DO UT DAS Salut zi fericit, revino mereu mai frumoas.

Ovidiu Raportat doar la simbolistica sinistrului al troian, celebrul proverbium Timeo Danaos et dona ferentes a fost interpretat la modul reduc!ionist "i ni!el tenden!ios, nefiind corelat cu complementarul Do ut das care introduce principiul universal #easure for measure$ impun%nd o rela!ie asimetric "i constr%n&toare %ntre donator "i donatar, ac!iunea de a drui se cere imediat rs'pltit, ca "i orice alt act ritual( colindtorii druiesc &azdei o urare din perspectiva unui maiestat, a unui plus de putere, presta!ie ceremonial care %"i pierde eficien!a dac rela!ia de asimetrie nu este corectat prin darul oferit de donatarul devenit donator( acest raport dinamic cu efect de manipulare se %nscrie %ns %ntr'o mentalitate &eneral care &uverneaz rela!iile umane, tinz%nd s corecteze )omo *omini lupus cu )omo *omini an&elus. +n societ!ile tradi!ionale, practica darului poate %nlocui, mcar par!ial, sistemul v%nzrii , cumprrii %n msura %n care aplic principiile reciprocit!ii "i obli&ativit!ii "i este inte&rat %n prescrip!ii "i re&uli ale sociabilit!ii care ilustreaz sau impun ierar*ia necesar sistemului( pe acest amestec de obli&a!ii "i libertate se edific cutuma numit potlatc* sau -ula( pasul urmtor a valorificat convin&erea c &enerozitatea uman ar putea stimula pe cea a zeilor . perspectiv din care darul devine ofrand, /ertf, form subtil de Self &ratification supus lui Deus dedi. #. #auss 0Eseu despre dar1 a demonstrat convin&tor c darurile "i ofrandele se structureaz dup un cod precis %n condi!iile %n care statutul social depinde *otr%tor de tripla obli&a!ie de a drui, a primi "i de a %napoia darul . ac!iuni care au rsfr%n&eri morale, /uridice, reli&ioase sau economice. 2si*analitic, darul ilustreaz esen!a propriei fiin!e iar refuzul darului semnific de fapt refuzul rela!iei( sc*imb de&*izat sau mi/loc de conciliere, darul func!ioneaz ca auto&ratifica!ie sau mi/loc de contact cu transcendentul, solemnizeaz cotidianul "i inte&reaz %n comunitate, cci principiul reciprocit!ii re&leaz comportamentul, indiferent dac darul e %n munc, alimentar, pecuniar, conceput ca obli&a!ie social sau plat anticipat. +n ambian!a riturilor de trecere, masa ritual, darul "i ofranda s%nt orientate ctre divinitate sau ctre strmo"i, pentru c%"ti&area bunvoin!ei sau atenuarea sentimentului de culpabilitate . unui dar spiritual 0colinda1 rspunz%ndu'i'se cu un bun material, de re&ul alimentar, transfi&urat la r%ndul su spiritual. *iar dac #auss define"te no!iunea de potlatc* ca un set de presta!ii totale de tip a&onistic,
345

sanscritul dadami se de*ime impune principiul /usti!ial %n numele cruia prisosul trebuie cedat pentru ca posesorul s nu fie pedepsit de zei iar %n arealul etnic rom6nesc darul e mai pu!in le&tura care obli& "i mai mult credin!a c %n poste7iten! se re&se"te multiplicat( ca te*nic de festivizare, darul urmre"te producerea bucuriei printr'o cultur a stimulentelor, anularea alterit!ii prin confuzia *ostis . *ospes, e&o . forei&ner, acceptarea strinului ca oaspete, evitarea darurilor risipitoare, intensificarea semnifica!iilor( prin aceste dimensiuni, srbtoarea rom6neasc evit c*eltuirea a&onistic "i demonia risipei, pol8posia, dipsomania "i bulimia cci darul este, concomitent, prinos "i /ertf din moment ce Dion8sos se /ertfe"te ca licoare divin "i )ristos se redistribuie ca *ran. Srbtoarea rom6neasc nu este at%t redistributiv c%t ritualic$ masa este pentru oameni, zei "i spirite, alimentul sacral are virtu!i ma&ice, terapeutice, apotropaice sau divinatorii, comensualitatea asi&ur bunstarea familiei prin bunvoin!a zeilor, strinul este sol al altei lumi, mediator %ntre sacru "i profan, p%inea "i colacul s%nt simulacre ale totemului, se distribuie ierar*ic "i asi&ur coeziunea afectiv, comensulitatea tinz%nd s devin consensualitate rezistent %n timp. A"a se e7plic de ce alimentele au &enerat un cod cultural semiotizat dup criterii reli&ioase, etnice, morale sau sociale$ 2rocurarea *ranei, &titul dar mai ales consumul ei, %n culturile tradi!ionale, bazate pe o viziune mitico'ma&ic a lumii, au constituit adevrate ritualuri sacre, cu finalizri ma&ice "i reli&ioase multiple 09van :vseev . Enciclopedia semnelor i simbolurilor culturale, pa&. ;<1. *iar dac strinul e conotat ne&ativ, prin opozi!ie cu auto*tonul, %n postura de oaspete poate fi mesa&er al zeului sau al strmo"ului, ceea ce transform ospe!ia %n sc*imb simbolic "i sacral din moment ce oaspe!ii , colindtorii se prezint %n locul zeilor( s ne amintim de )omer$ =ausicaa ne avertizeaz c trimi"i de zei ne vin strinii "i cer"etorii iar pescarul :umeu adau&$ de la >oe s%nt trimi"i strinii "i cer"etorii to!i, semnificativ fiind "i informa!ia cantemirian citat %ntr' un capitol anterior. 2%n la a fi un modus vivendi srbtoresc, masa ritual e mai %nt%i un dialo&, un sc*imb alternativ de enun!uri ce respect &estualit!i care avanta/eaz rela!ia de a&re&are printr'un protocol de %nt%mpinare ce include operatori de contact "i ambreiori de tipul imi7tio manum, z%mbetul, %nclinarea capului, privirea prietenoas, %mbr!i"area( din aceast perspectiv, aprecierea lui #arco ?andini este cel pu!in superficial$ @elul de a !ine srbtorile la moldoveni este de a se ab!ine de la munc "i a se deda plcerilor, petrec%nd ziua cu butur, cu mese "i cu /oc. a "i eroii *omerici, *omini festivi ai srbtorilor noastre ridic cupa pentru zeii uranieni "i vars o pictur pentru cei telurici, respect normele tradi!iei privind timpul, spa!iul, con!inutul "i codul darului,
34A

ar&umentat &estual "i verbal, edificat pe subtilit!ile trifolo&iei "i pe simbolul oblativ al m%inii. +n conte7tul comentat, comunicarea social se face prin sc*imburi "i ec*ivalri de valori, prin daruri care anticipeaz %mplinirea destinului, prin acte care apar!in de BCart de vivre lon&temps, anul%nd postura Stran&er in a Stran&e Band %n modul cel mai eficient posibil$ 2%inea coapt , ?uni oaspe!i a"teaptD : momentul s desf"or evantaiul darurilor pe care Bes bons pa8sans valaEues le ofer colindtorilor, s supun unei -risis neprtinitoare efortul de instaurare a unei dia-onia de tip Open Societ8, %ndrept%nd di&itus impudicus doar spre pecunia %n cazul creia simbolismul e palid "i neconcludent. #en!ionez cu anticipa!ie c darurile tradi!ionale, e7clusiv alimentare, nu s%nt ce par a fi, valoarea lor fiind simbolic "i %nf"urat %ntr'un cod deosebit de subtil "i semnificativ. 9mpre&nat de sentimentul srbtorescului, omul festiv a"eaz pe masa rotund . altar de /ertf "i simbol al cerului . alimente de!intoare de sacralitate, c*iar dac aceast dimensiune este con"tientizat confuz pe baza principiului pars pro tot conform cruia *rana reprezint zeul "i partea are eficacitatea %ntre&ului care ori&ineaz, devenind %mprt"anie, transubtan!ializare, prin absorb!ie,masticare, c*iar transformarea culinar asi&ur%nd un cumul de simboluri. Astfel, lun&ul drum al p%inii ctre cas presupune prescrip!ii "i interdic!ii, &esturi "i formule rituale pentru atra&erea for!elor benefice( p%inea ritual se pre&te"te diminea!a, pe inima &oal, prin dozarea atent a componentelor, elemente de desc%ntec "i formule ma&ice care s asi&ure alc*imia cre"terii, %ntrea&a cultur a &r%ului fiind, dup Aristotel, similar cu educa!ia ce se d copiilor, impun%nd solemnitate, sacralitate "i respect( aluatul e simbol al zmislirii "i stimulent al cre"terii, remediu %mpotriva sterilit!ii "i apotropeu 0aluatul frm%ntat %n noaptea rciunului e bun de deoc*i la vite, copilului la botez i se pune %n fa" p%ine "i sare pentru a fi %ndestulat %n via!, aluatul rmas pe covat e bun pentru vite, %nainte de a dospi se ureaz$ A"a s'"i aduc aminte p%inea de dospit cum "i'aduc aminte fetele de mritat1( &r%ul e cristoforic iar fina e *ran material dar "i spiritual, simbol al rela!iilor de neam "i ofrand ritual( ca "i alte alimente, p%inea e nutritiv, terapeutic, apotropaic, divinatorie . mai ales c%nd forma %n care este prelucrat %i au&menteaz semnifica!iile e7traalimentare preluate prin reproducerea actelor primordiale "i modelelor mitice. Ba srbtori, ceea ce s'a dob%ndit %mpreun se consum %mpreun, osp!ul fiind concomitent pentru zei, pentru oameni "i pentru mor!i. +n riturile de trecere, %n situa!iile liminale de destruc!ie spa!ial, temporal sau social 0O. Fduva . Pai spre sacru, pa&. AG1 se ofer ca dar "i se consum colacul modelat "i ornamentat ar*etipal pentru func!ia sa mediatoare %n pra&urile de separare,inte&rare( prin form, colacul su&ereaz ve"nicia, analo&ia cu "arpele %l impune ca
34H

distribuitor de fecunditate, rotundul slu/e"te ma&iei apotropaice, %mpodobirea prin %mpletire, rsucire, incizie %l transform %n obiect ritual( roat a vie!ii, disc solar "i semn astral, colacul mai poate semnifica biruin!a asupra mor!ii 0pasca1 sau ofrand funerar 0mucenicii1( ar*etip al totalit!ii "i ima&ine a centrului creator, colacul mai simbolizeaz mi"carea circular infinit, circumferin! pe care orice punct poarte fi al %nceputului, similitudinea cu inelul "i coroana fiind marc a %mplinirii superlative. Ir%ul fiind *ran ce asi&ur imortalitatea, simbol al re%nvierii, sm%n! re&eneratoare "i panspermie, paradi&m a devenirii, colacul este "i simbol al fecundit!ii "i fertilit!ii, la r%ndul ei stimularea recoltei realiz%ndu'se prin coitus a&ro( este de acceptat c acela"i efect %l aveau pr/iturile'falus oferite la serbrile zei!ei Atena. O simbolistic "i mai profund %"i descoper colacul prin corelare cu oul folosit %n practicile divinatorii din noaptea dintre ani ca ar*etip "i rezumat al cosmo&oniei( ca "i oul, colacul %"i are %nceputul "i sf%r"itul %n sine, con!ine probabilit!ile oricrei dezvoltri pe care le incifreaz transform%nd p%inea . aliment cu atributele re&alit!ii . %n semnificant al snt!ii "i bunstrii( %n asociere cu sarea, p%inea e receptat "i ca simbol universal al ospe!iei. Ad/uvant ener&izant "i euforizant, sarea era, %n 9mperiul Roman, salarium, %nso!ea sacrificiile "i simboliza armonia( perspectiva biblic %i adau& capacitatea de a conserva nealterat mesa/ul divin( rom6nii cred c alun& rul din cas "i are un efect sporitor asupra lacta!iei( sal sapientiae este asimilat inclusiv *ranei spirituale "i %n!elepciunii, era "i continu s fie folosit %n ritualuri de ospitalitate "i %nfr!ire( este folosit %n actele divinatorii 0calendarul de ceap1 iar pus pe pra& sau fereastr are rol apotropaic( pe masa de srbtori rm%ne mereu prezent, pentru bucuria spiritelor. oment%nd Simbolurile erotice n creaiunile poporului romn 0studiu publicat %n urm cu unsprezece decenii1, Ieor&e o"buc se opre"te asupra simbolisticii mrului pe care mirele %l druie"te la lo&odn viitoarei mirese$ #rul e cunoscut ca simbol erotic din cele mai vec*i timpuri. *iar %n ?iblie iubirea se7ual e simbolizat prin mr$ :va mn%nc din el "i apoi %ndeamn "i pe Adam s mn%nce. Dintr'un mr se na"te cearta dintre 9uno, Fenus "i #inerva "i mrul rm%ne al zei!ei volupt!ii. +n toate literaturile europene de astzi mrul e simbolul se7ualit!ii. +n literatura noastr popular %nt%lnim foarte des mrul c%nd e vorba de iubire. To!i cunoa"tem vorba %t e mo"ul de btr%n, tot ar m%nca mr din s%n. Aceea"i conota!ie "i'o pstreaz mrul druit colindtorilor$ ca arbore, mrul e simbol edenic al cunoa"terii "i %n!elepciunii iar fructul metaforizeaz ispita, e metonimie a fetei de mritat "i icon al s%nului( pentru 2laton, andro&inul primordial era sferic 0ca un mr1, su&estie pe care o pstreaz "i Srutul br6ncu"ian( %n basme,
34G

mrul e ad/uvant %n ale&erea mirelui iar consumul poate produce minunea numit &raviditate( sinta&ma florile dalbe, flori de mr ca refren al colindelor este o incanta!ie ma&ic, la fel ca "i compara!ia ca merii, ca perii din obiceiul semnatului( %n postura palatului %mprtesc transformat %n mr de aur, conoteaz un condensator de ener&ie( u"or de pstrat peste iarn, mrul a putut deveni "i simbol al nemuririi. Similar, para a devenit metafor a trupului feminin "i simbol al senzualit!ii 0pentru calit!ile &ustative "i olfactive1, inclusiv pe seama unui simbolism universal al pomului "i fructului$ atin&erea pomului provoac na"terea miraculoas, mersul dup fra&i "i mure 0%n cazul lui rean&, dup bure!i1 semnific e7pedi!ia erotic, ofranda ritual include "i fructele valorificate sub speciae sacralis, pentru slavi c*iar pruncul e fruct 0plod1. +n lirica folcloric, mrul proiecteaz, prin paralelism, ima&inea iubitului 0# miram ce'mi place mie, , #rul ro"u de la vie, , ?di!a de omenieD , # miram ce mi'i dra& mie, , #rul ro"u pdure!, , ?di!a cu prul cre!D1, vremea potrivit mriti"ului 0D'm, mam, c%nd m'ntreab , a s m mrit de&rab, , 'a"a'i r%ndul fetelor , a "i vara' a merelor1, fiind "i depozitar al memoriei aman!ilor$ @oaie verde foi de nuci, , Spune'mi bade, unCte duci, , S'!i dau dou mere dulci, , %nd %i vrea s le mn%nci, , Tot aminte s'!i aduci , De'ale noastre vorbe dulci( referiri asemntoare se re&sesc privitor la nuc "i miere$ Iura mea'i uns cu miere , @rumosu'i cine o cere. , Iura mea'i uns cu nuc, , #%ndru'i cine o srut. =uca . apreciaz o"buc . a fost simbol al iubirii se7uale "i la &reci "i la romani "i e astzi mai la toate popoarele din :uropa. =ucul era arbore dedicat Afroditei. Ba noi, frunzele de nuc au cea mai deas %ntrebuin!are %n desc%ntece "i vr/i de iubire.( ar mai fi de adu&at c nucul e perceput "i ca arbore donator 0poate ascunde o comoar1. #ierea . folosit pentru prepararea /ulfei . e apreciat superlativ pentru virtu!ile sale purificatoare "i fertilizatoare "i apare ca aliment ritual %n momentele fundamentale ale vie!ii$ %n prima scald a copilului, %n pa*arele dulci ale mirilor, %n prepararea colivei( e component a *ranei zeilor, conoteaz e7isten!a paradisiac, se ofer ca ofrand. Aprecierea conform creia c%nepa 0 %nt cucu'n curmtur, , Fine badea s'i dau &ur, , Dar eu &ur nu i'oi da , 2%nCn'oi topi c%nepa1 ar fi un simbol erotic mai discret nu pare a se confirma %n cazul acestei plante cu intense virtu!i ma&ico'mitice, indiferent de varietate, canabis sativa sau canabis indica( rezistent la putrefac!ie, din !estura de c%nep se croie"te cma"a mortului . apotropeu considerat ine7pu&nabil, din semin!e se face /ulfa, %mpr!it pentru pomenirea celor dispru!i( romanii practicau fumisterii iar -apnobataii tracilor fumi&a!iile cu efect *alucino&en( pentru daci era plant ps8*opomp "i mi/loc ritual de ob!inere a e7tazului( rom6nii o folosesc %n a/un de rciun %n practica
34J

&*icitului premarital "i pentru prepararea laptelui de buhai "i a /ulfei( semin!ele zdrobite %n piu se transform %ntr'o mas uniform cu miros e7citant, preferat de copii c*iar dac este denumit ccat de urs( co/ile se separ prin splare "i limpezire, din fiertur se separ /ulfa care se amestec cu turtele( apa rmas . puternic impre&nat . se consum cu mmli& coapt pe plit, acest ciudat lapte de buhai av%nd virtu!i afrodisiace "i fiind administrat %n c*ip fericit c*iar la sf%r"itul postului. Alimentele consumate ritualic sau druite nu "i'ar putea realiza poten!ialit!ile %n lipsa acelui intensificator ideal, nelipsit din panoplia srbtorii "i nici din prea/ma fpturilor divine$ vinul de via! lun& al rom6nilor este, %n conte7t, similar cu alte buturi sacre precum soma vedic, *aoma iranian, *idromelul eddic, ambrozia Olimpienilor, c*iar dac oenolo&ia nu accept aceast asimilare de ordin mitolo&ic( alte denumiri %ns 0Kater of life, vod-a, acEuavitae1 ar putea %ncura/a aceast asociere. Apt s reinstaureze starea primordial, s declare aristos pe re7 bibendi, consumul ritual al buturii e considerat cale a cunoa"terii entuziaste "i eliberare din ordinea cauzal "i ri&oarea temporal, mi/loc material de %nc%ntare "i desc%ntare, de ptrundere a sacrului %n fiin!a uman . a"a cum credeau "i discipolii de la ospe!ele ini!iatice ale nemuririi prezidate de Lamol7e( %n cultul lui Dion8sos , ?ac*us, vinul e butur ritual, la daco'romani e eu*aristic, cre"tinismul %l accept pe Sf. Fasile ca patron al vi!ei de vie, mrturisitorul se %mprt"e"te pe aceea"i cale a absorb!iei lic*idului cu valoare de eli7ir, care este prezent "i la ritualul pe!itului, c*emarea la nunt, stropitul mortului. Ba marile srbtori "i rituri de trecere, vinul nu e numai ofrand ritual prin simbolismul primei picturi ci "i simbol al tinere!ii fr btr%ne!e, al le&turii mistice facilit%nd reinte&rarea %ntr'o alt ordine prin abolirea condi!iei profane( poporul accept c %n noaptea Anului =ou, apele se transform %n vin pentru reabilitarea s%n&elui obosit, c be!ia ritualic, mistic sau ini!iatic faciliteaz risus natalis care stimuleaz dep"irea crizei solsti!iale, c %n perioadele de tranzi!ie be!ia devine sacr "i rezolv anta&onismul cer'pm%nt, nocturnae bacc*ationes av%nd acces inclusiv la delirul or&iastic care simuleaz planul divin al vie!ii dez' limitate prin beatitudine, e7altare "i vizionarism, prin refacerea comuniunii 9c* und Du %n numele unei foarte omene"ti confuzii %ntre furor eroicus "i furor eroticus ce proclam principiul zeului indic$ Dra&ostea unde se pune, nu'i nici fric, nici ru"ine. Dac, la sf%r"itul acestui capitol, ai %n!eles c srbtoarea nu e snobism &astrolatric ci ritual euforizant %n care pancratismul difuz emanat de Do ut das transform pe satisfatti e stupidi %n ver8 important persons pentru care T*eoreti-os bios este trit avec &randeur et ma/este, po!i trece la urmtorul %n care voi face vorbire despre ce are armsarul mai cr%ncen %ntre iepe 0ca s m e7prim cu smerenie ar&*ezian1 pentru a
34M

demonstra c truda este pentru crea!ie "i srbtoarea pentru pro-creaie, adic este prioritar fa! de activitatea cotidian.

334