Pe~ca~d troienii asteptau ~elini~titi, frumoasa ~nus intamn p~ tata~ e ce~esc.

Marele JupIter rotindu-si privirile asupra ce ~Ipamantulm, ganea ~I e a soarta ostirilor troiene urmarite zabava de ura Junonei. Venus-Afrodita ii vorbi astfel: . . -= Putemicul meu tata, caruia Universul i se supune, cu C suparat: fiul meu Enea? Dupaatatea suferinti tu inca zav ~al~a lui spre Italia. Nu ne-ai fagaduit chiar ~a din sang , le~llo~ .va na~te~puterea romana? Numai cu nadejdea acea ~~ngaIa~ ~~pa s.rar~marea Troiei. De ce ne lasi pe noi tal, prada ~m.lunei zeite neinduplecate? Aceasta e fagadu . -: Nu-ti pierde curnpatul, copila mea! zise Jupiter. So l~lllior nu se va sehimba din vointa vreunui zeu dusm ajunge curan~ ~a ~ezi inaltandu-se zidurile fagadui J~non~ cea maruoasa se va 'indupleca intr-o zi, va iert ~l va ajuta in tot chipul stapanirea romana, fiind ad meroasele noroade ale marelui imperiu. . Jupiter trimise apoi la Cartagina e mcu porunca reginei Didon'!...sa dea ospetie troienil a?ateprl? regatul ei. Se temea Jupiter ea nu c vicleni din fire, sa Ie intinda capcane primejdi I~ v:emea aceasta?~a .nu-~i mai afla pa . r credinciosul. Ahate ~I cutreiera tinutul necun puse eodisille la adapost In iniilia unei p zeita Venus, prefacuta 1a chip asemenea un i femei, investmantata in straie de vanatoar ca amazoanele iubitoare de razboi, Parul vantului; pe umar purta un arc si tolba d franta .pan~ la genunchi. Ec:r intrcb p ~n . -:' Tinerilor, nu cumva ati zi'irit P IIi i ca si ~nll1e:urmarind un mistrct?

U;

_ Nu am vazut pc nim ni, .fecioara, printesa ori zei?~ ~a nu stiu cine esti dupa chip si dupa yorba, ras'p~nse Enea. F~ra m~doiala esti din neamul zcilor; dar te rog, zeita, spune-ne ~l noua ce tara' este aceasta 111 care ne-au aruncat vanturile dusmanoase? Suntem intr-un tinut sjilbatic, ori ints-o tara locuita de oameni blanzi-si ospitalieri? . _ Nu sunt zeita, raspunse Afrodita, dar asa e p~r~l.fetelor de la noir Esti intr-o tara locuita de fenicieni, fugiti din c~ta~ea Tirului sub carmuirea printesei Ddona-Elisabe~a. ~rat~le ~l ~ malioni-a ueis sotul, pe bunul Sicheu. Ea nu stia cine-i ~elga~~l, dar intr-o noapte umbra lui Sicheu i s-a ~~atat ai~ve~, ~caldata l~ sange, cu pieptul strapuns de pumnal, .~l-l?estam1ll ca ~ra~elee! Pigmalion I-a ucis pentru a-i 1ua ave~ea. Sicheu 0 S~tUl s.a fu.ga eat mai curand din cetate, aratand ~l locul unde PJgmaho.n.~l-~ ascuns comorile rapite. Didona pled impreuna eu mii de. tmeni domiei sa seape de nelegiuirile lui Pigmalion si lua cu sine eo~ morile lui Sicheu. Ea ajunse eu multe corabii pe aceste meleaguri salbati~e si cumpara de la regele maur Ia bas,-pamantul pe care-si . i'rialta aeum cetatea. Pentru aurul primit de la ea, regele Iar?as s-a prins sa-i dea 0 fasie de p~.man~ cat poate .~coperi cu 0 'p~e~e~e bou. Dar regina sireata a tarat pielea 111 fasii atat de subtiri, mcat a acoperit un loc pe care ~ incaput 0 m~re ~ cetate' Eu V-.am? spus destul. Dar voi cine sunteti? Ce necazun va aduc in Africa'. _ Eu sunt Enea si-mi duc in Italia penatii mantuiti din flacarile Troiei. S@t fiul zeitei Venus, care m-~ aj~tat ~~pl~c ~e aca.'a .eu douazeci de c?r~~ii; insa mare: ~~-a. inghitit ~a~~ ac~ 'l;.I.Olsp,ezece,..cu mannan cu ~~t. Ce s~-tnr:al ~p~, zelt~ .Ne~a zurilc mete nu se pot povesti mtr-o smgura Z1. Dar mal ,?me mv I\a-ne ce sa facem pe taramul1"e care ne-au a:d~.sv~lunle! . _ Cu toate necazurile tale, zise ea, se pare ea zen au avut 0 dczmintita grija de-tine si de ai tai. Nu-ti pierde curajul, ei n~ vor parisi nici de acum inainte ..C~rabiil: pe care le socotesu rdute se afla 1:n portul g~nel,:-d@asprez~.ce [a ~mar, ntuite de Neptun. Una a alunecat in fundul apei. Iat~ ~cum.ce I . facut! Du-te la regina Didona, pe-care 0 vei gasi l~conJu~ de' mesterii careinalta cetatea. Ia-e pe .aces~ dru::u' sr rnergi In capat. Ce se va mai intampla va fi en VOla zeilor, . . Vorbind, zeita pieri din ochii 10r, raspandi?d in u;ma ei rrnilia de ambrozie. Mersu-isaltat ca zborulde pasare, ase~eI icrsului zeilor.arata lui Enea ca a vorbitcu mama sa. EI 0
A

14H

149

~h~ma zad~mic ~a vina in bratele sale. Plecand, zeit~ Ii invalui mt:-o ~ceata ~ea~a, ~stfel incat troienii.Tnaintand, sii vada totul ~ra sa fie vazup. EI se minunara de harnicia poporului care ridica noul oras l se .rugau de zei sa Ie ingaduie si lor a ridica cetate a de pe malu~ Tibrului, Unii Iucrau in port, altii ridicau temple sau teatre, placute oamenilor ~i zeilor. Trecand.p.eyinga I?ultimea de muncitori hamici, Enea rosti: . - Ce fen~ltl s:ll1te!1 ca va ridicati ziduri noi! Eu Ie-am pierdut l pe ale stramosilor, Oar nimeni nu-i raspundea, caci nimeni nu vedea cine I vorbeste, -. ~ II; mijlocul ~?~aului, intr-o dumbrava, cartaginezii~ sap~ p~n:antu~, au gasit un cap de cal, prevestitor de razboaie crunt AICI se ndl~a .acumun t:n~plu d~ ararna inchinat de regina zei JU:10.na, OClOhto.~rea cetatn. Chipurile pe care le vazu Enea gra:,~te pe p~ret~ tel~plului ii alungara teama. Pretutindeni mal l~oane .dm razboiul troian si luptatori din amandoua tab Ie! P~lam ~ H~C~of,-Enea si Achile, Memnon, prietenul troi lor, I multi ca ei umpleau peretii. . Pe cand Enea cu ochii umezi de durere isi.amihtea de Oldona, ~moasa ~eg~?a,. ap~~ In drum spre templu, unn u~ convo~ de fete ~l baieti, plini de veselie. Semana cu ~Ian~, zelt~ ':,anatorii, ~1sotita de nimfele izvoarelor, eu t sagetl.'pe ~~m~r. A:zata pe trap in usa templului, ea ju ~UpUl~ ~al,l Ie dadea povete; impartind fiecaruia indeplinit. Enea zari cu mare uimire in usa templului p~ Serge~te, pe Cloantus si pe ceilalti capitani ai c r plerd~te in furtuna. Inconjurat de ceata Venerei el zut. Ihon~u, eel mai batran dintre capitani, des~hi -:: ~e~ma manta, ~ar~ia zeii ti-au ingaduit sA ri pu~temlca ee~a.te, fie-ri mila de .troienii care au sc macelulTroieil Nu am venit dupa jafuri nici un gam s~ l~e ing~d~~ a. face un scurt popas.' Oam nii c,?boI:! din corabii si ne intalppina cu arme du Iat~ream. spre Italia sub carmuirea lui Enea, r mal curajos, dar 0 groaznica furtuna ne-a des doar ~a ne.ingadui a trage corabiile pemal! '1-'~"'1 It"" da sparturile, vo~ pleca, pastrandu-ti 0 ami! tl - TrOl~I11, fiti bineveniti in mijlo ul n suflete once teama! raspunse Didona, " in 150

noi ne temem de dusmuni ncastcptati si de aceea v-au oprit Otenii me; sa coborati din e rabii. Pentru ca stim acum cine sunteti, ne bucuram de oaspctii pe care zeii ni i-au trimis. Cine nu a auzit de faima lui Enea si de voi, traieni? Va vom da tot ee va trebuie, iar daca vi-e voia, rarnaneti ca cetateni ai Cartaginei! Vom fi bucurosi de niste viteji ea voi. Chiar in cIipa aceea, norul ee acoperea pe Enea pieri din juru-i i regina uimita 11 vazu ill toata stralucirea pe fiul Venerei. Zeita ii poleise ehipul cu atata farmec, de parea mai curand un zeu decat un muritor., , - Regina, 'incepu el, in fata astra se afla Enea, pe care glasul tau I-a pomenit. Sa-ti daruiasca zeii fericire vesnica, rasplatindu-te pentru bunatatea tal Laudele noastre te vor preamari, oriunde ne yom afla. Sfar~indu-i cuvantul, Enea imbrati~a pe capitanii sai. - Vai, spuse regina induiosata, cat seamana suferintele voastre eu eele pe care noi le-am incercatl Fiu al zeitei Venus, vei gasi in tara noastra cea mai duioasa ospetie. Didona arata oaspetilor palatele ei si zidirile Cartaginei. Ea lrimise 0 suta de porci si douazeci de tauri la corabiile troienilor, ca sa ridice jertfe si sa ospateze. Regina il purta pe Enea pretutindeni, aratandu-i comorile punilor, stramosii ei. Ea il duse sa vada covoarele de purpura feniciene, tacamurile de argint si va" .lc de aur sculptate, care povesteau ispravile stralucite ale stramosilor. Enea trimise pe Ahate la corabie sa-I aduca la palat pe lulus-Ascaniu, impreuna cu daruri de pre] pentru regina, din comotile scapate de la Troia. In acest timp Afrodita- venus, temandu-se de necredinta pulIor si de uneltirile Junonei, cherna I~i, pe I iidon-Amof, zeul eu aripioan~-arbe:-i-i vorbi: Fiule, tu care subjugi inimile tuturora si nu te temi de trasI -I ' lui Jupiter, ba ll sagetezi lara teama chiar pe dansul, alunlill inima mea 0 mare grija! Fratele tauEnea e gazduit acum tc la palatul tirienei, dar ma indoiesc cumplitde vic1enia I inczilor. Ia deci chipul lui Julus ~i mergi in locul lui la tul Didonei cu Ahate, care se indreapta acum spre eorabie! ,IllS II voi duce eu. in Creta, pemuntele ~ adormit, si nu III:/.i pana la intoar~Cand regma te va imbratisa, uni-: 111 san sageata otravitoarea iubirii! Astfel niei 0 unel-

yo

'-/

151

tire a Junonei nu va mai avea puterea asupra reginei, indragostita de fratele tau. . .Cupidon lua pe data chipullui Julus, i~i seoase aripioarele si mer.~e ~~ palat eu oamenii lui Enea. Stralucirea ehipului sau si ochii Vll de zeu incantara pe regina si eurtea ei intreaga. Didona nu se mai satura privindu-I si strangandu-I in brate. Sarmana nu stia ci'i se joaca eu eel mai temut dintre zei si nu-si dadea seama ea el ii strecoara in inima veninul iubirii. Zeul-Amor, indemna de mama sa, stergea incet din inima reginei aducerea-aminte lui Sieheu, sotul pierdut, si sadeain loeul ei 0 noua iubire. Re gina lua in mana 0 cupa de aur, 0 ridica si cuvanta astfel: - ~tapa.n .al zeilor, sorteste-ne tu ea ziua aeeasta sa fie incep tul pneteruei dintre popoarele noastre, alungate de mari restri d~n patriile lor! Vino .~i tu, Bacus-Dionisos, eu lieoarea vrajit vinul sau, sa ne luminezi! Si tu, Junona, a carei putere se inti asupra stelelor, sfinteste eeasul aeesta! Sorbira toti din eupele lor, iar un cantaret din lira dinta 1 ~i soarele, nasterea oamenilor si afapturilor 'rara cuvant, tr~ tul, fulgerele si pl.oaia roditoare. Didona se imbata din pli farmeeul dragostei. Ea tot intreba pe frumosul oaspe de de Hector, de Aehile, de Mernnon,fiul Aurorei.iapoi 11 ru _ - ~-ar fi.mai bine, iubite oaspe, sa .ne insiri intamplli ' razboiul troian de la inceput pana in ziua nenorocoasa e se v-a infrfrnt prin viclenie? Enea primi bueuros, doar ~i pe dansul il serijeia Arnor ell sageata pe care 0 tot invartea in mana! Ii era ~i sa stea la povesti eu regina. - Ca sa fiu pe plaeul gazdelor mele, vorbi ei, voi i durerile mele povestind, eu toate ca stelele au ine apropierea Aurorei. Si Enea povesti cum a inceput razboiul si cum apoi pomenide ratacirile sale pe mare, -de harpii furtunile starnite de Junona, pana la sosirea in p cand i~i termina povestea, oehii tuturor erau U iar soarele calatorea sus pe caile eerului. . Regina, ranita desageata iubirii, se mistui . eara tainica si pretutindeni i se parea ea 0 UI Enea, adanc sapat In inima ei. A doua zi, tulburata, Didona vorbi sum ii careia i se putea destainui: 152

- Ano, stii tu ee ganduri imi tulbura sornnul si-mi inspaimanta sufletul? Cine e strainul sosit de curand intre noi? Para indoiala ea este din neamul zeilor. Ai auzit ee ispravi minunate povesteste? Ce soarta nemiloasa l-a purtat din urma? Ano, daca nu as fi jurat credinta cenusii sotului meu, numai eu un om ea acesta as dori sa eaut linistea unui nou camin. Dar, ee spun eu? Mai curand as dori sa mor, decat sa-rni calc juramantul. Vorbind, l~i umezea pieptul eu laerimi. Ana ii raspunse, cautand pares sa dea aripi unei pomiri care si altrninteri era greu de stapanit: - Sora iubita, pana cand te vei impotrivi iubiriisi te vei teme de razbunarea unui pumn de cenusa nesimtitoare? Crezi tu ea umbrelor le mai pasa de credinta si necredinta no astra? Nu vrei sa cunosti bueuria dragostei si ferieirea de a fi mama? Te-am inteles cand nu ai primit mana printilor din aeeste !ari salbatice, dar ee mai poii spune de un om atat de deosebit? Mai birie uita-te in jurul Cartaginei si vezi cate neamuri dusmane ne amenintal Astepti poate ea Iarbas, veeinul de la care ai capatat parnantul, sa vina intr-o zi sa ne sugrume, maniat ca l-ai dispretuit? Astepti poate sa vina fratele riostru Pigmalion eu sute de corabii? Ce noroc pentru noi sosirea aeestui erou, a carui mana, puternica va apara Cartagina! Zeii ni l-au trimis, nu te indoil Opreste-l aici si incredinteaza-i mana ta si apararea Cartagineil Reginei eu sufletulsovaielnic nu-i trebui un indemn mai put rnie sa ingenuncheze inaintea patimii. Surorile intrara in ternIII si ridicara jertfe zeilor, ea sa opreasca pe troieni la Cartagina. 'I' citeau viitorul in maruntaieleanimalelor jertfite. Dar cat de uiutori raman eei care eitese viitorul! Ce folosesc juramintele t implele, cand inima ranita nu asculta dedit de iubire? 0 ra dulce 0 mistuia pe regina. Ea ratacea iesita din minti prin [locul cetatii, aratand lui Enea bogatiile Tirului si, uitand ee il dueea de mai multe ori in acelasi loe; apoi incepea sa-i n ecva, dar uita ee a voit sa spuna. Ea 11 rugarnereu sa-i tcasca si-l aseulta sorbindu-i euvintele. Singura se otravea nin si cauta durerea.Serile, la despartire, se fr~manta prin I u pustie ori se eulca pe patul unde a stat Enea. In intuneric hipuia ca-I vede si-l aude, sau vorbea eu el in vis. Tinea in " '11111 pe adevaratul Julus, incantata de asemanarea eu tatal 1\ 'a 0 caprioara strapunsa de sageata unui vanator nedesHiata faptura, ran ita ,dar 'nu ucisa, alearga 'cu sageata in
153

piept, cautand 'locul unde sa moara linistita, Zidurile Cartaginei ramaneau neispravite, lucrul incetase si uneltele dorrneau pe dium:uri'. .v ' Din culmea cerului albastru, Junona privea zambind pe regina, iar in minte ii incolti 0 siretenie cu can credea ca va putea indeparta pe nesuferitul Enea de la tronul Italiei. Ea tinu calea Venerei si-i grai cu dulceata prefacuta: " - N~ pot tagadui izbanda ta si a fiului tau asupra Didonei Dar hai sa ducem tustrei la bun sfarsit ceea ee VOl amandoi a inceputl Sa facem astfel incat sa nu mai fie nici 0 deosebire int eartaginezi si troienil Sa unim pe Enea eu Didona prin lanturi , casniciei, caci dragostea e trecatoare. Ca stapana a nuntii si casniciei, ii pot uni pe veci. V011;,l seuti pe Enea de rataciri ~i v inchega din neamurile cartaginez si troian 0 nouasemintie c sa fie stapana.lamii. Vom sfar~i astfel si.vechea noastra gal ,:a! Vom primi impreuna jertfe de la amandouapopoarele. . Venus-Afrodita pricepu lesne ea Junona vrea sa indepf gloria italics a lui Enea, Dar aeeasta e treaba lui Jupiter! A Enea trebuie ferit de primejdiil - Numai un nebun s-ar incumetasa Iupte eu tine, spr nus. Ma tern Insa ca nu vom putea intoarce poruncile lui J .- Ma prind ca Jupiter va fi de data aceasta de part striga vesela Junona. Am si pus la eale totul. Maine, r merge la vanatoarecu dregatorii cartaginezi, eu Enea i niile troiene. Ell. voi starni 0 furtuna cumplita si, pe intu face ca Enea si Didona sa nirnereasca singuri in ace Ii voi eununa ehiar acolo. Venus primi tocmeala. In ~orii diminetii tincrit eetate, iar vanatorii duceau plase eu oehiuri pentru Unii }'u~tau p~nze si pari eu varf ascutit de fier, altii de cairn eu mirosul ager, Fruntasii cartaginczi a t in pragul palatului pe regina, care nu-si mai i . Telegarul reginei, inseuat in aur si purpura, 1 zabala plina de spume. Tarziu se ivi si Did 11 investmantata intr-o.rnantie de purpura, U umar.cu pletele legate intr-o bentita de au . ienii fruntasi, micul Julus, iar alaturi d nator lui Apolon in frumusete. Iata-i pe muntii inalti, in 'paduri umbn numeros, cand dcodata cerul inccpu b

t,

cata eu grindina dH nuca se rostogoli din nouri, Fiecare alerga acum sa~~i cautc adapost, pe cand puhoaie eoborau in goana de pe mUJl)tl. Nasa Junona dadu semnalul, iar Pamantul nas ii int?arse,ee.ciuL Martori la nunta .erau fulgerele scanteietoare ~1 nimfele izvoarelor care urIau rostogolindu-se de pe crestele n~untilor inalti. Didona ajunse in aceeasi pesters eu Enea. Intal- ' mrea lor sub cerul intunecat ei 0 numira nunta. Ziua aceasta a fos.t cea dintai .din siragul nenorocirilor. Zvonul si incepu sa cutreiere satele si orasele, rjispandind vestea cea noua.Zvonul este ) eel mai grab it dintre toate relele parnantului. Traieste din iuteala iar pasul Ii sporeste vigoarea. Mai Intai rnarunt si sfios, el dobandeste curand 0 :taptura uriasa. Pieioarele lui ating pamantul, iar capul ii pluteste prin nouri. El este un gigant caruia i-a dat nastere Pamantul maniat impotriva zeilor. Piciorul acestei pasari stranii e tot atat de vioi pe cat ii este de repede zborul. Sub fiecare din: penele sale se afla ochi, urechi ~i limbi care nu tac 11iciodata. Ziua, sta de veghe pe acoperisurile caselor inalte sau pe tumurile ce strapung cerul. De acolo imprastie spaima asupra oraselor mari si searnana barfeala cu aceeasi hotarare cu care vesteste adevarul.INoaptea pluteste intre cer si pamant, vazand 111 J,nnmerie ca si pe lumina zilei. El porni si de data aceasta sa colinde toate colturile lumii si raspandi vestile adevarate, adaugfind de la sine tot ce-i parea ca sperie mai mult pe rnuritori. Spunea ca a sosit din Troia un erau cu care Didona nu se sfia sa insoteasca si sa petreaca in desfatari, din toamna pana-n prinuivara. Ci\ ei.amandoi, cuprinsi de patima nerusinata, au uitat zcii le-au dat popoarele pe maini ca sa Ie calauzeasca. I )i11 loc In loe alergand, zvonul ajunse ~i la principele Iarbas, r -i daduse Didonei pamantul. Iarbas era fiul lu! Jupiter, ca-i Inalrase 0 suta de altare, unde"araea foculceI vesnic, Cand :r.i larbas din zvon cate se spun despre Didona si Enea, se ill cumplit si se inchina in genunchi -stapanului zeiesc: Tata al meu, tu nu mai vezi ce se intamplape negrul pat? Oare zadamic itimai ridica altarul poporul maur, In frunI Ilia m-ai pus? Oare numaidin slabiciunea lor se tern muI ~izeii de trasnetele tale? Stii tu ca femeia pribeaga careia I ruit pamant In hotarele noastre - caci asa afost voia ta ins mana mea, .dispretuind un vlastar zeiesc? Aceasta fenplosit un fugar pe ogoarele melesi a impartit Africa cu \1111 cl se plimba prin Cartagina cu tineri usuratici, de teapa 155

154

lui Paris care a rapit pe Elena. Legat sub barbie eu

cusma fri-

taraste eu sine prada pe care nu se mai teme ca va pierde-o. In aceeasi vreme, in cele o suta de temple pe care ti le-arn inaltat, eu iti aduc necontenit
, jertfe, carora nu vrei sa le gusti parfumul. Putemieul zeu 11 auzi si chema la sine peMercur-Hermes, crainieul sau eel hamic, ziciindu-t) , ,. . - Alearga, fiul meu, spre Carta gina, .la Enea, care s-a apuea sa dureze orasepunilorl EI a uitatca-destinul l-a trimis in Italia sa intemeieze Roma. Mama lui, frumoasa Afrodita, ni s-a to laudat eu el, dar nu ne-a spus ca e nevrednic de un vii tOT asa d stralucit, Cu oameni patimasi nu vorn vedea niciodata Roma fnmtea popoarelor. Puterea Romei va sta in taria fiilor ei. Spun Mercur, lui Enea, d dad IlU se simte in stare a duee la bun s sit fagaduielile, sa lase fiului sau Julus-Ascaniu grija de a p temeliile Romei! Porunca mea .este sa plece in clipa aceasta Cartagina. Mercur pomi in zbor pe aripile-i de aur, trecu pe dea muntelui Atlas, Peste tara numizilor cu eai si calareti neintr si ajunse la Cartagina. EI vazu pe Enea cum ostenea, inal] meliile .Cartaginei. ~ brau tinea 0 sabie incrustata eu pietre seumpe ~i.pe unferi purta 0 mantie de purpura, dA regina. Hermes-Mercurii vorbi.Jndata ce se opri dinzb - Enea, ai ajuns sa pui temelii oraselor straine, de dr femei? Daca nu te simti in stare sa mergi mai departe, 1 tau coroana care i se cuvine! , Mereur pleca in zbor, in vreme ce Enea, indrago na, ingheta de groaza, nestiind ee hotarare sa ia, ni i Didonei. In sfarsit, e! chema pe Mnesteu, pe Ser restus, le porunci sa pregateasca in taina corabiil eu arme.si sa adune pe troieni la tarm. Dar zvonul se la ureehile reginei. Miscarea din port, grab 1 nistira, apoi curand groaza 0 lua in stapanire, , ea 0 torta aprinsa si gasi pe Enea liinga cor bii, graba de plecare. Orbita de durere si de dra/Slu.llliI, - Credeai, tradatorule, ca vei fugi de min juramintele ee mi-ai facut, niei dragost a p porti nu te-au oprit? Niei moartea 111 a, tale, nu ti-a miscat sufletuI de ghca]! ? At t ca vrei sa fugi pe 0 mare rava~ita d furl I 156

giana, eu parul uns eu uleiuri inmiresrnate,

. de viata fiului tau pc care 0 pui in primejdie? Inteleg, tu fugi de mine. Dad in ochii tai am avut totusi vreodata un cat de mie pret, indura-te de soarta care ma asteaptal Neamurile Africii ma: urasc, tirenienii ma ameninta, numele meu e patat, incepand din ziua in care tu ai pasit pe tarmul Cartaginei. Vai, oaspete, caci nu-mi mai esti sot, respecta rnacar legile ospetiei, caci te-am primit ca pe eel mai de pret dintre oaspetil Nu ma parasi inainte de a sosi fratele meu sa-mi darame zidurile sau maurul Iarbas sa rna duca in robie! 0, daca eel putin mi-ai fi lasat in cas a 0 dulce amintire, un copilas pe care l-as fi vazut acum jucandu-se liinga mine! Indurerat, Enea cauta sa mangaie femeia pe care 0 iubea. Dar abia putu ingaima cateva vorbe: - Nu pot spune, regina, ca nu m-ai primit regeste. Iti:'sunt recunoscator si-mi voi aminti intotdeauna eu eea mai mare dragoste de tine. Te iubesc cum n-am iubit pe nimeni si n-am incercat sa fug inainte de .a-ti vorbi. De casatorie insa nu ti-am vorbit vreodata. Daca mi-as fi dorit 0 viata linistita, as fi ramas la Troia sa ingrijese de rama~tele ei .. A~ fi refacut din ruine eurtea .lui Priam.' Dar iata, oraeolele lui Apolan si crainicul lui Jupiter, Mercur, imi poruneese sa infrunt primejdiile rnarii si sa plee in ltalia, oricat ma dpare sa te parasesc, zeita, pe tin~ de care ma lcaga inima mea. In fiecare noapte zeii patriei mele mi se, arata 1\ vis si ma roaga plangand sa-i due aeolo unde i-a harazit destiuul. Asa cum iubesti tu cetatea incredintata tie de zei, sunt si u chinuitde dorul patriei mele din Italia. Piina si mnbra tatalui \I rna trezeste din sornn si ma mustra. Niei fiului meu nu ' huic sa-i stirbesc gloria! Am vazutcu ochii mei ingroziti pe inicul zeilor, trimis de Jupiter; ma jur pe capul meu si pe al lui meu ca mi-a ponmcit sa plec neintarziat in Italia. InceteaII Tu-te, -de a ma indurera cu laerimile tale, caci si altminteri t dcstul de neferieit pierzandu-te. Nu plee de voia mea. idona il privea eu manie si-i rastalmacea cuvintele. Apoi ii IIlSC, masurandu-l eu ochii: hn vic1ean, maiea ta nu este 0 zeita cum te lauzi, si nici nu i din neamul celor descinsi la. Troia, Tu te-ai nascut in priipastios si q tigroaica te-a alaptat! Nu vreau sa mai sper mpacare eu tine si niei sa ma insel .a doua oara. Asa i III rugamintilor mele, cand stii ca nu voi mai trai nici 0 Ipl plecarea ta? Tagaduiesti ca ai fost unit eu mine prin lei zeii martori ai mineiunilor tale? Te juri pe capul 157

copilului 'tau, atragand asupra lui pedeapsa zeilor? Nici macar : nu vrei sa ma privesti si stai cu ochii in pamant? Nici 0 lacrima nu curge din ochii tai cand marturisesti atata durere pentru mine, care te-am iubit mai mult decat pe mine insami? Nu rnai este credinta pe lume! Nici Junona cea neindurata nu m-ar privi cu ochi atat de reci. Te-am strans de pe drumuri, rugator si jalnic; ti-am facut loc In casa si in inima mea, am impartit cu.tine grijile si bucuriile; te-am luat tovaras la domnie, pentru ca acnill sa spui ca nu ai fost casatorit cu mine si ca nu-mi datorezi nimie? Can te aud vorbind, furiile inlantuie sufletul meu. Ce pedeapsa ti cuvine? Sa dau porunca soldatilor mei sa te ucida? Nu, nu v incerca nimic. Te-am iubit prea mult si, ca sa-ti arat ca teiubit, nu te voi opri sa pleci acolo unde zici ca te cheama ini ta. Du-te in Italia! Pe mine ma VOl'razbuna zeii, nu ma indoi pentru ca pe acest pamant nu mai am pe nimeni care s razbune. Cand voi muri doar, umbra mea te va urmari si face sa te cutremuri de groaza, Enea voia sa-i raspunda, dar ea cazu lesinata si sclavel sera pe brate in palat. EI se intoarse la ai sai care erau gata d Didona, vazand cum clocotea tarmul de larma, incep cu lacrimile si rugamintile, dar nu izbandi nimie. Apoi, du-se, trimise pe sora ei la tarm, poate va dobandi An singura nu putea smulge de la Enea: - Vezi, sora mea, ce forfota e pe tann! Ei sunt gat re, iar eu nu am avut macar timpul sa ma inva] ell g n fost parasita. Du-te tu, care de multe ori ai fost p sora careia-ti incredinta tainele, du-te si roaga-l p Spune-i ca-l rog sa nu plece pana voi izbuti sa m dul despartiriil Spurre-i eil:nu eu am surpat tern liil mai eer decat sa astepte 0 vreme mai buna p nt mare. Nu-i .yoi mai aminti de casatoria noastr E cea din urma rugaminte pe care i-o fae. Ana se ducea si venea mereu de la tarIn, d smulge vreo fagaduinta lui Enea. Zdrunein t durere, ramanea nec1intit in fata rugamintil zand ca nu i-a mai ramas decat moartca, lit i~i pregatea altarele pentru jertfa. Apa s I se prefacu in sange. Ea nu spuse An i. da .inspaimante. Din templul inchinat p h ut noptii glasul lui Sichcu care 0 h III
I'iR

rupt pe acoperis; Didona visa mereu pe Enea care 0 parasea pe drumuri departatc, la and-o sa rataceasca in nestire prin paduri pline de fiare. Nemaiavand nimicde asteptat, ea. se hotari sa moara. Anei ii vorbi astfel: . - Bucura-te si tu cu mine, surioara, ca am descoperit vraja eu care-I voi aduce inapoi pe fugar, ori VQi ispravi cu dansul pe veci, Am dobandit un leac de la capatul oceanului, cu care pot chema noaptea umbrele din infern. Ca sa folosim bine leaeul vrajit, rogu-te, ridica in fundul curtii un rug mare, asaza acolo armele lui Enea si toate amintirile ramase de la ell A~a a spus., preoteasa care mi-a adus leaeul: sa ard toate lucmrile care-mi pot aminti de el. ' . Era noapte, cand toate vietuitoarele dorm. Didona, langa rug, se pregatea de moarte si rascolea in minte cele din urma ganduri. Lipsita de orice speranta, ea i~i vorbea in sine: "Ce voi face? Voi Indura batjoeura petitorilor mei? Ma voi duce plecata inaintea acestor principi ratacitori ai pustiului, sa Ie intind mana? Ma voi urea in corabiile troienilor ca sa devin sc1ava lor? Mai bine sa mor! Vai, draga mea sora m-a impins eu sfaturile ei la moarte. Nu era deo mie de ori mai bine sa nu fi calcar credinta jurata lui Sicheu? lata pedeapsa pentru greseala mea!" . In port, Enea, hotarat sa plece, donnea pe corabie. Dar atunei din senin cobori crainicul Mercur, care-i vorbi: .. - Fiu al Venerei, ce socoteli iti mai faci de stainemiscat in port, cand dusmanii te inconjoara de pretutindeni? Crezi ca feni111I11 nu-si va aduce ~minte pana la urma de sangele ei si nu se Iazbuna cumplit? In zori, vei vedea tannul plin de corabii si urmate. Priveste, marea e linistita, uumai buna de plecare! Ce 1 ustepti? Jonea, speriat de vedenie, se scula ~i dadu plecarea in fuga. rhia ascutita, el taie odgoanele corabiei sale, apoi corabiile , una dupa aIta, se desprinsera si pornira impinse de vant. iina Ie priveste cum lasa tannul si se departeaza Cll panunflate. Ar vrea sa-si cherne ostenii eu torte, 'sa puna pe vaIl hi i dupa fugari, insa isi da seama di e singura si nimeni 'lIlUL Plangand, i~i caineaza jalnica soarta: IlIa Didona, vei primi pedeapsa nelegiurii tale. Ti-ai calmintclc' Nu era mai bine sa-I sfasii in maini pe nelegiuit runci trupul in mare? Furii razbunatoare, ascultati-mi 'hiar daca tradatorul va pune piciorul in noua sa patrie,
I

,I

I
II

'I

II

159'

sa fie pr~I?i,t cu~razboaie crancene si sa fie nevoit a cere sprijin de la stra1l1~! ,S~ nu se bucure multi ani dupa impacarea cu po~o,are,le Italiei, iar trupul sa-i ramana neingropat in mocirle! Ura -tirienilor sa urmareasca pe troieni necontenit si nici 0 pace sa nu se in~heie in~re cele do~a popoare! Sa se ridice din sangele meu un om, un viteaz nemaivazutl Hanibal sa se numeasca si sa fie cruntul razbunator al suferintelor mele! Chiar numai rostire numelui sau sa ingrozeasca poporul nascut din Enea! ~u obrajii tremurand, galbena ca moartea pe care 0 astept regina se arunca pe treptele rugului, trase din teaca sabia 1 Enea, privi lung toate rama$itele' troiene care aveau sa se mis in flacari dimpreuna cu ea, apoi vorbi: - Scurnpe amintiri, amintiri seumpe atata vreme cat cerul ingaduit, primiti sufletul meu si dezlantuiti-ma din chinuri! ridic~t un or~$ mare], am razbunat rnoartea sotului meu si a depsit un ucigas. Eram astfel fericita, vai, si as fi ramas fe daca la tarmul nostru -n-ar fi sosit niciodata corabiile Mor nerazbunata, dar sa mor odata! ' _ ~osti~d aceste cuvinte, Didona priveste spre mare si V rablll~ l~l Enea in departari. Ea i$i Infige in piept sabia c ascutlt,$l s~ rosto~?le$te cu untipat de deznadejde pe ru Ce jale izbucni in palat! Femeile navalira in jurul ei, . sora care 0 indemnase sa-si calee juramantul, 0 lua in saruta plangand; :- Pe~tru aceasta ~-ai pus tu sa-ti pregatesc rugul, i sunoara? De ce nu ai vrut sa murim odata amand u pierdut acum pe toti. Cine, va mai ridica cetatea n_~ __ "" , Ana ceru apa si spala rana adanca apoi strans noara care tragea sa moara. Didona cerca sA piept rana deschisa suiera si durerea crunta 0 ar~ltll rug, Si cum nu murea de moarte fireasca, sufl desface din catusele trupesti, Vazand-o Juno te din pricina _ei, trimise pe zeita curcub ul , ~re~t~t 0 $uvita de par balai pe care stapal1 i 1-0 tale, Zeita iris, purtand roua in pletel deasupra muritoarei, ii rupse cu dreapt cAI:."I inchina zeitei infemului. Astfel sufl tul rl!!crtl'll.~ trup, caldura i se risipi in aer ~i sufl tu-i :lb,lll'l,fti Enea, de pc mare, vazu flac ril , Didonei si nu sc dumirea c inscllmnl, 16

reginei si gandindu-sc la durerea in care a lasat-o, banui ca ea ~-a pus capat vietii. -0 marc jale cuprinse sufletul eroului, dar el. nu mai putea schimba nimic. Vantul puternic tinea corabia In loc si atunci Palinurus, iscusitul carmaci, ridica panzele ca ',sa pluteases in voia vantului. Zeii ii dusera inapoi la Drepana, in Sicilia, la troianul Aceste. Enea hotari sa tina serbari pentru silfleml -lui Anchise, de la moartea caruia se implinea acum un an. In timp ce femeile jeleau imprejurul corabiilor, tineretul troian irnpreuna cu scilienii seintrecura in jocuri de Jupte. La intrecerea intre corabii luara parte numai troienii, caci regele Aceste uu' avea nici un fel de flota. El craun rege sarac, Capitanii cei mai de frunte ai troienilor carmuiau corabiile lor. Cloantus, pe "Scila" cea verzuie f\l castigatorul, dar Enea impartidaruri de mangaiere si celorlalti, Trecura la jocuri de fuga. Aici frumosul Eurial fu eel dintai, cu ajutorullui Nisus. Acesta cazand.jiuse piedica si sicilianului care se afla inaintea lui Eurial. Urma "cestui" ,\ eel mai primejdios -dintre jocurile veehi. Era 0 manusa mare ce imbraca mana pana la cot si era facuta din suvite de piele groasa, ingreuiata cu plumb si cuie de fier. , Cu cestuI nu lupta orice voinic. Abia se gasi unuI din tabara lui Enea, uriasul Dares. Dintre sicilieni se ridica uriasul Entelus, care aduse in arena nis te cesturi greoaie. Enea Ie ridica de jos, le cantari in .maini, ajl i spuse !ui Dares: _ Nu incerca, Dares, sa lupti cu ele, caci uu sunt pe masura tal Enea aduse alte patru cesturi, egale intre ele, ~i lupta incepu. I upland, Dares fu la un pas de moarte si l-ar fi ucis uriasul EnteIII daca Enea nu se aseza intre ei, despartindu-i. Atunei batra11111 Entelus, ca sa-si arate puterea, lua de coame taurul.debandit \ Iasplata si-l izbi asa de tare cu pumnul, de-i crap ~ capul.dintr-o III Apoi duse la altare taurul ucis ~i-l jertfi zeilor, I lima tragerea cu arcul la tinta. Enea lega o.porumbita de un 1111'. pc care 11 ridica sjngnf cu mana puternica. . .sag~ta unui . 11 i mcri in catarg; a -altuia In sfoara, ~i porumbita zbufIT. Cel Irnla sageta pasarea din zbor.Regele Aceste," nemlliavand illW. arunca 0 sageata i11 vant si ,sag~aia zburand lua foe. ill IIlV ngatgrul.lnce 9 1'a d:acurile de cai. .Til}erimd trovarc micul Julus strall~cea ea un astru, i~i Ine~.~a caii in' I hipuri, in fuga sa (in rotire. Jocurile de cai troiene au II unprospatate in Alba-Longa de catre Julus-Ascaniu si

-'161
-

au ajuns maitarziu cele mai frumoase jocuri eroice ale tinerimii romane. ,: . .Junona, intotdeauna manioasa pe troieni, ii zari de departe pe camp la calarie. Ea trimise indata in mijlocul femeilor care plangeal!\,Ianga mormantul lui Anchise pe zeita curcubeului, pe Iris, cu f->hipul unei troiene batrane. Iris vorbi astfel troiencelor care pHngeau:, ' - unt a te an' tie la p'leifea Troiei, si noi.tot nu mai avem parte e linistea unei cetati cu nume troian, Aici la Drepana suntem intre ai nostri. Unde vom mai pleca? Ce mai doreste Enea? Cat o sa ne mai poarte pe drumuri? Asta-noapte mi s-a aratat in vis 0 zeita care mi-a poruncit sa iau in mana 0 faclie si sa stavilesc goan smintita a lui Ene~ In fata troiencelor uirnite, zeita Iris arunca faclie aprinsa pe 0 corabie, apoi zbura in slavi, imbrobodita intrnour de aur. Femeile innebunite de Junona se repezira furioas corabii si impanara cateva din ele cu radii aprinse. Barbatii de pe camp zaresc la vreme prapadul si se grab sa stinga flacarile. Dar Junona hranea focul eu suflarea unui puternic si-l intindea din loc in loc, tot mai viu si nimicito toata apa turnata peste corabii. Enea inclina lui Jupiter sfasietoare.iiar stapanul cerului se indura de el, trimitand , nour incarcat ,de ploaie. Focul se stinse, dar patru corabii I casera in valuri. Ramaneau deci multime de oameni tar 1 corabii si Enea nu maistia ce sa faca cu ei. Sfatul dip hotari s.a lase in Sicilia, la troianul Aceste, pe femci, p si pe toti care nu vor.sa mearga mai departe. Toti sc a lucru si cladira in tara lui Aceste 0 noua cetate troi I mele lui. Cand orasul fu gata, troienii urcara in or cara, urmariti de lacrimile celor ramasi la Drepana ~i aveau sa-i mai vl:\da niciodata. '