P. 1
reciclarea si valorificarea deseurilor

reciclarea si valorificarea deseurilor

|Views: 37|Likes:
reciclare
reciclare

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: Lostun Marius-Alexandru on Oct 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/13/2014

pdf

text

original

Curs 3 PREZENTARE GENERALĂ DEȘEURI INDUSTRIALE

Producţia de deşeuri industriale provine din diversele industrii, din activitățile comerciale, de producția artizanală și cea transporturi. Producătorului de deşeuri industriale îi revine răspunderea de a gestiona propriile deşeuri sau de a le da în gestiunea unui organism răspunzător de eliminarea lor. Deşeurile industriale toxice trebuie tratate cu precauţie. Pe lângă acestea sunt şi deşeurile industriale non toxice care pot fi tratate, fără precauţii particulare, împreună cu cu deşeurile menajere. Manifestările populaţiei privind prezenţa în vecinătatea lor a instalaţiilor de tratare a deşeurilor toxice, a condus la modificarea clasificărilor. Deşeurile industriale banale (DIB) sau deşeurile nepericuloase sunt rezultatul activităţilor de la nivelul serviciilor, activităților comerciale, artizanale sau industriale. Ele cuprind, în general, următoarele materiale: plasticul, hârtia şi cartonul, textilele, lemnul netratat, metalele, sticla şi materialele organice. Acestea pot fi eliminate împreună cu deşeurile menajere în cadrul instalaţiilor specifice, fără ca acest lucru să constituie o obligativitate pentru autoritatea locală în a accepte această procedură pentru DIB produse de comunitate. DIB se definesc ca fiind neinerte şi opuse deşeurilor industriale speciale: nu prezintă caracterul toxic al DIS. Aceste DIB intră în categoria deşeurilor nepericuloase. Conform legislației europene (Catalogul european al Deșeurilor) și naționale, clasificarea deșeurilor industriale și asimilare celor industriale este următoarea: 01 - deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor 02 - deşeuri primare din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor 03 - deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului 04 - deşeuri din industriile pielăriei şi a textilelor

1

Se specifică de asemenea că trecerea 2 . Directiva precizează că prezenţa unui obiect în listă nu înseamnă neaparat că acesta poate fi un deşeu în toate cazurile. exploziv) 17 . materiale de lustruire.deşeuri uleioase 14 .deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor.deşeuri de la producerea.deşeuri din procese chimice anorganice 07 . furnizarea şi utilizarea straturilor de acoperire (vopsele.deşeuri municipale şi asimilabile.deşeuri nespecificate în altă parte (refuz de şlefuire. filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie 16 . lacuri şi emailuri vitroase). acumulatori.deşeuri de la rafinarea petrolului.deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor materiale. a materialelor izolatoare şi a cernelurilor de imprimare 09 .deşeuri din procesele termice 11 .deşeuri din construcţii şi demolări 18 .deşeuri de ambalaje. hidrometalurgie neferoasă 12 -deşeuri de la modelarea. tratarea mecanică a suprafeţelor metalelor şi a materialelor plastice 13 . baterii. purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a cărbunilor 06 . de la staţiile de epurare a apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial 20 . prepararea. prezintă unul sau mai multe proprietăţi H1 – H15. Această listă a fost actualizată de decizia Comisiei Europene la 16 ianuarie 2001. materiale absorbante. Fiecare deşeu este definit de un cod de 6 cifre din care primele două corespund industriei de origine menţionate mai sus.deşeuri de solvenţi organici 15 .deşeuri din procese chimice organice 08 . Un asterisc permite distingerea deşeurilor clasificate ca fiind periculoase.deşeuri din industria fotografică 10 ..deşeuri din activităţi medicale sau veterinare şi/sau cercetări conexe 19 .05 . deşi nu figurează ca atare pe listă. Dar un stat membru poate considera deşeul ca fiind periculos în cazul în care.

gaze: potenţial de oxidare superior aerului (ISO 10156-1990) . Deşeurile periculoase sunt numite şi deşeuri industriale speciale. Substanţele prezintă una din proprietăţile periculoase enumerate în tabelul următor: Tabelul 1 – Deşeuri industriale speciale (DIS) H1 Explozive Substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la foc ori la frecare decât dinitrobenzenul.substanţe lichide şi preparate care au punctul de aprindere sub 21°C. H2 Oxidante H3-A Foarte imflamabile 3 . Carburanţii selecţionaţi pentru expunerea substanţei sunt: . Legea grupează deşeurile periculoase într-o altă categorie decât cele menajere şi cele provenite din activităţi cu risc de infecţie (deşeurile infecţioase). mai ales cu cele inflamabile. . Caracterizarea se face în conformitate cu termenii din anexa A din directiva 92/69/CEE: Test de sensibilitate mecanica prin frecare(suprafaţă standard pentru o sarcină şi momentul relativ definit) Test pentru sensibilitate mecanica prin şoc (şocul unei mase care cade de la o înălţime definită) Test de sensibilitate termică (căldura dintr-un tub de oţel închis străpuns de o gaură cu diametru variabil ) Substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte substanţe.substanţe solide şi preparate care iau foc cu uşurinţă la contactul cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi dupã îndepãrtarea sursei de aprindere.lichide: amestec de acid de natri 65% cu celuloză (raport 1/1) -solide: amestec de bromat de potasiu şi celuloză (raport 1/1) Substanţe preparate: .unui deşeu din categoria celor periculoase în categoria deşeurilor nepericuloase nu se poate face decât cu o diluare sau un amestec care reduce la minim concentraţiile iniţiale din substanţa periculoasă sub nivelul caracterului periculos al deşeului.

pot provoca vãtãmãri serioase. Punctul de aprindere este determinat de metoda A. H7 Cancerigene Substanţe şi preparate care. H8 H9 Corozive Infecţioase Substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea. dacã sunt inhalate sau dacã penetrează pielea. H4 Iritante Substanţe şi preparate lichide care. produc gaze uşor inflamabile în cantitãţi periculoase. H6 Toxice Substanţe şi preparate care.9 descrisă în anexa A din Directiva 92/69/CEE..substanţe gazoase şi preparate care sunt inflamabile în aer la presiune normalã. solid: probele N.3 din manualul ONU. . care sunt cunoscute ca producând boli omului sau altor organisme vii. dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea.substanţe şi preparate care se pot încălzi şi apoi se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura mediului ambiant.2 şi N. 4 . H5 Nocive Substanţe şi preparate care. fãrã adaos de energie suplimentarã. prin contact imediat. pot induce cancer sau un risc crescut de incidenţă a acestuia. . prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasele. dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea. în contact cu apa sau cu aerul umed. H3-B Imflamabile Substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21°C şi mai mic sau egal cu 55°C. Substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora. Imflamarea aerului la temperatura ambiantă pentru: un lichid: proba N. pot cauza inflamaţii.substanţe şi preparate care.4 din manualul ONU. Imflamabilitatea gazelor amestecate cu aerul la temperatura camerei şi presiunea atmosferică este descrisă în anexa A din Directiva 92/69/CEE. acute sau cronice ale sãnãtãţii şi chiar moartea. pot constitui riscuri limitate pentru sãnãtate.

industria chimică. mercur. nichel. berilium. totul se rezumă la o seleţie în funcţie de concentraţie şi cantitate. farmaceutică. dupã depozitare. levigat). era un DIB. acesta era considerat DIS. Substanţe şi preparate capabile ca. arsenic. dau naştere. unei noi substanţe care are una dintre caracteristicile enumerate mai sus. dacă era gol şi uscat.H10 Teratogene Substanţe şi preparate care. Există și altă categorie de deșeuri. cu aerul sau cu un acid. antimoniu. plumb. În cele mai multe cazuri. precum și 5 . în particular resturile menajere conţin materiale periculoase. dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea. În această categorie se regăsesc deşeurile cu conţinut de azbest. care posedă una dintre caracteristicile prezentate mai sus.după eliminare. cianuri. și anume: industria rafinării petrolului. seleniu. pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora. cadmiu. pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora. prin diferite metode. staniu. sulfuri. crom (tri sau hexavalent). Aceste noţiuni s-au modificat: de exemplu 15 01 10* ambalaje care conţin reziduri de substanţe periculoase sau contaminate de reziduri. H14 Ecotoxice H15 Substanţe şi preparate care prezintã sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului. în contact cu apa. produc gaze toxice sau foarte toxice. Mult timp. În acest sens există o listă cu industriile care generează aceste tipuri de deşeuri. floruri. solvanţi aromatici. cupru. barium. acelea care sunt generatoare de poluare. H12 H13 Sensibilizatoare Substanţe şi preparate care. Mai multe materiale satisfac unul sau mai multe criterii de la H1 la H15. Deşeuri care. dacã sunt inhalate sau ingerate ori dacã penetrează pielea. PCB. să producã pe diferite căi altă substanţă (de exemplu. un exemplu concret a fost cel al vopselelor: dacă recipientul era închis. substanţe radioactive . H11 Mutagene Substanţe şi preparate care. zinc. industria cocsificării.

– Exemplu de transformare reversibilă a deșeurilor din categoria periculoase în nepericuloase și invers din nepericuloase în periculoase 17 06 05 17 06 05* 19 08 09* Materiale de construcţie cu conţinut de azbest. lucrează la completarea ei. termen înlocuit de către Uniunea Europeană. un grup de specialiști. Denumirea de DIS tinde să dispară în favoarea deşeurilor periculoase. trei sunt analizate cu precădere. Nevoia unei mai bune definiri a DIS a fost legifirată de adoptarea și publicarea Directivei 91/689 din 12 decembrie 1991. oxizii metalici. ținând cont de costul mai scăzut al acestu tip de deșeu. Trebuie de atenționat faptul că există tentaţia pentru unele persoane fizice sau juridice de a tr ansforma un DIS într-un DIB. hidrocarburile și produsele de vidangare. Tabelul . deşeurile periculoase sunt ambalate şi etichetate 6 . Aceasta a condus la clasificarea DIS în funcţie de industria din care provin deşeurile. caracterizând situația. au fost incluse în această categorie nămolurile de la conservarea lemnului. În mod regulat. Lista stabilită cu deșeurile industriale speciale nu este definitivă. tabelul 2 ne dă câteva exemple care demonstrează că această clasificare are cazuri de transformare reversibilă. chimică și tehnologică. Legislaţia fixează concentraţiile limită. a fost înlocuit cu: Materiale de construcţie cu conţinut de azbest Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile. a fost înlocuit cu: 19 08 09 Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apă/ulei din sectorul uleiurilor şi grăsimilor comestibile Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura ca în timpul colectării. pornind de la această caracteristă. Ca și produse. este vorba de următoarele: namolul de la vopsele. textul european se completează şi se modifică cu noua listă a deşeurilor periculoase. transportului şi stocării temporare. Nu întotdeauna acest tip de tratare este cel mai etic. acestea fiind indicate cu un asterisc *. Astfel. zgura de la furnale etc. Procesul de trecere dintr-o categorie în cealaltă este reversibil. din punct de vedere al uniformizării procedurilor. când un DIB care devine un DIS. în numele Comisiei Europeane.2.laboratorele de analiză fizică.

s-a transformat în clasificarea ce cuprinde deşeurile periculoase şi nepericuloase. Tratamentele la care sunt supuse deșeurile periculoase sunt următoarele: tratamente fizico-chimice. vechea clasificare. incinerarea. depozitarea și alte proceduri. Astăzi. Se disting de asemenea deşeuri toxice generate de întreprinderile mici și mijlocii. deşeuri toxice în cantităţi dispersate (DTCD). având în vedere documentele Uniunii Europene. ce cuprinde deşeurile toxice şi cele non toxice. 7 . de comunităţile locale în cadrul deşerilor menajere. reciclarea.conform normelor internaţionale şi comunitare în vigoare. acestea fiind sunt supuse unui program de monitorizare a deşeurilor. în termeni generici. Acestea sunt denumite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->