Sunteți pe pagina 1din 4

MOARTEA LVI TURNVS

Vazand ea latinii satui de infrangeri eer neeontenit ineetarea luptei, trufasul Turnus mai mult se indarjeste si vrea eu tot dinadinsul sa dea singur oehii eu Enea. El vine la regele Latinus, zicand: - Ori voi arunca eu mana mea in intern pe troianul fugar, ea sa razbun vatamarile pe care ni le-a adus, ori va fi el invingatorul meu si sotul Laviniei. '.... . - Curajosule print, eu cat vei fi tu mai darz, raspunse regele, cu atata voi fi eu mai potolit ' si mai cumpatat. Esti singurul mostenitor al intinsului tau regat, multe tinuturi fiind cucerite chiar de tine. Toti regii ar dori sa te faca ginere, iar Italia e plina de printese frumoase ~ibogate. Eu insumi de dragul tau am calcat cuvantul pe care i-I dadusem lui'Enea. Dar iata ce napasta a adus tarilor noastre slabiciunea mea! De ce nu te duci la parintele tau care te asteapta inlacrimat? Vei uita curand pe Lavinia. Dar Tumus ramase neinduplecat. Regina Amata, inspaimantata, i~i izbea pieptul C'U pumnii si striga plangand ginerelui ei: - Te rog nu lupta cu Enea! Tu esti singura nadejde a batrane[clor mele, gloria acestei tari~i singurul rnostenitor al lui I.ntinus, De te va rapune, imi voi lua si eu viata ca sa nu vad alti tap5ni in casa mea. Nu voi putea indura s-o vad pe Lavinia in 1IIlIIcic unui strain. Lavinia. asculta, cuvintele ei si se imbujora de 0 simtire neIIllOS uta. 0 flacara sfanta aluneca in vinele sale si chipu-i Ipl ins paru de fildes, infrumusetat de culorile purpurei sau de un 111 nuuchi de trandafiri. 'lumus, indragostit de farmecul ei, tinteste ochii asupra fetei 1111 mai are alta dorinta decat sa lupte pentru Lavinia. Plecand Iitilnd au, i~i potrivi annura turnata in arama si aur si cantari I" tilliIe amandoua lance a lunga si grea. El trimise yorba lui
183

E:lea sa-~} ~ina p~ ~oc ostenii in zo~ii diminetii ~isa-I astepte pe dansul, caci vrea sa lupte singur pentru Lavinia. , A.doua z~ in zori, Tur:nus, cu sabia faurita de Vulcan, se IVI . in mijlocul anl1atelor. Enea, cu armele sale divine, se apropie de Tur~us. OSt~~l1~c~ sulitele infipte in pamant, priveau dornici.sa vada lupta ~l sfarsitul ei. , . ~n cer, Junona stia ca ziua tea de pe urma a lui Tumus a sosit ~l.ca nu poate indupleca ,Pe Ju~iter s-o mai amane. Ea cheama pe nimfa lU~lma, sora buna a lui Tumus, si-i vesteste durerea 'care 0_ aJteapt~. 0 i~ld~amna sa-siajute fratel~ cum va putea, apoi 0 las~ prad~. lacrumlor care nu ajuta la nimic. Regele Latinus se opr.l 111 mijlocul celor doua armate, unde preotii inaltara altarele cUJertfe._En~~ i~i trase sabia din teaca si TOStijuramantul sau: , - Daca ze~I vor aduce izbanda Iui Till-nus, ai mei se vor intoarce 111~e~atea 1UI..Evandru, iar Julus va uita pentru vecie imparatia Ita~lel. .Tr.?Ie~ll nu ::or. fa~e niciodata razboi Iatinilor. lar daca z~ii VOl VOlsa-mi a?\lcc;l b~u~n\a, r~gele Latinus va ramane ca si pana acum ~e~ele latlQIl~r S~l,,I.ar nor vo;n aduce zeii si religia noastra ~i vom zidi 0 cetate careia 11 yom da numele Laviniei. . Regele in!ari juramantul Iui Enea si Tumus jura de asemenea, Enea pnvea ll1~~e~ator spse cer, dar Tumus sta trist si intuncc la chip, ~utul11 ll1ce~ura a fremata, ingrijorati de viata lu . lun:~l:a lua chipul unui ostean si se pierdu in randurile rutulil Ea 11indemna sa se impotriveasca la lupta celor doi eroi. - ~u e.ste dr~pt, spunea Jutuma, ca un singur om sa se jcrtfc pentru tOtl: E pa~at de tanarul print sa moaral Rutulii se mis rx:urmurA ~l multi pusera mana, pe arme.Altarele sunt ras,tw'ft.tIt sag.etl!e mcep a zburade pretutindeni si lupta e insufletitii de .ren. Moartea ~ncepe a alerga de-a lungul ostirilor ~{ see e~ scump. N~aI Enea, cu.capul descoperit, lara annc si s U sa potoleasca cu. vorbe ~I semne furia annateJor. Dar furisa, pe care nimeni dupa aceea nu s-a laudat ca a arun ' It coapsa erouJui si-i patranse' adanc in os.~un1Us, va~~:id~-l ranit si dus de aisai dc pe cilmp, cu~aJul de n:aI mamte, El se urea pe car si S' III III trot e111 1or. Cme ar putea povesti ispravile sale'! . Enea, acoperit de sange si sprijinindu-sc d lun merge ~a ~ort. El cheama doctorul sa-i smulga s trage batranul doctor cu clestele sagcata rupt: ZII IUH"a . smulga din os! '
184

Macelul sporeste pe campul de bataie si primejdia pandeste pe troieni. Furtuni de praf arata fuga lor din fata lui Tumus ori a lui Mesap, imblanzitorul de cai. Calarimea latina se iveste-in fata intariturilor troiene si sagetile cad in mijlocul gloatei. Se aua strigatele luptatorilor si glasurile jalnice ale celor ce cad. Atunci, zeita Venus-Afrodita, mama lui Enea.ccoboara din ceruri invaluita intr-un nour 'si-i aduce balsamul cules de ea din florile de pe muntii salbatici, Ea ~runca balsamul in apa cu care doctorul spala rana insangerata. Indata durerile tree, sangele se incheaga, iar sageata, lara cleste, urmeaza mana care 0 trage afara din rana. Enea e gata de Iuptasi doctorul striga: .: Aduceti repede armele eroului! Un zeu va ocroteste pe toti. Enea imbraca .armura si apuca armele primejdioase. E1 i$i imbratiseaza copilul si iese pe camp cu lancea sa uriasa. Mnesteu, Ser~ste ~i Sereste merg alaturi de el. _Tarana campti ~ rascoala sub pa$i~ pamantul tremura. Tumus si latinii vad cu uimire si groaza pe Enea sanatos. Ei intelegca un mare zeu 11ocroteste. Enea si ai sai pareau ca zboara la batalie. Ceata lor se mareste mereu si umple carnpia. Indata incepe a curge sangele dusman, dar Enea nu-si pierde vremea cu cei neinsemnati. El cauta cu ochii pe TUl11US, numai cu el vrea sa lupte. Sora Juturna, inspaimantata de primejdia in care se afla fratele ei, alearga la carul lui, rastoarna sub oiste pe vizitiu, ii ia chipui, glasul si armele si -apuca in maini franele late ale telegarilor. In zbor de randunica il poarta pe Tumus printre annate, il arata tuturor, dar il indeparteaza mereu de Enea. Troianul ia seama 1a sovaielile dusmanului si-lchema la lupta, dar Jutuma il tine mcreu departe pe fratele ei. Mesap, imblanzitorul de cai, incearca sa-I sageteze pe furis II' Enea, Ca11d se vazu lovit miseleste si cand zari pe Tumus ocolindu-l mereu, Enea incepu a lovi lara crutare pe toti c'ati ii 1 -scau in cale. Cine ar putea zugravi macelul dezlantuitde Enea Ill' 'ampie? Cine ar putea povesti ispravile lui Tumus? Zcita Venus isi indeamna fiul sa se napusteasca pe cetatea luuuilor, ca sa-I aduca pe Tumus mai aproape. Enea chema pe Mil .stcu, pe Sergeste si pe Sereste si, urcandu-se pe 0 inaltime, III hi ostasilor: ( 'at voi mai astepta pe Tumus sa lupte cu mine? Trebuie sa 1:1111 odata cu razboiul acesta blestemat. Veniti cu facliile in 1\11 razbunam calcarea unui cuvantl

sa

185

. !roienii 'por~ira in siruri lungi spre cetate si fura indata la picioarele zidurilor, unde nimeni nu-i astepta. Se ridicara indata scan ~I se aruncara faclii aprinse. Vnii alearga la porti si sugruma santinelele. Altii arunca lanci ~l descarca un nor de sageti. Enea mustra eu asprime pe latini pentru neo~redmta lor. Spaima si nebunia cuprind pe cei mai mul.tl. ~nIl eer sa se deschida troienilor portile, altii se indreapta la ziduri eu armele in rnaini. Atunci~ ~ trista intamplare cutremura toate sufletele: regina Amate, vazand pe Enea langa ziduri, i~i inchipuie ca Tumus e m?rt. ~ Ea nu mai po.ate in~ura aceasta durere ~i se spanzura de 0 gnnda. Jalea acestei morp doboara pe rege si slabeste vointa de lupta a poporului. In vremea aceasta Turnus, departe de cerate urmarea in sila cativa dusmani. Suflarea vantului ii aduse la ureche strigatele zgomotoase, nascute de groaza oarba, EI aude glasuri nemtel~se ~~till zvon dureros din dreptul cetatii. EI strange fraul t~l~~anl?r ~l~opre~teea!ul. Juu:~a, care-I calauzea sub infatisarea VI~ltlUIUl, ~e mtoarce eatre eI ~l-l sopteste cu glasul stins: - Urmareste, stapane, pe troieni pe aeest drum care ne V desehide gloria! Cetatea atacata are destui aparatori. - Sora mea draga, ii raspunse Turnus, te-am- cunoscut d cand ai rupt invoiala eu Enea. Stiarn ca a fost viclenia ta. Oar ce ai coborat din eeruri sa fii martora trista a mortii mele? M pot fugi de moarte, dupa ce am dus la pieire atata ostire latin rutula si cand prietenii mei eei mai buni sunt ucisi? Cum rosesc la mustrarile lui Drances? . .Turnus sare din car si alearga spre eetatea din care iesind trambe de flacari si de fum. Jutuma se ridica in Ii ochii inlacrimati, ea sa nu mai vada victoria lui Ene face semne ostasilor sa inceteze lupta, strigandu-lc: - Rutuli si latini, soarta razboiului e in mana mea. Il!P! eu Enea cum ne-a fost juramantul si sa fac dr ptat ~n?at~ol~s~ Enea pe latini si eetatea lor si se rcpezi 1 Mal mtai .isr aruncara lancile unul altuia. Apoi aproape si incepura a izbi cu sabiile lor grele in arama, care bubuiau ca trasnetele. . In ceruri, Jupiter voi sa stie hotararea destinului i cantar cu doua talgere sortile eroilor, Turnus ridi repezindu-se in coiful lui Enea, si ostilc am nd clipa cu suflarea taiata. Oar sabia de otcl sc fr n

Turnus. Nernaivazand alta scapare, Tumus fugi, iar Enea, pe urrnele lui, nu-l.slabea deloc. Din fuga, striga pe rutuli, cerandu-le o sabie, dar Enea.ameninta cu moartea pc cine i-o va aduce. Ei ocolesc de cinci ori campia, caci viata lui Tumus e pretul intrecerii. Enea arunca marea sa lance si aceasta se infige in radacina unui maslin sfant al corabierilor. El incearca s-o traga afara, dar Tumm, inspaimantat de gandul dusmanului, inalta aceasta rugaminte zeului padurilor cu picioare de tap: ' - Tu, Faune, si tu, pamant aI tarii mele, nu-l lasati sa scoata lancea eu carevrea sa ma ucidal Rugaciunea lui nu fu zadarnica, si Enea tragea din toate puterile, lara folos. Jutuma duse fratelui ei sabia. Vazand indrazneala nimfei, zeita Venuscobori iute la pamant si smulse cu mana ei lanced din maslin. Eroii se inclestara din nou in lupta grea. Sus in ceruri, ascunsa intr-un nour stralucitor, Junona privea pecei doi luptatori. Jupiter 0 zari, caci lui nimic nu-i scapa, si-i vorbi: - Ce mai vrei sa faci, seumpa mea sotie? qe ce te aseunzi in . acest nour infrigurat? Te sfatuiesc sa asculti rugamintea mea. Sfarsitul lui Turnus a .sosi]. Nu-l mai sprijini! Enea va intra in Olimp, capatand nemurirea, iar imparatia lui va fi vesnica.> - Marele meu sot, raspunse Junona, am parasit pe Tumus si pamantul, altminteri nu m-ai fi aflat aiei singura, trista si rusinata privitoare aunei lupte nesuferite. Nu voi mai starui intr-un razboi zadamic. Iti cer totusi 0 mangaiere, care priveste gloria latinilor. Prin pacea care se va Incheia, noroadele Italiei sa nu fie silite a parasi veehile lor nume, pentru a lua nume de troieni! Ele sa nu ia niei limba, vestmintele sau obiceiurile troiene! Cetatea latinilor sa dainuiasca mereu, iar regii lor sa poarte mai departe numele de regi ai Albei! Roma sa devina puternica numai prin virtutile italienilor! ACUlTI Troia nu mai traieste. Sa nu mai traiusca niei nurriele ei ingropat in ruine! - Ce razbunatoare mai esti, fiica a lui Saturn! raspunse zeuI /. mbind. Ca sa nu te mai vad plangand, iti voi implini dorinta. lroicnii vor alcatui cu italienii acelasi trup si numele lor se va pierdc. Vorfi cu totii latini. Se va naste un popor ale carui virtuti OJ intrece pe ale tuturor muritorilor. Nici un popor nu-ti va fi I IIi redincios si nu-ti va ridica mai multe laude si altare. Auzind aeestea, J~nona se intoarse impacata in Olimp. Povcstea spune cii erau doua zeite, surori eu zeitele infernuII i fiice ale noptii care le nascuse gemene, infasurase capetele

186

187

tronuIUI IUI JupIter, .eI~ aruncau groaza intre sarrnanii muritori, cand re~eIe zeilor tnrmtea cu ele asupra pamantului bolile ori moartea on blestemul razboiului. Jupiter mana pe una dintre ele la Jutuma, care nu parasea pe Tumus. . Furi.a zboara Ia parnant ca 0 sageata otravita ~1 se preface i; cucuvaie, T~ece de mal multe .ori pe sub ochii lui Turnes si-i a.tmg_e C:l aripile ~ran~a scutului. EI se inspaimanta, parul i se ndlca,. I:lerde glasul ~I tremura tot. Jutuma zareste cucuvaia in ZbOl'_~l-I a~ld.e t1patu! infricosator, La vederea furiei, ea i~i smuIge parul si-s: bate pieptul cu pumnii: :-Yaj, forate al meu, ce mai pot face pentru tine? Cum iti voi mal mtarzia moartea? Cum sa ma impotrivesc aratarii care-mi da t~rc~ale7 Tr~~ui~_~a !e parasesc. Inceteaza, pasare a infernulUl,. s~ l~a mal m.s'p~lman!l! Cunosc prea bine falfaitul aripilor tal_e ~l tlpatu.I1110r!ll! In!ele!S ca te-a trimis parintele himii. Asa pl~tC$te e~ dragostea noastra! De ce m-a facut nemuritoare? Vai mie! Daca as putea l,?"u~i, ar inceta acum suferintele mele si as urma pe fratele meu 111 infern. ~a isi acopera capul cu 1.111 val albastru si se ;cufunda in sanul unui rau ~danc. I?u~a ple~area nimfei, Tumus incf.arcii sa fug,. dar Enea 1,1 am~n111ta cu varful ascunt al lancii, strigandu-i: - ~)e ~e fugi? pe ce nu vrei sa lupti? Fii siret sau curajos! in ce~rca sa zbon 111cerun sau sa te ingropi in maruntaiclc p mmtu~! Tumus clatina capu!: .- _D~~m,:n nei~durat, nu focul vorbelor tale mainspaim ci ma ternde Jupiter care e maniat. '. Vorb~nd astfel, el ridi.ca 0 piatra uriasa, care slujestc d I si, alergand spre Enca, i-oarunca din fuga. Greutatca 1I i indoaie genunchii si-i sfarseste puterile. Piatra rosto 1 vant n~l s~raAbatt:: nici jumatate din drum. Cugetul sau ~ nu m.al,~tle 111COtro sa se indrepte. El isiintoarce priviril rutuh,_cand )spre eras, Teama 1l tintuieste pe loc la vcd 'r gata sa-I strapunga. Nu se mai poate feri, nici nu so 111 teste ~e dusman. Nu-~.i mai vede nici carul, nici pc Jut III arunca d!n toate puterile stralucitoarea sa lance, care 111'1&1'111 gmea_scutuluicu ~aptq placi de ararna si-i patrund 'llll coasta. Zguduit de 10VltWy grozava, Turnus indoaic: I cade Iapamant. Rutulii ridica tipete sfasictoar . I I 188

lor cu serpi si Ie daruise aripi uriase, Asezate la picioarele

muntii indepartari. Privind atunci cu InIati~are supusa si umila pe invingatorul sau, Tumus intinde mana si se roaga: - Nu-ti cer viata. Trebuie s-o pierd. Dar am un tata zdrobit de greutatea anilor, asa cum a fost paua de curand tatal tau Anchise. Fii bun en el! Daca vrei sa-mi ieiviata, da-i tatalur meu trupul, sa-I planga si sa-ljngroape' Aceasta va fi singura sa mangaiere. Tu m-ar invins si toti latinii au vazut cum ti-am intins mana. Lavinia este a ta. Nu duce ura mai departe! Nu zadamic ti se zice bunul Enea ... Induiosat de suferinta tanarului, Enea se opreste ~j nu da cu sabia Iovitura pe care Tumus 0 astepta. Ar fi dorit sa-i lase viata, dar deodata zareste pe umerii lui podoabele luate de la Palas, " cand I-a ucis. La vederea podoabelor, Enea isi aminteste de razbunarea pe carei-o datora tanarului Palas si rosteste cu-durere: - Mai pot oare sa te iert, cand te vad gatit cu podoabele prietenilor mei pe care i-ai ucis? Inspaimantat de aceste cuvinte, Turnus si-arunca ochii la scu. tul lui Enea, pe carese afla sculptata istoria glorioasa a Rom.ei nascute din neamul divin allui Enea . .Pei'i:1aSW-aee-l privea, 111telese ca tot ce tine de ziua deazi trebuie sa amuteasca inaintea unui vii tor glories si ca el insusi, atat de tanar, 11U mai facea parte decat din trecut. Trebuia sa lase lui Enea locul-sau pe pamant. EI. vedea zugravita lup.oaiC1Lp-u~.funpl!.1lui Malie, ali!ptand la sanu-i pe Romulu~ ~i~emu~ Vedea sabinele rapite de flacailfomani; iar dupa aceea pacea dintrg sabini ~i romani -~t nlintiiretelor sabine. Cei sapte regi ai Romei erau.pe scut zugr~i In aur, cu chipurjle.Ior aspresi gata de lupta. Erau acolo valuriie rnarii pe care romanii VOl' da batalii nemuritoare C)J dusmanii lor, intinzand stapanirea dincolo de tarmurilemarii romane. Se vedeau apoi ~QmJili.i...G(ti+1~cii si imparatul August, nepotul lui Julius Cezar. Nu uitase Vulcan sa'z graveasca I1lCl.2Qtarele de rasant ~iQe miazanoapte, unde legiunile romane tineau In iOcpopoarele barbare, ge oasepe stralucirea Rornei. Atunci, ca II' zit dintr-un somn adanc, auzi Turnus strigau] lui Enea: .- Primeste Iov~tur~ care-ti ~ine din mana lu~.P~las, pedeaps? hnrbarilor! PaJas varsa acum sangele ucigasului saul La aceste vorbe, Enea cufunda sabia 111pieptul Iui Turnus. \(:\ .cala mortii incepe cu incetul sa alerge in vinele sale. El mai u unca un geamat si sufletul sau maniat se ridica in zbor catre Inl'a~lIl tristelor umbre.

189

'):3(,t,
)j.. .
'J"