11i-

ciodata. Ziua, sta de veghe pe acoperisurile

caselor inalte sau pe

tumurile ce strapung cerul. De acolo imprastie spaima asupra

oraselor mari si searnana barfeala cu aceeasi hotarare cu care

vesteste adevarul.INoaptea

pluteste intre cer si pamant, vazand

111 J,nnmerie ca si pe lumina zilei. El porni si de data aceasta sa

colinde toate colturile lumii si raspandi vestile adevarate, adau- gfind de la sine tot ce-i parea ca sperie mai mult pe rnuritori.

Spunea ca a sosit din Troia un erau cu care Didona nu se sfia sa

insoteasca si sa petreaca in

desfatari, din toamna pana-n pri-

nuivara. Ci\ ei.amandoi,

cuprinsi de patima nerusinata,

au uitat

zcii le-au dat popoarele pe maini ca sa Ie calauzeasca. I)i11 loc In loe alergand, zvonul ajunse ~i la principele Iarbas, r -i daduse Didonei pamantul. Iarbas era fiul lu! Jupiter, ca- -i Inalrase 0 suta de altare, unde"araea foculceI vesnic, Cand

:r.i larbas din zvon cate se spun despre Didona si Enea, se ill cumplit si se inchina in genunchi -stapanului zeiesc:

Tata al meu, tu nu mai vezi ce se intamplape

negrul pa-

t? Oare zadamic itimai ridica altarul poporul maur, In frun-

IIlia m-ai pus? Oare numaidin

slabiciunea lor se tern mu-

I ~izeii de trasnetele tale? Stii tu ca femeia pribeaga careia I ruit pamant In hotarele noastre - caci asa afost voia ta - ins mana mea, .dispretuind un vlastar zeiesc? Aceasta fe- nplosit un fugar pe ogoarele melesi a impartit Africa cu \1111 cl se plimba prin Cartagina cu tineri usuratici, de teapa

155

lui Paris care a rapit pe Elena. Legat sub barbie eu 0 cusma fri-

giana, eu parul uns eu uleiuri inmiresrnate,

taraste eu sine prada

. de viata fiului tau pc care 0 pui in primejdie? Inteleg, tu fugi de mine. Dad in ochii tai am avut totusi vreodata un cat de mie

pe care nu se mai teme ca va pierde-o. In aceeasi vreme, in cele

pret, indura-te de soarta care ma asteaptal Neamurile Africii

ma:

o suta de temple pe care ti le-arn inaltat, eu iti aduc necontenit

urasc, tirenienii ma ameninta, numele meu e patat, incepand din

jertfe, carora

nu vrei sa le gusti parfumul.

 

ziua in care tu ai pasit pe tarmul Cartaginei.

Vai, oaspete, caci

,

Pute