1

Studiu aero-sinoptic si cIimatoIogic aI Iunii ianuarie 2007

Autor: Boariu Adrian, meteorolog debutant Scoala Nationala de Meteorologie
Referent stiintific: Jude Ortansa meteorolog previzionist
principal gradul


Rezumat
Punctele de pornire ale lucrarii au fost un raport climatologic american care afirma ca la
nivel global iarna 2006-2007 a fost cea mai calda din intreg sirul de observatii, precum si un raport
al sectiei de climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie in care se preciza ca,
in tara noastra, temperaturile medii ale lunii ianuarie 2007 au depasit mediile mulianuale in toate
regiunile.
Pornind de la recunoasterea acestor concluzii climatologice si pentru a determina
cauzele care au favorizat o vreme anormala s-a procedat la delimitarea principalelor perioade in
care s-au produs raciri si incalziri ale vremii si au fost analizate principalele tipuri de circulatii care
au favorizat aceste variatii termice. De asemenea, au fost analizate distributia cantitatilor lunare de
precipitatii si corelatia lor cu distributia pe decade. n final, au fost facute analize de caz pentru
perioadele cu fenomene meteorologice mai deosebite.


Cuvinte cheie
Anomalii termice, circulatii zonale, cicloni mediteraneeni, perioade calde, perioade reci


Introducere

n ultimul raport referitor la schimbarile climatice, guvernul Statelor Unite ale Americii
afirma ca la nivel global iarna 2006-2007 a fost cea mai calda din sirul de observatii facute in
intreaga lume. n raportul N.O.A.A. se precizeaza ca in perioada decembrie-februarie valoarea
medie a temperaturii la suprafata uscatului si oceanelor a fost cu 1,3 grade F peste media unei
perioada de observatii care a inceput din 1880. De asemenea, se mentioneaza ca in emisfera
nordica valoarea temperaturii medii a iernii la suprafata globului, a fost cea mai ridicata din istoria
observatiilor, depasind media cu 1,64 grade F. n emisfera sudica, unde a fost vara, temperatura
medie a fost cu 0,88 grade F peste medie si a devenit a patra ca valoare din sirul de observatii.
La nivel global, in luna ianuarie 2007 valoarea medie a temperaturii la suprafata a fost cu
0,45C peste media anilor 1971-2000 si a fost cea mai ridicata din 1891.

2
Figura 1, AnomaIiiIe vaIoriIor temperaturii medii Iunare pentru Iuna ianuarie Ia niveI gIobaI * )


n ceea ce priveste Romania, dupa un raport elaborat de sectia de climatologie din
cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie, luna ianuarie 2007 a fost cea mai calda luna a
iernii, abaterile temperaturii medii fata de norma climatologica (1961-1990) au fost cuprinse intre
6,1 si 8,0C, in regiunile sudice, estice si unele zone din centrul tarii. n puncte izolate, aceste
abateri au depasit si valoarea de 8,0C. Au fost depasite recordurile absolute ale temperaturii
maxime zilnice la 24 de statii din Romania.


Figura 2, AbateriIe temperaturii medii a aeruIui din Iuna ianuarie 2007 fata de norma cIimatoIogica

3
n lucrare s-au analizat cauzele care au determinat aceste caracteristici ale lunii,
circulatiile atmosferice dominante si s-au facut cateva analize de caz pentru situatiile cu fenomene
meteorologice mai deosebite.


Descrierea dateIor si a metodeIor

nitial, au fost folosite datele climatologice de la 15 statii meteorologice ( Bacau, Botosani,
Bucuresti Baneasa, Bucuresti Filaret, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Drobeta Turnu Severin,
Giurgiu, Miercurea Ciuc, Oradea, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Timisoara) alese astfel incat sa ofere o
reprezentativitate satisfacatoare pentru toate regiunile tarii. Pentru aceste statii au fost folosite
valorile minime si maxime zilnice ale temperaturii aerului, precum si valorile medii zilnice
multianuale pentru perioada 1961-2003. Cu aceste valorii s-au intocmit grafice pentru a pune in
evidenta abaterile temperaturii fata de mediile multianuale. Din analiza graficelor realizate (figurile
12-26) s-au putut observa intervalele in care au avut loc raciri sau incalziri ale vremii in aceasta
luna. S-au evidentiat zilele in care variatiile temperaturii zilnice au fost mai mari de 5 si respectiv 10
gr.C
Apoi au fost analizate hartile sinoptice pentru Europa, de la nivelul suprafetei solului si de
la nivelul TA 500 mb, zilnic pentru orele 00 si 12 UTC, urmarind pozitia centrilor barici si circulatia
aerului la nivelul Europei si al Romaniei. Cu ajutorul acestor harti s-au delimitat tipurile de situatii
aero-sinoptice care au determinat in cursul acestei luni incalziri, respectiv raciri ale vremii pe
teritoriul tarii noastre.


RezuItate / studii de caz

Graficele intocmite pentru luna ianuarie 2007 au scos in evidenta o vreme calda cu
temperaturi care au depasit mediile multianuale in toate regiunile si s-au evidentiat doua perioade
mai reci: una la inceputul lunii, in intervalul 3-5 ianuarie si in ultimele zile ale lunii, 26-31 ianuarie, in
timp ce in toate celelalte zile vremea a fost calda, uneori chiar deosebit de calda (de exemplu in
zilele de 01, 02 - in sud si est, 06-25 in aproape toata tara) cu valori ale temperaturii aerului mult
peste mediile multianuale.
n functie de pozitiile ocupate de centrii barici, directiile de patrundere a aerului cald care
a favorizat vremea calda din tara noastra in aceasta luna au fost grupate astfel:
- camp depresionar in norduI continentuIui care a determinat o circuIatie vestica cu
deosebire la nivelul latitudinilor temperate ale Europei, cu Romania in regim ciclonic sau
anticiclonic; situatie regasita intr-un numar de 15 zile;
- camp depresionar in bazinuI centraI aI Marii Mediterane care a determinat o
circuIatie sud-vestica deasupra teritoriului Romaniei, 4 zile;
4
- camp anticicIonic Ia vest de Romania care a determinat o circuIatie nord-vestica
deasupra tarii noastre, 4 zile (Militaru Florica, Stoica Constantin, 1967).
Principalele tipuri barice care au determinat raciri au fost determinate de:
- anticicIon deasupra vestuIui Europei cu dorsala extinsa peste centrul Europei pana la
latitudinile polare si depresiuni in nordul si estul Europei si care au determinat deasupra Romaniei
o circuIatie din sector nordic, situatii regasite intr-un numar de 8 zile.

TabeI 1, PrincipaIeIe tipuri de circuIatie din Iuna ianuarie 2007

Situatia statistica a circulatiilor aerului la nivelul suprafetei soluui a scos in evidenta faptul
ca aproape jumatate din zilele lunii s-au caracterizat prin circulatii vestice, atipice pentru sezonul de
iarna. n opozitie cu acestea, numai in circa un sfert din zilele lunii (circa 26%) am beneficiat de
circulatii din sectorul nordic specifice sezonului rece (tabel 1).
Din punct de vedere al precipitatiilor cazute in aceasta luna se remarca faptul ca pe arii
extinse din zona intracarpatica si local in sud-estul tarii cantitatile de apa au fost excedentare, in
timp ce in Moldova, Oltenia si Muntenia au fost predominant deficitare iar in rest s-au situat in limite
normale (tabel 2) (referinte din Buletinul meteorologic lunar nr.2/2007).

TabeI 2, CantitatiIe medii Iunare de precipitatii din Iuna ianuarie 2007
Cantitati Zone
0-50 l/mp Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, cea mai mare parte a Transilvaniei,
Campia de Vest
50-100 l/mp Carpatii Meridionali, vestul si nord-vestul Transilvaniei
100-150 l/mp nordul Carpatilor Orientali, Muntii Banatului, Muntii Apuseni
150-200 l/mp centrul Muntilor Apuseni, nordul extrem si centrul Carpatilor Orientali
peste 200 l/mp nordul extrem al Carpatilor Orientali

Urmarind apoi distributia cantitatilor totale de precipitatii pe decade s-a putut observa ca
acestea s-au realizat cu precadere in prima si ultima decada a lunii. Astfel cantitatile cazute in
regiunile intracarpatice s-au realizat cu deosebire in ultima parte a lunii, in timp ce in sudul si sud-
estul tarii cantitatile de apa totalizate s-au inregistrat cu deosebire in prima parte a lunii.

Structura Numar zile Procente
Circulatii zonale medii si inalte (camp depresionar in nordul
continentului)
15 48%
Circulatii sud-vestice (ciclon in Marea Mediterana) 4 13%
Circulatii nord-vestice (anticiclon pe sud-vestul Europei) 4 13%
Circulatii nordice (anticiclon in vestul Europei si cicloni in nord si
est)
8 26%
Total 31 100%
5


Cazul : situatia aero-sinoptica din intervalul 27 - 30 ianuarie


Figura 3, Harta cinematica pentru perioada 27-31 ianuarie 2007

Urmarind figura 3, initial la ora 00/27.01, la nivelul Europei, structura campului baric de
interes la sol era compusa dintr-un ciclon situat in zona peninsulei Kola, cu un talveg extins peste
Tarile Baltice si un anticiclon la vest de arhipelagul Britanic, cu o dorsala extinsa peste sud-vestul
Europei. Pe parcursul zilei, cele doua formatiuni barice si-au mentinut pozitia, dar in zona insulei
slanda s-a dezvoltat un alt ciclon. Romania a fost traversata de la nord-vest spre sud-est de un
front atmosferic rece, incat din a doua parte a zilei a nins pe arii extinse in nord, vest si centru si
local in Oltenia. n cursul serii izolat precipitatii mixte au aparut si in Muntenia. Daca dimineata
exista strat de zapada doar in zona inalta de munte, seara acesta a cuprins toata zona de munte,
dar si Maramuresul, Crisana, estul Banatului si local Transilvania si cu totul izolat nordul Olteniei si
al Munteniei. Grosimea sa a fost in general sub 5cm, exceptand local Maramuresul si nord-vestul
Transilvaniei unde s-au atins 8-10 cm, iar la munte depunerile au fost mai ales in Muntii Apuseni (in
medie peste 10 cm pana la 158 cm la Balea Lac).
Vantul a devenit moderat in majoritatea regiunilor in cursul zilei, cu deosebire in cele
sudice, iar la munte a prezentat intensificari si temporar a viscolit zapada.
Din punct de vedere termic, vremea s-a racit in regiunile vestice, centrale si nord-vestice,
incat valorile maxime ale temperaturii aerului au devenit predominant negative in zona
intracarpatica, dar au mai urcat pana la 8-10 grade Muntenia, Dobrogea si sudul Moldovei.
A doua zi, ciclonul din zona insulei slanda s-a deplasat spre sud-est, iar in cursul serii
era centrat deasupra sudului Marii Baltice, nordul Poloniei. Anticiclonul s-a deplasat usor spre sud-
est si s-a situat deasupra sudului Arhipelagului Britanic cu o dorsala extinsa peste vestul Frantei,
vestul si centrul Marii Mediterane. La noi, dupa trecerea frontului atmosferic rece ninsorile au
incetat treptat, vantul s-a intensificat din sectorul nord-vestic in sudul, estul si centrul tarii, iar la
munte a suflat tare. Din a doua parte a zilei, evolutia unui front atmosferic cald legat de
6
depresiunea din nordul Poloniei a determinat noi ninsori la inceput in vestul tarii, apoi si in nord,
centru si la munte. n consecinta seara (ora 18 UTC) stratul de zapada se mentinea in aproximativ
aceleasi zone, cu precizarea ca o usoara crestere a aparut in Muntii Apuseni si in muntii Banatului.
Temperaturile minime au scazut fata de noaptea precedenta in sud si sud-est si au
devenit predominant negative in aproape toata tara, in timp ce temperaturile maxime au inregistrat
o scadere fata de ziua precedenta in sud si sud-est, dar si o usoara crestere in vest si centru.
n ziua de 29 ianuarie, ciclonul din sudul Marii Baltice si-a continuat deplasarea spre sud-
est, astfel incat la ora 18 era centrat la nord de Marea Neagra (deasupra Ucrainei). Anticiconul si-a
mentinut pozitia, iar la nord de slanda s-a dezvoltat un nou ciclon. Romania a fost traversata in
cursul zilei de la nord la sud de un front atmosferic rece si s-au semnalat precipitatii locale,
predominant sub forma de ninsoare, in Crisana, Maramures si la munte, sub forma de ploaie,
lapovita si ninsoare in Transilvania, nordul Olteniei si nord-vestul Munteniei si predominant sub
forma de ploaie in sudul Banatului. Spre seara au aparut precipitatii mixte si in Moldova
(predominant ploi in sud si ninsori in nord), iar in regiunile intracarpatice precipitatiile au incetat
odata cu trecerea frontului atmosferic. S-au semnalat descarcari electrice la Bozovici, varful Tarcu
si la Piatra Neamt, iar la Siria vantul a luat aspect de vijelie.
Stratul de zapada s-a mentinut in centrul tarii si zona montana, iar termic valorile au fost
usor mai ridicate decat in ziua precedenta in toate regiunile.
Ziua, vantul a prezentat intensificari din sectorul vestic in majoritatea regiunilor, iar in
cursul noptii vantul a suflat tare in Moldova si Dobrogea din sector predominant nordic dupa
trecerea frontului atmosferic rece.
n ziua de 30 ianuarie, ciclonul de la nord de Marea Neagra si-a continuat deplasarea
spre estul continentului, iar anticiclonul si-a extins aria spre centrul continentului pana in Germania
si tot bazinul marii Mediterane. Sudul Romaniei s-a mai aflat in prima parte a noptii sub influenta
frontului atmosferic rece mentionat anterior, cand a mai nins in Carpatii de Curbura si in sudul
Baraganului si al Dobrogei. Pe parcursul zilei a nins pe arii extinse la munte si local in Transilvania,
a plouat in Banat, iar seara a nins in jumatatea nordica a Moldovei.
Stratul de zapada s-a mentinut in zona montana (grosimea maxima 200 cm la Balea
Lac), local in nordul si estul Transilvaniei si a aparut partial in Moldova.
Pe parcursul zilei vantul a suflat slab si moderat in majoritatea regiunilor cu unele
intensificari doar la munte si in nordul Dobrogei, ca urmare a retragerii frontului atmosferic din
spatiul geografic al tarii noastre.
S-a resimtit o racire a vremii asociata si cu degajarea cerului, minimele temperaturii
aerului au scazut fata de noaptea precedenta in toate regiunile, au devenit predominant negative si
au fost cuprinse intre -17 si 2 grade. Valorile maxime au scazut si ele in toate regiunile fata de ziua
precedenta si s-au situat intre -6 si 9 grade.
n altitudine la nivelul de 500 mb, pe 27 ianuarie, din nordul spre centrul Europei se afla
un talveg rece cu axul situat initial in zona meridianului de 15 grade longitudine estica. n ziua
urmatoare el s-a deplasat rapid spre est actionand deasupra Romaniei. Din a doua parte a zilei de
7
29 ianuarie un alt talveg rece de altitudine a traversat tara. Estul oceanului Atlantic si vestul extrem
al continentului s-au aflat sub influenta unei dorsale calde.


Figura 4, CantitatiIe de precipitatii cumuIate in Figura 5, cantitatiIe de precipitatii cumuIate in
perioada 27-31 ianuarie uItima decada a Iunii ianuarie

Comparand cantitatile de precipitatii cazute in aceasta perioada cu cele inregistrate in
ultima decada a lunii ianuarie se poate observa ca in acest interval s-au totalizat cam jumatate din
cantitatea de precipitatii a ultimei decade a lunii in Carpatii Occidentali, Meridionali si in sudul si
centrul Carpatilor Orientali, precum si in cea mai mare parte a Transilvaniei si Moldovei, in timp ce
in nordul Carpatilor Orientali s-a acumulat aproximativ o treime din cantitatea totala de precipitatii a
ultimei decade (fig. 4 si fig. 5).

Cazul : situatia aero-sinoptica din intervalul 2 - 4 ianuarie


Figura 6, Harta cinematica pentru perioada 2-4 ianuarie

Urmarind figura 6, la nivelul Europei, la ora 00/02 ianuarie, structura campului baric la
nivelul solului era compusa dintr-o serie de cicloni la nivelul paralelei de 60 grade latitudine nordica
si un anticiclon deasupra peninsulei berice, cu o dorsala extinsa spre nord deasupra Oceanului
8
Atlantic si legat cu un anticiclon situat deasupra Groenlandei. Pe parcursul zilei nu apar modificari
esentiale in evolutia acestor centrii barici, dar in nordul Marii Adriatice se formeaza un ciclon care
se deplaseaza rapid spre est prin nordul Peninsulei Balcanice, ciclon care devine de interes pentru
o buna parte a tarii noastre. Sub influenta unui front atmosferic cald al acestei depresiuni
mediteraneene s-au aflat la inceput zilei vestul si sud-vestul, apoi si sudul Romaniei.
n consecinta, in Romania au cazut precipitatii locale sub forma de ploaie, pe arii extinse,
in special in vestul, centrul si nord-vestul tarii si sub forma de ninsoare la munte. Dupa o scurta
incetare, spre seara alte ploi s-au extins dinspre sud-vest (sudul Banatului si Oltenia) si au cuprins
si nordul Munteniei si sudul Transilvaniei, iar la munte a nins.
Seara exista strat de zapada doar in zona inalta de munte, cu grosime de pana la 115 cm
la Balea Lac.
Valorile maxime ale temperaturii aerului au fost cuprinse intre 3 si 15 grade, in crestere in
centrul si nord-vestul tarii fata de ziua precedenta si au fost cu peste 6-8 grade mai mari decat
mediile climatologice in centrul, dar mai ales in sudul si estul teritoriului.
Vantul a prezentat unele intensificari doar la munte, iar in cursul serii a devenit moderat in
sudul tarii din sector nord-estic odata cu migrarea centrului depresionar deasupra Bulgariei.
n ziua urmatoare, ciclonul din nordul Peninsulei Balcanice s-a deplasat rapid spre nord-
est traversand sud-estul Romaniei, iar seara era deja situat deasupra nord-vestului Marii Negre.
Sudul si sud-estul Romaniei au fost traversate de un front atmosferic oclus. n consecinta, au cazut
precipitatii sub forma de ploaie la inceput in Oltenia, Muntenia si Moldova, mixte in Transilvania si
ninsori la munte. Pe parcursul zilei, precipitatiile s-au extins in tot sudul, estul si centrul tarii, local
ploile s-au transformat in ninsoare, iar la munte a nins. nca din cursul serii precipitatiile au incetat
la inceput in sud-vest, apoi treptat si in est. Cantitati de apa mai insemnate s-au totalizat pe arii
relativ extinse in Muntenia si sud-estul Moldovei precum si in zona Carpatilor Meridionali.
Seara, exista strat de zapada local in Muntenia si in jumatatea sudica a Moldovei cu
grosimi sub 5-6 cm, in sudul si estul Transilvaniei pana in jur de 15-25 cm. si in zona de munte cu
grosimi de pana la 167 cm la Balea Lac.
Vantul a suflat moderat cu intensificari la inceput in Baragan si Moldova din sector nord-
estic, apoi din sectorul nordic si nord-vestic in partea de rasarit a tarii, odata cu trecerea frontului
atmosferic mentionat.
Valorile minime ale temperaturii aerului au fost comparabile cu cele din noaptea
precedenta, iar cele maxime s-au situat intre 0 si 10 grade si au inregistrat o scadere in toate
regiunile fata de ziua precedenta.
Pe 4 ianuarie, ciclonul de deasupra nord-vestului Marii Negre isi continua deplasarea
spre nord-est. Anticiclonul din sud-vestul continentului si-a extins dorsala peste sudul si sud-estul
Europei.
n tara s-au mai semnalat ploi izolate la inceputul noptii in Dobrogea, iar ziua ninsori
izolate la munte, in timp ce vantul a mai prezentat unele intensificari, doar noaptea, in Moldova si
Dobrogea din nord si nord-vest.
9
Ca urmare a degajarii cerului, valorile minime ale temperaturii au devenit predominant
negative si au fost mai scazute decat in noaptea precedenta in toate regiunile.
n acelasi timp, valorile maxime au fost cuprinse intre 0 si 8 grade, cu usoare cresteri in
Oltenia si Muntenia, scadere in Moldova si Dobrogea si fara variatii importante in rest.
n altitudine la nivelul de 500 mb, pe 2 ianuarie deasupra vestului Europei actiona un
talveg rece, initial cu axul in jurul meridianului de 5 grade longitudine estica, in timp ce deasupra
Oceanului Atlantic era extinsa o dorsala calda pana spre sud-vestul slandei. Talvegul era extins
pana in sudul Frantei si s-a deplasat spre est. Din el s-a izolat un nucleu rece de altitudine ( sub
540 damgp) in vestul peninsulei Balcanice si care apoi a traversat teritoriul Romaniei in cursul zilei
de 3 ianuarie.


Figura 7, CantitatiIe de precipitatii cumuIate in Figura 8 , CantitatiIe de precipitatii cumuIate in
perioada 02-04 ianuarie prima decada a Iunii ianuarie

Comparand si in acest caz, cantitatile de precipitatii cazute cu cele totalizate in prima
decada a lunii ianuarie s-a putut observa ca precipitatiile insemnate cantitativ induse de ciclonul
mediteranean in discutie au fost aproape egale cu cele decadale, cu deosebire in sudul si sud-estul
teritoriului, inclusiv zona Carpatilor Meridionali si de Curbura (fig. 7 si fig. 8).

Cazul : situatia aero-sinoptica din intervalul 06 - 23 ianuarie

Figura 9, Presiunea atmosferica medie Ia niveIuI soIuIui (06-23 ianuarie 2007)
10
Pentru tot acest interval care a durat 18 zile se remarca o structura zonala deasupra
intregii Europe, adica activitate intens ciclonica peste jumatatea sa nordica, in timp ce in sudul
continentului se mentine un camp de presiune atmosferica ridicata. Existenta unui camp
anticiclonic deasupra bazinului Marii Mediterane este atipica pentru sezonul de iarna (fig. 9).



Figura 10, GeopotentiaIuI mediu Ia niveIuI de 500 mb (06-23 ianuarie 2007)

Structura de altitudine reflecta aproape aceeasi configuratie ca la nivelul solului, un
geopotential scazut peste nordul continentului si un geopotential deosebit de ridicat peste
jumatatea sudica a Europei, inclusiv bazinul Marii Mediterane (fig. 10).
Este cunoscut faptul ca in luna ianuarie geopotentialul mediu pentru zona tarii noastre
este de 545 hPa, in timp ce in figura 4 se poate observa ca Romania se afla intre izohipsele de 552
hPa la nord si 564 hPa la sud, valori caracteristice lunilor aprilie si mai.


Figura 11, CantitatiIe de apa cumuIate in intervaIuI 06-23 ianuarie 2007

11
De regula, acest tip de circulatie antreneaza spre tara noastra un aer maritim polar
(racoros si umed vara, cald si umed iarna) si care intalneste prima data culmile Carpatilor
Occidentali, dispuse perpendicular pe directia de miscare a aerului, ceea ce determina o
intensificare a precipitatiilor atat pe pantele montane vestice, cat si in zonele limitrofe de deal si
campie din Banat, Crisana si Maramures, cunoscuta fiind si diminuarea acestora pe pantele estice
montane si in partea vestica a Depresiunii Transilvaniei ca urmare a efectelor de foehn. mportanta
pluviometrica a acestor circulatii vestice se poate observa comparand cantitatile cazute in acest
interval cu totalul de precipitatii lunare. Astfel in zona nordica a Carpatilor Orientali s-au inregistrat
in acest interval aproape jumatate din cantitatile totale, in timp ce in Muntii Apuseni, circa o treime
(fig 11).


ConcIuzii

1. Au lipsit complet circulatiile atmosferice din sectorul estic pentru ca nu s-a format in
aceasta luna anticiclonul termic de iarna est european. Pe aceasta componenta a circulatiei se
produc iarna principalele invazii de aer rece, polar sau arctic continental
2. Doar in circa un sfert dintre zilele lunii circulatia atmosferica a fost din sectorul nordic si
a permis patrunderea maselor de aer rece maritim polar spre latitudinile Romaniei
3. Au predominat circulatiile atmosferice specifice anotimpului de primavara circulatiile
atmosferice din sectorul vestic care au insumat circa 50%
4. Cicloni mediteraneeni s-au format doar in 15% din zilele lunii (4 zile)
5. Precipitatiile atmosferice au fost in general normale pentru aceasta luna in regiunile
intracarpatice unde au fost in stransa legatura cu predominanta circulatiilor vestice, in timp ce
cvasiabsenta lor din regiunile sudice s-a datorat lipsei de activitate ciclonica in bazinul Marii
Mediterane.










12
TemperaturiIe ziInice Ia statia Bucuresti FiIaret
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia Bucuresti Baneasa
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 12, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 13, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Bucuresti-FiIaret statia Bucuresti-Baneasa



TemperaturiIe ziInice Ia statia Botosani
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia Constanta
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 14, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 15, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Botosani statia Constanta


TemperaturiIe ziInice Ia statia Satu Mare
-10
-5
0
5
10
15
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia PIoiesti
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 16, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 17, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Satu Mare statia PIoiesti


TemperaturiIe ziInice Ia statia Bacau
-15
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia Craiova
-10
-5
0
5
10
15
20
25
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 18, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 19, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Bacau statia Craiova


13

TemperaturiIe ziInice Ia statia Drobeta Turnu Severin
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia Giurgiu
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 20, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 21, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Drobeta Turnu Severin statia Giurgiu


TemperaturiIe ziInice Ia statia Timisoara
-10
-5
0
5
10
15
20
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Mimima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia CIuj Napoca
-10
-5
0
5
10
15
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima nornala

Figura 22, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 23, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Timisoara statia CIuj Napoca


TemperaturiIe ziInice Ia statia Sibiu
-15
-10
-5
0
5
10
15
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

TemperaturiIe ziInice Ia statia Oradea
-15
-10
-5
0
5
10
15
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 24, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia Figura 25, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Sibiu statia Oradea


TemperaturiIe ziInice Ia statia Miercurea Ciuc
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
Ziua
V
a
I
o
a
r
e
a

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a
Minima
Minima normala
Maxima
Maxima normala

Figura 26, VaIoriIe ziInice aIe temperaturii aeruIui Ia
statia Miercurea Ciuc


14

BibIiografie

Cristodor Eugen, Bucur Georgeta (1961), Conditiile aero-sinoptice care determina raciri si
incalziri bruste si masive in R. P. R. Meteorologia, Hidrologia si Gospodarirea Apelor
nr. 4,
Dima Viorica (2003), mpactul Carpatilor si al Marii Negre asupra diferitelor tipuri de circulatie a
aerului in zona Romaniei fenomene mezometeorologice induse,
Ion-Bordei Ecaterina (1983), Rolul lantului alpino-carpatic in evolutia ciclonilor mediteraneeni,
Editura Academiei R. S. R., Bucuresti
MiIitaru FIorica, Stoica Constantin (1967) , Analiza dinamicii proceselor atmosferice ce conduc la
incalziri bruste si masive ale vremii in perioada rece a anului in tara noastra Culegere
de lucrari de meteorologie,
Topor N., Stoica C. (1965), Tipuri de circulatie si centrii de actiune atmosferica deasupra Europei,
Editura C. S. A., Bucuresti
TripIet P., Roche G. (1971), Meteorologie generale, Ecole Nationale de la Meteorologie,
Jude Ortansa (2007) Notiuni de prevedere a vremii, curs intern Scoala Nationala de
Meteorologie
http://okdk.kishou.go.jp/ *)
BuIetinuI meteoroIogic Iunar (2007), nr. 2