Sunteți pe pagina 1din 5

I,UPTA CU TURNUS

"

Cum isi dadu seama Junona ca troienii au ramas lara capitan, trimise degraba la Turnus pe Iris, zeita curcubeului cu buzele trandafirii, ca sa-I vesteasca. Iris il trezi in miezul noptii si-l indemna sa inceapa lupta in zori, apoi se malta in Olimp, intinzandu-si aripile cu. mii de' culori in dreptul boltii ceresti, Tumus o cunoscu. Se destepta din somn imbarbatat si mana spre tabara troienilor armatele sale ca 0 padure de suliti. Troienii-se adaposteau dupa zidurile de piatra, inaltate de Enea la sosirea lor in Italia. Ascultand de sfaturile pe care Enea la plecare Ie daduse lui Mnesteu si Iui Sereste, ei nu deschisera portile ca sa dea lupta in camp. La poalele zidului, Tumus spumega de inanie ca un lup care noaptea da raita tunnelor si nu are pe unde patrunde in stana. Zadamic incerca el sa-i atate cu yorba! Troienii stiau de mult ca 'zidul ii apara mai bine. Tumus'incerca 0 viclenie. Merse la corabii $1 le puse foe, Ilildajduind ca troienii vor iesi sa le apere. Intr-adevar, troienii se prcgateau sa deschida portile, cand dintr-o data pe cer izvori 0 hunina orbitoare, iar un tunet naprasnic strabatu vazduhul. CoIlIbiilc se scufundara, iar dupa putina vreme il Iocul Ior iesira pe 111\11 apei 0 ceata de zane tin ere si frumoase. Noaptea, prietena cu troienii, se intinse deasupra pamantului I lupta inceta. Numai strajile ramasera infipte pe ziduri, pe turuuri si pe camp, in linistea desavarsita a noptii. . l.n una din porti s,tateau de paza doi tineri pecare-i Iega 0 II liS:! prietenie. Erau NIsus, ostean incercat, mai copt, si II tal. un tanar caruia abia-i mijea mustacioara, Nisus vorbi t .nului sau: (i1l1l11'~~ii nostri vor sa trimita un om la Enea sa-I ~heme mai lid. 1~1I am nadejde multa ca daca m-as duce ma voi putea 11111 I rintre dusmani si voi ajunge la Enea. 175

-\

Dar Eurial ii raspunse suparat: - ~i te-ai pututgandi, Nisus, ea vei pleea singur, Tara mine? Nu vrei sa impartim gloria amandoi? Ei mai vorbira muIte, dar Eurial nu se dadu batut si astfel hotarara sa pIece irnpreuna. Eurial spuse prietenului sau: - Arata doar irni va parea rau, daca voi muri, de mama care ar ri'imane. pe veei nefericita si pe care nimic nu ar ~tea-o impaca. Te rog, aibi grija de ea ea de mama ta! . Pe drum, eei doi tin en vazura straji adormite, oameni de-a valma cu eaii pe camp si care rasturnate pe iarba, caci rutulii p~treeuse:a pana tarziu. Nisus si Eurial imprastiara rnoartea de jur impreJl~r, ~ar, i~batati de sange, nu se mai putura oprila vreme. Nisus iesise din padure nevatamatcand lua seama ca Eurial nu mai vine dupa el. Se intoarse sa-I eaute, dar zadarnie! Eurial fu ueis in fata sa -.Atunei se repezi si el eu sabia in mana la capitanul calaretilor si 11rapuse, pierzandu-si viata 0 data ell el. _ .In zori.i zilei,. T~rnus se ridica eel dintai si porni la lupta, C sa l~ cm~~u! troienilor care asteptau sosirea lui Enea, el puse I - doua suliti capetele eel or doi tineri si le ari'itii in dreptul ziduril Mama lui Eurial auzi cumplita veste si veni la zid. Tipetcl ascutite inspaimantara pe troieni si avantul lor razboi;lic scaz Rutulii se apropie de ziduri si fac din seuturile lor un a peris, sub ea~e incearca sa sape zidurile, dar troienii, priccputi lupta de cetate, pravalesc peste ei stanci uriase si tot ee gas indemana. Sute de morti raman sub scuturi. Rutulii dan inap arunca de departe 0 ploaie de suliti. Lupta se departa de ziduri ~i curajul troienilor crest Turnus arunca 0 Tache aprinsa intr-un turn de scauduri .I~n.ga zid. "Iurniil lua foe, prabusindu-se cu toti lupult: 1'1 biti sau arsi, Cmnnatul lui Turnus se apropie de zid, pli fie, batjocorind pe troieni. Manics, mieul Julus ii urut geata si-I culca la pamant. Aceasta era prima sa vit 'ji', Apolon, aparatorul troienilor, cobori de pe bolla 111 I ostean batran si duse pe eopil in mijloeul tabcrci, Fratii Pandarus si Bias, doi uriasi putcrnici ~i vII de '0 nesabuita trufie, infrunta porunca lui Ell 'II ,I I tile. Ei ~e a~~za .langii cei doi, stalpi ~i d1CIIH1III IlIll Pe multi trimit e1 ploeon lui Pluton, s(ilp[lIlillllld 1111 cand aude Turnus eii poarta c dcschisa ~i '0 I ucide pe Bias si se napustcstc asupra rroivuilo: I

poarta. Dar Pandarus, vazand prapadul, ridica eu spinarea lui . uriasa portile si le inchide, lara sa-: mai pese de eei ramasi afara si tara sa vada ca Tmi1US a intrat in tabara inaintea lui.. Zadamic indreapta Pandurus lancea spre Turnus, caci Junona i-o TaCUsa alunece departe. Tumus 11rapuse dintr-o Iovitura, apoi incepu a ueide pe troieni, chiar In tabara lor. Ziua aeeea ar fi fost poate eu adevarat eea din urma a Troiei, daca lui Turnus i-ar fi trecut prin minte sa deschida portile in urma sa. Dar el, imbatat de sange~ gandea ca va ucide singur pe toti troienii. Capitanii Mnesteu $1 Sereste, de cum vazura ca alta 'scapare nu mai era, alergara spre . el, insufletind pe luptatori. Ei ingramadesc pe Turnus, amenm'tandu-I eu varful lancii, Turnus se atine pe langa ziduri, dar se . departeaza mereu de portio Fruntea ii siroieste de sudori, iar bratul ii intepeneste pe scut, Junona insasi din ceruri ii da porunca nu incerce prea mult ingaduinta zeilor. La malul Tibrului, Turnus se arunca de sus in apa, ell armatura pe el, iar undele 11 spala de sange si-l due nevatamat in tabara latinilor. Noaptea opri macelul, dar in zorii zilei lupta incepu din nou cu si mai m,!re furie. Numai Enea nu se mai intorcea. EI plute~ pc Tibru eu corabiile, in vreme ee luptatorii etrusei veneau calari pe mal. Stand ostenit Ia pupa corabiei, Enea atipi si atunei i se. aratara in vis nimfele care fusesera cu cateva zile mai inainte corabiile sale. Una mai mestera la yorba se prinse eu mana de corabie si-i povesti cum, din niste corabii ce erau, zeii le-au prel"iicut in himfe. Pe cando ea vorbea, celelalte 'impingeau corabiile din urma, ea sa ajunga inaintea lui Turnus in tabara. Troienii incepura a pierde nadejdea, cand deodata zarira pe I'ibru 0 lumina orbitoare. Sosea Enea in fruntea corabiilor area1111.:11 si etrusce si ridiease in.soare seutulpoleit eu aur. Un stri'01( de biruinta izbueni din piepturi troiene. Enea cobori armatele IIIII corabii si cazu rutulilor in spate. Dar nici Tumus nu se lasa I lnvi pe arcadieni. Enea prapadea randuri intregi de rutuli la IIIP" unde lupta, dar, de alta parte, Turnus impingea pe .al~cadiel:i tuupoi. Tanarul Palas, feciorul regelui Evandru, ea sa-si arate VII \III, ucidca in dreapta si.in stanga pe rutulii eare-i erau Jl1l ~urI I uuii scurnpi. El intalni pe Lausus, fiul lui Mezentiu, ~1 fu 111I,tlll: si:i-I.l~cida, car:d Tum~s-;l~~tJintat ~e sorasa.,.nimfaJuI II I II vcn: uupotnva. Acesti doi tmen atat de viteji nu trebu\I 01 Illoara decat de mana unor eroi de frunte, pentru ea gloria

~a

177

lor sa fie eterna. Vazandu-l ruga zeilor:

pe temutul Tumus,

Palas infiorat ~

se

~ Daca nu-mi yeti da izbanda, eel putin dati-mi gloria dea mun in Iupta eu un dusman atat de rnaretl Tata Evandru nadajduiesc in aeest chip ea moartea mea te va umple de mandrie. Laneea lui abia strabatu marginea seutului, serijelind umarul lui T:lmus,. eare-i raspunse manias, aruncand' Iancea sa greoaie. ~letul Palas,eu seutul sfaramat, eu pieptul zdrobit, cazu la picioarele uriasului, care il privi lung, ii lua cateva podoabe, dar ii lasa armele, Apoi Tumus rosti in auzul tuturor: - Arcadienilor, spuneti lui Evandru ca-i trim it trupul fiului sau ea sa inteleaga ea numai cardasia sa eu troienii a pierdut viata lui Palas. Sa-I ingroape ell cinste, caci baiatul a fast viteaz sidrept! EI smulse laneea din pieptul lui Pal as, care-si dadu sufletul. Afland Enea ca Palas e mort, i~i taie eu sabia printre rutuli 0 eale Iarga, EI prinse opt tineri frumosi si-i dadu areadienilor sa"i jertfeasca pe mormantul lui Palas, Iesira atunei si troienii din tabara impresurata, impreuna eu Julus, si incepura lupta -impotriva rutulilor. In aceasta vreme, in Olimp, Jupiter spuse zambind rautaci manioasei sale sotii: . - Ai avut dreptate, draga mea, ea Venus ajuta pe troicni. pnveste cum s-au molesit! Juliana raspunse manioasa: - Nu-ti mai bate joe de mine! Daca m-ai iubi ea altadat primi rugamintea sa lasi viata lui Turnus. Jupiter se indupleca: ' - Desi nu-l pot apara de moarte, ii voi mai prelungi z I dragul tau. Junona se multumi si eu atat. Eli trimise in calca lui umbra aidoma lui Enea. Umbra fugea de el, pan u eorabie. Tumus urea pe pun tea corabiei, iar JUl10na t i ta, odgoanele. Corabia goala incepu a pluti sin 1I1' cand umbra lui Enea se destrama '~i se lnalta la , mea zadamie si plangea pe tovarasii lasati pc I 1'1 , de moarte Ie auzea mereu tot mai slabc si 111 ri I I adevaratul Enea il zari fugarindu-i armatel si 1I pe rutuli. Valurile starnite de Junona duscra corabia pe Tumus II duse parintelui sau, 17X

Crudul Mezentiu, regele estruscilor, se ivi pe camnpul de b.ataie in locul lui Tumus. Oar etruscii, insetati de razbunare, fae zld de suliti imprejurul lui si toti zorese sa-si yeidii si.apanul._El ~ip~ive~;e eu un ranjet inghetat ~i Ii s~ im~otnve~~e. sll1~r, raspandind l~ . juru-i moartea ea un mistret incoltit ~e ea.ll~. ~lel unul nu eut~aza sa-l loveasca eu arma de aproape, ci top II t111departe eu var~l lancilor, Enea il zareste si alearga la dansul. Dusmanul era putermc si stia prea bine sa seapere eu laneea si eu seutu!.. _ El arunca laneea grea care nimeri in trupul altui luptat~r, g~'e~ sindu-si pentru prima data tinta. Enea il izbi eu lane~a si-l ram adanc, Mezentiu nu se mai putea apara si dadea inapoi, dar Enea il incoltise si ~1U-lmai scapa, daca tanarul Lausus, feeiorul erudului rege, nu s-ar fi repezit eu sabia in mana, asezandu-se intre el si tatal sau., . _. Lausus dadu soldatilor ragaz sa duca pe Mezentiu la adapost, dar el cazu in loeul tatalui sau, Induiosat de adanca dragoste fiasca a tanarului, Eneaii lasa armele si-i trimise trupul pe seut, pentru eroica einstire. . . .. ~. _ Pe rnalul apei, erudul Mezentiu, rezemat de un po~n, l~l spala sangele negru siroind din ra.l:a .~i. intreba pe .tOtl ee-l ~ f~ee feeiorul cand sosira la el ostenn tnsti, eu trupul lui Lausus 111t111S pe seut.' Durerea de parinte 'intreeu. durerea ~runt~i. r~ni. M~zen- . [iu i~i innegri eu tin a pletele ~lbe ~l.gemea, imbratisandu-si fiuI. El vorbi astfel aeeluia care nu-I mal auzea: . , . - Oare atat de mult am dorit eu sa traiese, ineat am jertfit viata ta pentru mine? Cum e eu putinta ea eu sa mai traiese,. d.aca hi csti mort? Abia aeum patrund, inteles~l blestemelor divine. Am patat cu faradelegile mele f~mos~l tau n~e" fiule, pe ~eare namcnii te iubese, eu toate ea esti copilul Ul1Ult.lran. Aeu!n lr:t~I z dc ce m-au alungat supusii mei de pe tron ~l de ee ma urasc: Ni 'i 0 alta pedeapsa nu putea ~junge ~ai adanc~l suflet;Ilu! III 'II ca sa ma faca sa sufar atat. Tu at platit, pe eand eu ll1C~ It I 'SC toate erimele mele. Ce groaznica pedeapsal Oar nu Val 11IIi triii s-o indur, Ma due sa mar, caci niei macar nu te mal pot huna, copilul meu. . . . ~ Ahiu tilrandu-se Mezentiu se urea pe calul falnic, umplandu1\1 inilc eu arme si sageii. El vorbi veehiului sau tovaras de It ~i biruinti: ~ . _ Roibule, am trait, se vede, prea mult amandoi. Oac.a mu~ I I d icri astazi traia dragul meu Lausus. Oar nu Val mun

!~

179

singu:', caci ,imi spune inima ~a si tu vrei sa sfarsesti necazurile, o data cu l111l1e,Tu l1Uvel mal lasa pe altul sa te mane cu fraul. . A~,a vorbl,nd, el il-striga pe Enea, iar acesta ii auzi glasul si se apropie ca vantul pe calul sau naprasnic, zicand: - Trimite-l, mare Apolon, sa lupte cu mine, ca sa-mi multumeasca'pe veci etruscii care ma ajuta! De buna seama c'a vine Mezentiu ca sa-s: razbune fiul. . Dar Mez~n!iu nu mai ttagea acum nadejde de razbunare, D~e~l~l ~t13 bine ca va muri, nu-si pierdu mandria si curajul. Striga lui Enea: . ' , - Iti inchipui, poate, ca mai incape in sufletul meu alta sirn!l,:-ed,ecat d~re~'ea pentn~ fiul meu? Ce groaza din infern ar putea sa-1ill, aduca uitarea? Cine m-ar inspaimanta mai mult? Nu ma , ar~,enll1ta, caci ell insumi viu sa mor de sabia ta. Nu vreau sa, mai traiesc dupa, moartea copilului rneu. Mai inainte insa primeste . aeeste darun! ~l ~nl~1ca sulita dupa sulita spre Enea, dar toate i~i luara drumun ?leZl~e dupa ce se izbira de seutullui Vulcan. Zadarnic oco l~a ~dm~t<:>atepa:1ile l?e Enea, aruncandu-i sulite cu mana put 111~a,~acl En~a ,11izbi cu lancea calul, care sa prabusi la parufu prinzandu-i picioarelededesubt. Cusabia in mana coborand pe E~l'lea dadu crudului Mezentiu cea din dnna lovitu Etn:SCll ra~p~n~~ra cu ch~ot~:cte ?us:urie pe tot campul de lupt ~ Enea, tlO.lenll ~l arcadienii jelira pe tanarul Palas, il I111br ra. ct~l ;,e~tm111te~fn:moase si scumpe, apoi 11 asezara pc 0 t tnml!andl~-I tataJ~l Ev.andru, insotit de 0 mie de luptatnri. !ocmal atunci SOS] in tabara troienilor 0 solie de In Latinus, ce~a]~d 0 invoire de douasprezece zile pcntru III I( mortilor, Batranul Drances, dusmanul lui Tumus, ariltflll t rata dori]:ta a mu~~or latini de a face pace cu troicnii, do voiala lui ?nea .~] dupa ~ceea luptele incetara d()UiI~;PI I. . C~rteglUl lu~ P~las aJU11se HI batranul regc Evnndru ,se prabusi la pamant, sarutand ramasitelc fiului sail 'planse de prietenia lui cu troienii, ci trimisc lui Enca iI ' . ~- Daca dup~ moartea lui Palas mai prclun 't's . 0 nta 0 fas numai asteptand pe Enea razbulll' 111011 t meu., Fie jertfa lui Palas chezasia cii EIll'iI vu lid puternica yn?e va uomni 'drcptatca :;;i patTii VI ,1111 ~rCadlenl1 pusera trupul lui PilliiS pc III /1 I datini, apoi solia se intoarsc I'll tClh;ir;111'<));111,

In zilele de inmormantare, in cetatea latina era 0 jale de nespus, Femeile vaduvite si eopiii orfani tipau cat ii tinea pieptul impotriva,razboiului si impotriva lui Tumus. Ei cereau lui Turmrs _sa lupte singur pentru femeia care-r place. Drances incredinta popoml si pe rege ca Enea doreste sa lupte cu Tumus pentru maJ}a Laviniei si pentru tron. 'Putini mai tineau cu 'Turnus, mai mult de hatarul reginei Amate. Regele asculta in tacere parerea hlturor, cand sosi Venulus cu solii care au cerut ajutor lui Diomede. Stralucitul erou de la Troia le-a dat acest raspuns: . . _ N oi, cei care am pangarit cu armele cetatea sfanta a Troiei, am suferit b zroaznicele ehinuri ale razboiului dar amplatit si dupa . razboi cruzimile noastre, imprastiati de soarta in toate colturile . lumii. Eu insumi am fost alungat de pe tronul meu si-mi fac aici o noua tara, dar visez zi si noapte greselile pe care le-am faptuit. Nu ne mai ispititi cu alte victorii, caci m-am jurat sa nu mai ridic mana lmpotriva vreunui troian. Darurile pe care mi le dati mie, mai bine dati-le bunului Enea ca sa se hnpace cu voi, pentru ca i11 lupta el este tot atat de inspairi1antatOr, cat este de bland cu prietenii. Eu unul il cunoscprea bine, caci m-am luptat cu el. Vorbi si regele Latinus: _ Vad bine ca am gresit .luptand cu niste oameni ca troienii. Poporul nostru a aratat intreaga sa vitejie, dar lara folos. Razboiul a adus dupa el copii orfani, vaduve, foe ~i prada, Mai curninte laccam daca ingiiduiam lui Enea sa se aseze in tinuturile naastre, cnci doar avem destul pamant nelucrat. Haideti sa alegem 0 solie marc, cu ramuri de maslin in maini, ca sa-i duca vestea pacii! Dar Tumus striga ca el nu se socoteste invins pentru a cere puce, si ca e gata sa lupte singur eu Enea. Spunea ca se simte dl'sllIl de putemic ca sa-l'invinga in lupta dreapta. ' In vreme ce ei sfatuiau in palat, se auzira tipete si lumea"din IIIoI~ fugca de ici colo Inspaimantata:caci se vazurade departe I 1IIIIdarmatele.lui Enea. Turnus pleca repede din adunare sa-si 1I1t111l' () tasii. Cea dintai 'ii veni inajutor, din codrii ei, fecioara uuiln, regina alnazoanelQr viteze care umblau numai pe cai plllllvni ca vantul. Crescute in paduri cu ann,ele si c':l vanat~a\ illllll:l,Oanele erau jurate .sa asculte de fecioara Diana, zeita 11111 ,'1 sa nu se marite niciodata. Ele coli-ndau codrii si iubeau I li.l'1 de mult vanatoarea ea si razboiul. Imbracate in piei de I ",1CII un san deseoperit, ca sa poata tine arcul, amazoanele II1I11111ilsa lor regina sosira calari sa dea ajutor lui Turnus.
181

=.

sa

I. '0

Infatisarea feciorelnica a reginei era dezmintita de bratu-i puternic si de curajul ei. Nimeni nu-i statea impotriva tara sa plateasca cu viata indrazneala. Randurile calaretilor etrusci si troieni se clatinara cand 0 vazura cum manuieste arinele si ostehii dadura inapoi, teama infrangand rusinea. Oar vicleanul Aruns pandea necontenit pe regina din laturi si nu cuteza sa-i iasa in fata. Cand o vazu cu privirea 'in alta parte, el arunca 0 sageata in pieptul vitezei fecioare. Groaza se raspandi de indata, dar zeita Diana, ocrotitoarea amazoanelor, nu ii ierta lui Aruns miselia. Pe cand el, rusinat de fapta sa, fugea din fruntea ostirii ca un lup .vinovat care a.atacat pe vanator, sageata tara gre~ a Dianei ii lua viata. Camila, ran ita de moarte, incearca zadamic sa-si smulga sageata din piept. Focul ochilor ei se stinge in 'gheturile mortii si obrajii ei rumeni se ingalbenesc, Un val negru i se aseaza pe ochi si 0 desparte de lumea intreaga. Ea pierde din maini fraiel calului si scapa annele la pamant. Apleaca pe san capul greoi apoi cade de pe cal. Cu un suspin, sufletu-i zboara in imparati umbrelorStrigate se tnalta din mijlocul annatelor: unul e de bl ruinta si celalalt de groaza. Rutulii fug .spre cetate si capitanii I ii urmeaza. Nimeni nu mai cuteaza sa stea in fata troienilor. dinauntrul cetatii inchid portile de f~ica dusmanilor si nu Ie m pasa daca acestia snopesc pe cei ramasi afara de ziduri in copiilor, femeilor si parintilor ingroziti. Altii arunca de pe zi cu ce Ie vine la indemana peste troieni si ucid pe cine nim Tumus aude ca ai sai fug dinaintea troienilor si alearga in calului sa-si ajute calarimea pe care 0 lasase in grija Camil vede pe Enea si grabeste sa-I intampine. Oar Apolon, z I invarteste pebolta discul Iuminos al-soarelui, se arun de-a dreptul in mare si lupta i~ceteaza 0 data eu sosir