Istoria Psihologiei-Curs Sem II

Istoria Psihologiei
Curs Blackboard sem. II, anul I Fac. de Sociologie-Psihologie
CAPITOLUL I-Introducere Studiind Istoria Psihologiei, studentul de astzi are revelaia unui relie , deci a unui !eisa" cu trei dimensiuni# oameni, idei, conte$t social. Se a l %n aa unei mo&teniri' cum orice mo&tenire are menirea de a i olosit, aventura !arcurgerii mai multor secole de g(ndire genereaz ideea !resant )*a ce olose&te+,. -nainte de toate, %n istorie identi icm baza !e care &tiina !sihologic de astzi a cumulat tre!tat cinci !rinci!ii de determinism %n uncionarea !sihicului uman# ./ !rinci!iul determinrii biologice, %n dublu sens# a/ !sihicul este o uncie a sistemului nervos ce const %n orientarea )sub orm de imagini, a lumii obiective 0interne &i e$terne/' b/ !sihicul este orma su!erioar de regla" a relaiei individului cu mediul, %nde!linind ast el o uncie de ada!tare, deci de )!roblem solving, !entru su!ravieuire' 1/ !rinci!iul determinrii sociale# homo sa!iens este di erit de restul lumii vii !rin a!tul c )%nmagazineaz, &i )%m!rumut, e$!erien de s!ecie. 2neltele, limba"ul, conce!tele, algoritmii, valenele obiectelor, chiar e$!resiile emoionale, mecanismele de decentrare &i em!atie, chiar tot ce a !utut acumula omenirea %n suta-milenara ei e$isten sunt %nsu&ite, olosite &i dezvoltate de iina uman. 3cest !ressing nu diminueaz status-ul !ersonalitii umane %n ra!ort cu )animalul suveran &i inde!endent,. 4$!eriena %m!rumutat d coninut individuaiei, construciei su lete&ti a iecrei !ersoane, ast el c tot ce )%m!rumut,serve&te tot la construcia identitii !ersonale' %nsu&ind ) ondul comun,, omul %&i alimenteaz !otenialul de )a i,, )aciona, &i )a avea,, c(&tig(ndu-&i )dre!tul la di eren, &i la originalitate' 5/ !rinci!iul dezvolt6rii# orice uncie !sihic este su!us !rinci!iului %nvrii &i dezvoltrii' nici un enomen, stare sau com!eten nu !oate c!ta o e$!licaie su icient r a!ortul e$!erienei c!tate !rin interaciunea Subiect-mediu. Cunoscutul !siholog 7ebb, la rs!(ntia de veacuri 8I8 &i 88 se !ronuna !rintr-un model geometric asu!ra ra!ortului dintre )ereditar, &i )dob(ndit,# a a!recia a!ortul unuia sau altuia este ca &i c(nd te-ai %ntreba care este contribuia lungimii sau limii %n determinarea su!ra eei unui dre!tunghi. 9rice uncie !sihic se dezvolt %n tim!ul vieii, iind %n a!t !rodus al dezvoltrii. Factorii de !rogres ai acestui !roces in de !articulariti neuro- uncionale, mediul de via, coninuturile &i ritmurile activitii. -n istoria g(ndirii !sihologice, locul demonilor a ost revendicat de ) actorii ereditari, sau ) ormele native ale !sihismului,. -n Psihologia modern, !roblematica genezei unciilor !sihice re!rezint o )schel, !entru construcia unei noi metodologii# studiile genetice, e$cel(nd %n &coala !iagetian de la :eneva, au deschis o magistral s!re natura imaginii, g(ndirii, !ersonalitii. ;ecunoa&terea tacit sau declarat a acestui !rinci!iu a generat domenii noi %n a!licaiile !sihologiei, cum este creatologia, !sihotera!ia &i ormarea mentoral a carierei' de asemenea a im!us criterii noi %nvm(ntului &i !sihodiagnozei. </ !rinci!iul aciunii# orice organism se a l %ntr-un ra!ort activ cu mediul %n care trie&te, !sihicul deserve&te acest !roces, dar este &i in luenat !rin coninut &i !rocesualitate de aceast interaciune. Subiectul uman %nva s ra!orteze sco!urile !ariale ale aciunilor 0dis!use %n serii continue sau !aralele/ la sco!ul ultim al activitii. =ocmai acest gen de !rocesare a elementelor activitii > ra!ortarea elului la motiv, a sco!ului la mi"loace, a obiectului la
Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard
substitutul lui etc. > im!rim tririi omului caracterul con&tient. Con&tiina ca act su!ervizeaz ra!ortul activ al omului cu lumea e$tern &i intern, !recum &i !rocesul cone$ al asimilrii de cuno&tine, de!rinderi &i valori' ?/ !rinci!iul uncionrii sistemice. -nc de la delimitarea de ctre 3ristotel a celor trei uncii ale su letului, hrnirea, simirea &i raiunea, !roblema unitii structural uncionale a !sihicului a ost o !reocu!are %n !lanurile teoretic &i a!licativ. @odulele cognitiv, a ectivmotivaional &i volitiv, de inite tot %n )Ae anima,, a!oi nivelele de inite de !sihanaliz &i com!onentele !ersonaliii > toate au atributul uncionrii %n sistem. Aemonstraiile vin %n !rinci!al din dou direcii# cea a tratrii genetice &i cea a com!ensrii %n caz de dis uncii. 4voluia Psihologiei !oate i urmrit sub mai multe as!ecte, nici unul dintre acestea, singur, ne iind su icient !entru constituirea identitii unei &tiine. .. =erminologie. -n general, &tiinele umaniste olosesc termeni din vocabularul obi&nuit, ceea ce le ace &i di icile ca obiect de studiu. 3ristotel, considerat !rintele Psihologiei, ca naturalist nu s-a !reocu!at de un termen s!eci ic !entru aceast &tiin, olosind doar un termen ce indic )obiectul, de cercetare# )de anima,. P(n &i %n e!oca ;ena&terii, %n oile matricole ale studenilor, nota se ddea la )Ae anima,. Se crede %ns c !entru de inire, maestrul construciilor logice, a ost nevoit s inventeze un termen esoteric, - entelehia > !entru a e$!rima uncia su letului &i relaia sa cu cor!ul# )!otena %n act, a unui cor! cu organe, ca!abil s se hraneasc, s simt &i s raioneze. Istoricii au cutat s de ineasc data &i autorul care a olosit !rima dat termenul Psihologie# unii cred c !rioritatea o are @arco @arulik, umanist croat, care l-a olosit %n .?BC' %n .?1< tot el a !ublicat o carte 0Iul volum/ )Psihologia g(ndirii umane,' alii recunosc !e Christian von Dol , care %n .E51 a !ublicat un tratat de !sihologie em!iric &i %n .E5<, altul de !sihologie raional. =erminologia !sihologic a cunoscut schimbri %n !lanurile le$ical &i semantic, at(t sub e ectul metodologiei e$!erimentale &i a tehnicilor de !relucrare statistic a datelor, c(t &i !rin e$tinderea c(m!urilor de a!licaie a cuno&tinelor de !sihologie %n industrie, medicin, trans!orturi, %nvm(nt, art, comer, !olitic etc. -n ultima "umtate de veac !sihologii s-au amiliarizat cu termeni ca set, %nvare latent, insight, g(ndire divergent, model cognitiv, creatologie, reluctan, disonan cognitiv, construct, actualizare etc. 1. 9biectul de studiu# at(t !entru !ro esioni&ti, c(t &i !entru diletani, obiectul meditaiei !sihologice ar !6rea c6 este acela&i, - st6rile, actele, interaciunile, modi ic6rile, dezvoltarea &i alien6rile vieii su lete&ti. Ftiina lucreaz6 %ns6 !roductiv-sistemic# ea %&i !ro!une sco!uri, ormuleaz6 !robleme, acumuleaz6 a!te, i!oteze, idei &i acce!t6ri, ace sinteze &i reconsider6ri. Aat6 iind multitudinea de orme %n care se mani est6 !sihicul, !recum &i diversitatea unciilor sale, obiectul !sihologiei a ost rede init adesea, aceasta iind chiar un element di ereniator al !aradigmelor &i &colilor# - )&tiina vieii mentale, a condiiilor &i mani est6rilor ei, 0D.Games, .HIB/' - )&tiina a!telor de e$!erien6, 09.JKl!e, .HI5/' - )e$!eriena cognitiv6, reactiv6 &i volitiv6 mani est6 %n intros!ecie, 0D.Dundt/' )&tiina !roceselor mentale, 04.B.=itchener/' - )&tiina com!ortamentului mani est sau ascuns, 0G.B.Datson/' - )mecanismele de orientare %n sarcin6, 0P.G.:al!erin/. Ae inirea obiectului Psihologiei nu este doar o !roblem teoretic, de iloso ie a &tiinei. 9rice investigaie !sihologic &i cu !recdere cea e$!erimental !resu!une o conce!ie mai mult sau mai !uin e$!licit a ) a!tului !sihic, %n conte$tul am!lu al celorlalte as!ecte ale situaiei# etice, estetice, biologice, iziologice, sociale, etc. 5. Sco!ul g(ndirii !sihologice# la %nce!uturi, %n 3ntichitatea 9rientului de!rtat &i %n cea greceasc era evident iloso ic, cut(ndu-se argumente !entru de inirea ontologic &i e!istemic a su letului %n sistemului universului' ca %ntr-o evoluie ilogenetic %n care
se di ereniaz %n tim! tot mai multe uncii &i organe, cu %nmulirea ramurilor Psihologiei, sco!urile se multi!lic, devenind tot mai s!eci ice )domeniilor de activitate, sau )de com!eten,. Se urmresc deci legitile regla"ului !sihic %n domenii desemnate de titulaturi ca# Psihologia animal, ecologic, medical, a muncii, a s!ortului, a "ocului, cognitiv, social, a artei etc. <. @etodologia# s!re deosebire de cunoa&terea em!iric, situaional &i nesistemic, g(ndirea &tiini ic recurge la metode !entru !rovocarea, colectarea, !relucrarea &i validarea datelor. Investigaie %nseamn identi icarea &i controlul variabilelor' o linie a evoluiei Psihologiei este multi!licarea &i !er ecionarea metodelor# la %nce!ut dominant a ost intros!ecia' combtut !entru subiectivism &i inadecvare, autoobservaia a cedat locul observaiei directe &i instrumentale &i investigaiei e$!erimentale' ulterior, succese deosebite au %nregistrat investigaia clinic &i analiza actorial' alte metode# analiza ciberneticsistemic, analiza de caz, chestionarul &i testul, !entru colectarea de date relative la un e&antion, e$!erimentul ormativ, investigarea genetic, metoda gemenilor univitelini etc. Ae metodologie de!ind &i alte caracteristici ale cuno&tinelor &tiini ice# e$actitatea, !redicia, a!licabilitatea, generalitatea. *ocul Psihologiei %ntre &tiine este revendicat de 15 de veacuri, dar este c(&tigat de initiv de la Dundt %ncoace. )Istoria !sihologiei, a devenit un domeniu &tiini ic distinct, cu dre!t la )imagine !ro!rie,. Ain .IC< se !ublic6 revista de !ro il )=he "ournal o historL o the behavioral sciences,, iar %n .ICI s-a %n iinat )International societL or historL o !sLchologL,. 3sociaiile naionale de !sihologie din multe 6ri au secii de istorie 0%n 3.P.3 este )diviziunea, 1C/' %n institutele de cercet6ri sunt sectoare s!eciale ce elaboreaz6 lucr6ri de istorie &i !reg6tesc reuniuni &tiini ice.
CAPITOLUL II-GNDIREA PSIHOLOGIC PREARISTOTELIC
Istoricii sistematizeaz6 g(ndirea greac6 dinaintea erei noastre %n trei !erioade# a/ secolele MIII > MI# !erioada !rimitiv6' b/ secolele MI > III# !erioada clasic6' c/ secolele III > I# !erioada elenist6. )coala din Milet, marcheaz6 %n sec. al MI-lea trecerea de la ideaia cosmogonic6, antro!omor ic6 &i mistic6 la re!rezent6ri naturalist>logice des!re cauzalitate &i cunoa&tere. -n una din coloniile grece&ti !o!ulate de ionieni %n 3sia @ic6, !e 6rmul @6rii 4gee, era ora&ul %n loritor @ilet. 3&a-zi&ii izicieni, Thales 0C1< > ?<E/, Anaximandru 0C.B > ?<?/ &i Anaximene 0?H? > ?1?/ au ormulat o conce!ie a unit6ii naturii, derivat6 dintr-un element undamental, im!erisabil &i ve&nic, res!ectiv apa, infinitul, aerul. :(ndirea lor a ost remarcabil6 %n matematic6, inginerie, astronomie. Ae&i nu se re er6 la te$te originale, 3ristotel re!roduce de inirea su letului dat6 de c6tre =hales# similar orei magnetice, su letul este de natur6 material6, dar incor!oral6 &i %nzestrat cu mi&care' iind !rinci!iul unei mi&c6ri s!ontane &i eterne, are atributul imortalit6ii. Continuator al cosmologiei ) izicienilor, din @ilet, Pitagora, celebrul iloso &i matematician, substituie !rinci!iul lui =hales, a!a, cu num6rul, originea tuturor lucrurilor. Su letul uman este o !arcel6 din su letul universal &i mi&carea universal6, sensibilitatea iind comun6 tuturor iinelor, a!are ca o emanaie universal6.
Heraclit din Efes. -n )@uzele, 0intitulat &i )Aes!re natur,, din care s-au !strat !este .BB de ragmente/ se %mbin cunoscutul materialism ionian 0la el )regula, undamental este ocul/ cu !rinci!iul contrariilor sau metoda dialectic. *a originea tuturor lucrurilor se a l lu!ta contrariilor' na&terea &i conservarea' viaa &i dezvoltarea se datoresc echilibrului contrariilor. 3lte trei teme ale dialecticii lui 7eraclit sunt unitatea tuturor lucrurilor, ve&nica schimbare &i relativitatea e!istemic 0acela&i lucru !oate a!rea alt el, chiar contrariul su, dac se schimba !unctul de vedere/. coala Eleat !romoveaz, e$cel(nd cu Parmenide, un !anteism de actur s!iritualist. 9biectul cunoa&terii este un )invariant, %ncremenit, neschimbat' ceea ce se schimb nu !oate i cunoscut dec(t im!er ect, con"unctural. -ntre g(ndirea logic &i cunoa&terea em!iric, Parmenide vede o o!oziie %n !roblema adevrului. Numai cunoa&terea raional !oate sesiza e$istena de!osedat de orice schimbare calitativ, de mi&care &i devenire. 9ntologic, %ncremenirea, imuabilitatea, !are absurd, dar tocmai ideea acestei as!iraii la sur!rinderea invarianei a sugerat lui Socrate, Platon &i 3ristotel !osibilitatea ormulrii !rinci!iilor g(ndirii raionale. Democrit din Abdera 0<CB > 5EB/. Scrierile sale sunt numeroase, iar dou cu titluri ma"estuoase s-au !strat a!roa!e %n %ntregime# )@area or(nduire a lumii, &i )Aes!re natura lumii,' s!iritul so ist al tim!ului s-a re lectat %n cele a!roa!e .BBB de scrisori. )@ateria este una &i e constituit din atomi %n mi&care s!re varietate in init, > ideea undamental a teoriei lui Aemocrit, aceasta %nsemn(nd %n acela&i tim! combaterea dualismului lui 3na$agora &i a unitii absolute &i inerte a eleailor. Aatorit vidului, atomii se !ot mi&ca ve&nic, !roduc(nd %n acest !roces toat diversitatea legturilor, ormelor &i seleciilor. Mariabilitatea este !rivit sim!list# de!lasare, asociere &i disociere de atomi. So i&tii erau dovada unei noi !ro esii, const(nd %n discutarea, !romovarea, selectarea, argumentarea ideilor' Protagoras a ost !rimul care &i-a atribuit asemenea titulatur &i &i-a meritat-o !e de!lin, ca )negustor de %nele!ciune,. Contem!oran cu materiali&tii 0*euci! &i Aemocrit/, !rieten cu Pericle, cltor %n :recia @are &i Sicilia, Protagoras a rmas celebru !rin o!era iloso ic )Aes!re iin, 0cunoscut &i sub titlurile )Aes!re adevr, &i )Aiscursuri zdrobitoare,/, orientat %m!otriva aleailor. ocrate 0<CI > 5II/ a marcat o reorientare hotr(toare a g(ndirii !sihologice, de la e$!licare %n termeni de elemente ale mediului, - aer, oc, mi&care a atomilor, - la caliti interne ale omului, cum sunt intelectul, conce!tul, as!iraia, simul &i re!rezentarea ericirii. Noua viziune este sintetic e$!rimat %n im!erativul )Cunoa&tete !e tine %nsuiO, &i larg elaborat %n !roblematica eticii raionale. 3ristotel consider c Socrate a !us bazele &tiinei &i aceasta !rin discursurile inducti!e &i defini"ia prin general. :eneralizarea a!are !entru !rima dat ca activitate uman, de reducere a incertitudinii, con uziilor, contradiciilor, !entru a !une ca!t st(ngciei &i a institui claritatea, sigurana, stabilitatea. 3stzi, &tiind ce %nseamn celula !entru biologie &i atomul !entru Fizic, %nelegem ceea ce a realizat atunci Socrate# categorizarea sau invariantul, elementul constitutiv al cogniiei conce!tuale, esenial at(t %n activitatea individual de orientare &i problem sol!ing, c(t &i %n transmiterea zestrei intelective a homo sa!iens-ului. Miziunea !sihologic a lui Socrate este %ntr-un %nalt grad !rovocatoare# du! 8eno on, Socrate a irma c su letul este nemuritor &i c starea sa de nonde!enden 0c(nd nu are nici o trebuina/ este de ordin divin.
<
#$ndirea psihologic a lui Platon. Ae&i g(ndirea !sihologic a lui Platon, dis!ersat %n numeroase lucrri, se !rezint %n termeni meta izici, !rin cadrele !roblematice ormulate avem elementele unui sistem# %n !rivina ra!ortului su let > cor!, %n %edon se a irm %nt(ietatea !rimului real, %n Timen &i &epublica sunt de inite trei su lete, cu uncii distincte la nivelele ca!ului, !ie!tului &i abdomenului' o viziune asu!ra a ectivitii o gsim %n %ileb &i 'anchetul, disting(nd dimensiunile divin &i organic' %n ;e!ublica 0IM, M, MII/ gsim abordri ale cogniiei. -n senzaii &i !erce!ii, e ecte directe ale ra!ortului Subiect > 9biect, nu !utem avea dec(t semne ale realitii, nu realitatea ca atare. 3ciunile e$terne asu!ra organelor de sim transmit su letului date &i im!resii !rin intermediul cor!ului. Mederea are s!eci icul transmiterii con luente a luminii de la obiect la ochi &i de la ochi la obiect' noa!tea, aceast %nt(lnire este blocat. Platon remarc &i !osibilitatea senzaiilor subliminale, e$!licate !rintr-o mai redus intensitate a in lu$urilor e$terioare ce nu reu&esc s treac din cor! %n su let. ;e eritor la valoarea de adevr a datelor des!re lumea e$terioar, Platon ne-a lsat cea mai convingtoare &i original meta or a idealismului obiectiv, )mitul !e&terii,# obiectele ce se !erind !rin aa !e&terii sunt sesizate de noi, cei dinuntru, ca ni&te umbre !e !eretele o!us intrrii' %nelegem ceva din natura lucrurilor originale !rin ra!ortarea senzaiilor la noiuni !rimitive sau !atternuri ideative e$istente a!rioric %n s!iritul nostru. Ae aici, !rinci!ala tez a lui Platon# ideile 0&i nu lucrurile/ au o e$isten real &i !rimordial, re!rezent(nd )cauza e$em!lar a ceea ce este constant %n natur, 03ristotel, Metafi(ica, 8II, 1<1/. Caracterul sistemic al orientrii omului %n diversitatea lumii este asigurat de ierarhia ideilor. Cea mai general este )e$istena,, mani estat %n !lanul cunoa&terii ca )adevr, 0obiectul cel mai general %n cogniie/' subordonate )e$istenei,, sunt ideile de distincie 0acela&i > altul, asemntor > deosebit, egal > inegal %n materie de s!aiu, tim!, mi&care, re!aus, etc./' enomenele !sihice ocu! !lanul urmtor al derivrilor. Continu(nd abordarea etic a lui Socrate, )e$istena, este identi icat cu 2nitatea &i Binele, iar acestea %m!reun genereaz Frumosul. =eza central a idealismului obiectiv# ideile sunt cunoscute %n mod virtual s!iritului nostru, din e$istene anterioare' cunoa&terea nu este dec(t o revelaie a restituirii s!irituale, o reintrare %n !osesia ideilor, !roces doar acilitat de contactul cu lumea sensibil &i de rece!tarea discursurilor. @eta ora olosit %n %ileb 05I a/ este edi icatoare !entru viziunea lui Platon asu!ra memoriei em!irice# su letul este o carte %n care memoria, ca un scrib, consemneaz ceea ce dicteaz simurile &i chiar ilustreaz coninuturile cu imagini. *a memoria em!iric ra!orteaz &i asociaia ideilor' o nume&te reminiscen &i o e$!lic !rin contiguitate &i asemnare.
CAPITOLUL TIINIFICE
III-ARISTOTEL
FONDATORUL
PSIHOLOGIEI
Plas(nd !sLche-ul omenesc %n cadrul larg al naturii, cercet(ndu-i !rinci!iile &i cauzele 0sco!ul su!rem al cunoa&terii/, 3ristotel ne a!are astzi ca !ionier al !aradigmei uncionaliste 0o!us deci dualismului su let - via biologica, !romovat de
Platon/. Maloarea istoric, %ndelung validat, a &tiinei aristotelice des!re su let, rezid %n a irmarea unit"ii func"iilor spirituale )i !itale # su letul este acea form 0calitate, %nsu&ire, !ro!rietate/ a substanei 0cor!ului/ care %nde!line&te trei uncii necesare vieii# nutritiv, senzitiv si raional. Conce!tul )entelehie, a ost o invenie a lui 3ristotel utilizat %n de inirea concis a !rinci!iului activitii, adic al generrii di erenelor calitative 0sau, cum se zice astzi %n !sihologia umanist, !rinci!iul actuali(rii, al dezvoltrii %n tre!te/' sintagmele )!otena %n act, &i )entitate individual umana, se %neleg astzi ca uncionalitate, calitate de a realiza ceva. 3ristotel %nsu&i de ine&te !rinci!ala uncie sau acultate a !sihicului# discernm(ntul !rin simire &i g(ndire. 3$(nd cogniia, contrar lui Platon, !e coordonate ontologice 0nu e$ista cunoa&tere r re erire la cor!uri/, simirea are !reemiune, ormele sensibile sunt la originea obiectelor inteligibile. Peste secole, empirismul engle( declara c )nimic nu e$ist %n intelect care s nu i ost mai %nainte %n simuri ), iar du! alte secole, o !leiad de !sihologi, de la P.Ganet la P.I.:al!erin, de inesc modelul !sihologic al su letului !rin conce!tul de orientare, !rocesare a datelor %n vederea st!(nirii ra!ortului activ dintre organism &i mediu. 9!era scris a lui 3ristotel conine dou genuri de lucrri# exoterice, destinate !ublicului 0unele, zise acroamatice, erau adresate auditoriului selectat/ &i esoterice, !entru uzul intern din *Lceu. Au! o!erele de tineree, cu !uternica tent a magistrului Platon, identitatea aristotelic %nce!e s se remarce !rin lucrrile de *ogic, @eta izic, Ftiinele naturii, Psihologie &i :noseologie, Politic, 4tic &i 4stetic. 3ristotel de ine&te !atru ti!uri de mi&care 0de!lasare, alterare, mic&orare &i cre&tere/' %n I<BEa1B se d o conotaie meta izic a mi&crii# )cugetarea este mi&carea intelectului, !recum rotirea e mi&carea cercului,. Preocu!at de de inirea !sihicului ca natur !siho izic, 3ristotel releva unciile de hranire, simire, g(ndire &i mi&care' !rima dintre acestea este o condiie elementar, ast el c &i !lantele intr %n s era %nsu leitului. 3bord(nd )!uterile su lete&ti, sau ) acultile su letului,, 3ristotel ace de a!t un gen de !sihologie com!arat &i di ereniala la trei niveluri# !lant, vietate &i om. 9rdinea este dictat de %nelegerea cauzal &i sistemic# simirea nu !oate e$ista r hrnire, simirea !resu!une !lcere &i durere &i !e baza lor, nazuin s!re un sco!. Ae mare utilitate !entru viitorul !sihologiei este distincia !otenial-actual, %nvaredezvoltare, %nvare-instruire. =ratarea simurilor %nce!e cu de inirea obiectului 0!ractic uzual %n !sihologia modern/, de aici trec(nd la !articulariti, ti!uri, moduri de uncionare &i !raguri senzoriale. Aintre toate simurile, !i!itul are mai multe note calitative, %n s!ecial o mai mare arie de cunoa&tere &i de im!licare %n a&a-zisele )obiecte comune, 0cald-rece, uscat-umed, neted-as!ru, greu-u&or etc./' este singurul sim care asigur o rece!tare direct, celelalte av(nd nevoie de medii# aer, a! etc. Prima not distinctiv a intelectului este )o!erarea %n tim!,, o!us simurilor care au cu obiectul lor un contact e$clusiv direct &i concret. Aistincia merge mai de!arte, !e dou tre!te# intelectul se ra!orteaz la su let ca !artea la %ntreg, iar %n cadrul intelectului se disting com!onentele activ &i !asiv. Intelectul nu e amestecat, Pnu se con und Q cu cor!ul, ci re!rezint un !otenial al su letului de a g(ndi &i conce!e' nu este un organ cor!oral, com!arabil cu organul senzitiv' datorit cor!oralitii, sim"irea are praguri. -n actul de cugetare, intelectul se identi ic cu obiectul inteligibil, dar discerne %ntre esena unui a!t &i a!tul ca atare, %ntre ceea ce
ine de sine &i de coninutul cogniiei. -n )@eta izica,, 3ristotel zicea c !utem contem!la direct inteligibilul 0 r intermedierea senzorialului/, dar numai din c(nd %n c(nd, trind ast el o ) ericire divin,. 9 secven memorabil a o!erei lui 3ristotel este res!ingerea ideii or ico!latoniciana a imortalitii su letului' a de init ca nemuritoare doar o !arte a su letului, su!erioar, )cea mai demn,, intelectul activ' el con era tuturor lucrurilor o orm 0s-a s!eci icat mai sus conotaia acestui termen/. 3cest atribut este !recizat de teza c intelectul activ nu !osed cuno&tine date, ci le obine %n !rocesul cunoa&terii' de inindu-l %n s!iritul mentorului su, Platon, ca o nazuin a omenirii s!re cunoa&tere absolut, nemurire sau divinitate, se trece la o!eraionalizare cand se a irm c )intelectul activ, determin !e cel !asiv s treac la acte. Pentru 3ristotel, e$istena obiectiv a lumii cor!orale este o certitudine, nu mai trebuie demonstrat' de aici, a conchis c g(ndirea, re erindu-se la cor!uri, trebuie s se s!ri"ine !e senzaii &i re!rezentri. Studiul mi&crii 0%n Cartea a III-a/ este o instructiv a!licaie %n acest sens# mi&crile %n s!aiu sunt cauzate de nzuina &i intelectul !ractic' baza dinamic a acestora este constituit de obiectul n(uit &i de repre(entarea sensibil )i reflexi!.
CAPITOLUL I -PSIHOLOGIA !N GNDIREA "EDICAL ANTIC Istoria !sihologiei este tributar lui Hipocrate %nainte de toate !entru a!tul c el este !rimul care o!ereaz distincia dintre tratamentul medical 0&i iziologie/ &i conce!tualizarea iloso ic, a!el(nd la raionament &i observaie. @arele numr de scrieri ale lui 7i!ocrate sunt cu!rinse %n ) *orpus hippocraticus,. -n .H5I > .H?5, la Paris, au ost !ublicate .B volume ale lui 7i!ocrate. -nsoit de comentariile lui :alen, conce!ia medical a lui 7i!ocrate a constituit baza %nvm(ntului medical !(n %n e!oca modern. *onota"iile psihologice ale operei lui Hipocrate - +o"iunea de mediu, anotim!urile, tem!eratura, a!ele &i dis!unerea localitilor sunt cauze ale maladiilor. 7i!ocrate are o lucrare s!ecial !e aceast tem# )Aes!re aer, a!e &i locuri,. Poziia geogra ic !redis!une la maladii s!eci ice' de e$em!lu, localitile e$!use s!re Nord, cu aer uscat &i rece, avorizeaz o via lung, a!etituri dezvoltate, !ubertate t(rzie, rezisten la boli, vigurozitate, dar !redis!un la !neumonii. Climatul &i solul condiioneaz tem!eramentele &i caracterele oamenilor# rile muntoase, cu !duri &i umiditate determin un tem!erament di erit de cel al inuturilor uscate &i u&oare. Climatul uni orm genereaz indolena. - -morismul . cauz a com!ortamentului. 4rau cunoscute !atru umori# s(ngele, lim a, bila galbena &i bila neagr. 4le !ot i %n echilibru 0!ro!orional/, ceea ce cores!unde strii de sntate, sau de dezechilibru, ceea ce %nseamn boal, %nde!rtare de la legile naturale. Ae e$em!lu, amestecul s(ngelui cu lim a !roduce rigurile, e$cesul de bil este cauza ebrei. *a r(ndul lor, dezechilibrele sunt !roduse &i restabilite de natur, ie ea intern, !ro!rie organismului, ie e$tern. Nu e$ist boli divine, sau cauzate de zei. Sim!tomatologia clinic a devenit o &tiin &i 7i!ocrat i-a dedicat un tratat, %n care !romoveaz cunoscutul !rinci!iu )nu e$ist boli, ci bolnavi,.
3ceast ormul a avut o mai mare rezonan !rin trimitere la tem!eramente care, %n mod natural, sunt e$!resia com!ortamental a !redominrii uneia dintre cele !atru umori# o anumit medicamentaie !oate i e icient !entru un tem!erament &i nu !entru altul. Prelu(nd de la 3ristotel distincia su let > s!irit, !recum &i cele trei aculti ale vieii su lete&ti, cu e$!eriena sa de chirurg &i armacist #alen abandoneaz cordiocentrismul, argument(nd c senzaiile, limba"ul &i comanda volitiv %&i au sediul %n creier. -ntruc(t admitea totu&i c inima este sediul !asiunilor &i al mi&crilor involuntare, a de init un nivel in erior al su letului, legat de viscere, de aceea&i natur la om &i animale. Ca g(nditor al cauzalitii, dar &i logician &i iloso , :alen %&i !une !robleme asu!ra iziologiei v(rstelor &i a mecanismului !rin care, %n tim!ul somnului, at(t sensibilitatea c(t &i con&tiina dis!ar. Circulaia s(ngelui va i desco!erit abia %n .C1H 0de ctre 7arveL/, iar celula nervoas &i !rocesele nervoase su!erioare la %nce!utul secolului al 88-lea.
CAPITOLUL -E"PIRIS"UL ANTICHITII Cu o o!er vast de !este 5BB de volume &i cu !retenii declarate de autodidact &i novator, Epicur este g(nditorul !romotor al acestei conce!ii, !rovocatoare %n decursul a !este 11 de secole. Aintre numeroasele sale lucrri, Aiogene *aertios 0%n sec.III e.n./ consemneaz titluri, evident, multe de meta izic, dar &i !e tematic !sihologic# Despre !(, Despre pipit, Despre imagini, Despre percep"ie, Preri despre pasiuni, Despre scop. 4!istemologia lui 4!icur este a$at !e observaie &i !e interaciunea unor atomi, ce !roduce senzaia &i g(ndirea. Aincolo &i %nainte de raiune, chiar de la na&tere, su letul uman, ca &i cel animal, cunoa&te !lcerea &i durerea &i s!ontan %nce!e s-o caute !e !rima. Pe aceast baz, %n a!t, visceral, a!ar strile emotive, izvorul continuu al vieii !sihice, trirea binelui &i virtuii. 3cest determinism re!rezint su!erioritatea e!icureismului %n evoluia g(ndirii !sihologice# unitatea !sihic > organism. 03dversarii din toate tim!urile au distorsionat aceast tez, lu(nd !lcerea organic dre!t criteriu al moralitii/. =oate ormele &i !rodusele cunoa&terii deriv din senzaii &i !erce!ii, iar acestea au caracter re lectoriu, red(nd realitatea autentic. Ae a!t, obiectele eman ni&te !articule invizibile 0cum este umul sau mirosul/ ce ating &i !trund %n cele cinci organe de sim' !i!itul &i vzul e$celeaz %n certitudine. 3numite denaturri ale datelor simurilor se datoresc amestecului "udecilor noastre relative la obiectele redate de ele. Nimeni n-a cut elogiul orei cognitive a senzaiei ca 4!icur# datele senzaiilor au o eviden de nezdruncinat' o senzaie nu !oate i dezminit de nici o or din lume. Persistena unor senzaii d anticipa"ia sau !renoiunea 0astzi aceast cogniie este numit re!rezentare/. Funcia antici!aiei este ormularea de "udeci care de!&esc e$!eriena !rezent. Corectitudinea acestora !oate i dat tot de senzaii. Combinarea datelor senzoriale !ersistente se ace !rin asemnare &i analogie. Sunt &i !renoiuni generale, utile %n !rocedeele raionale# noiunea de e$isten, de iin ca totalitate, cauz &i e ect, devenire, hazard, necesitate &i libertate, determinism, in init, sco!. =oate acestea sunt la baza opiniilor, ce !ot i adevrate sau
alse, r a avea deci evidena senzaiilor 0de aceea le !unem la %ndoial &i %ncercm s le veri icm !rin e$!erien/. @emoria este !strarea &i organizarea datelor senzoriale &i ale e$!erienei. Sco!ul cunoa&terii de orice el este realizarea lini&tei su lete&ti &i a ericirii. Aes!re su let, 4!icur crede c nu !oate e$ista %n a ara cor!ului, iind ca un el de organ al acestuia. Aes!re om, a imaginat o %ntreag antro!ogenez# natura a cut nenumrate e$!eriene !(n ce a a"uns s a&eze atomii %ntr-o orm !er ect. 3tributul esenial al su letului este scopul. Aar, !entru c simte &i acioneaz, %nseamn c este o materie, !arte a cor!ului. Natura material a su letului este acce!tat ca alternativ a vidului# nu e$ista nimic altceva dec(t materie &i vid. =otu&i, atomii su letului, asemntori cu ai ocului, sunt u&ori, deosebit de mobili, &i rs!(ndii %n tot cor!ul. Pentru viaa a ectiv %n stil e!icurean, sobru, este nevoie de &tiin, res!ectiv de )!ro esor de volu!tate,. 3st el, omul a l c dorinele sunt de o diversitate controlabil# duc la# necesare naturale su!er lue de&arte 0 r obiect/ Plcerea !oate i un e ect al circumstanelor avorabile 0&i atunci este trectoare, instantanee, instabil/, dar !oate i &i un sco! %n sine. -n acest sens morala lui 4!icur vede viaa ca o activitate &i chiar iloso ia, ca arta de a tri bine. -n general, activitatea s!iritual !rocur !lceri mai mari &i mai diverse deoarece, %n tim! ce tru!ul reacioneaz doar la !rezent, su letul vizeaz &i trecutul &i viitorul 0re!rezentarea unei !lceri este ea %ns&i !lcere/. -ntruc(t omul !oate o!ri cursul re!rezentrilor !entru a le su!une unor criterii, urmrirea binelui &i %nde!rtarea o!iniilor gre&ite este sub controlul voinei noastre.
CAPITOLUL I- DE LA ANTICHITATE LA PARADIG"ELE GNDIRII PSIHOLOGICE "ODERNE Aoi mari g(nditori au un rol hot6r(tor %n aceast6 evoluie# a/ Thomas d/A0uino 0.11E > .1E</, teolog remarcabil 0) umma Theologie,/ valori ic6 %n olosul teologiei distincia aristotelic6 dintre su let &i s!irit 0sau ) suflet !ital1 &i )suflet ra"ional,/, unul deservind cor!ul, cel6lalt !e Aumnezeu. 4$tinde %ns6 s era s!iritualului &i la senzaii, !e care 3ristotel le lua dre!t baz6 a unciei simirii, &i le e$!lica !rin trans erul de cor!usculi materiali de la obiecte la organele de sim. 4ste, evident, o )e$!erien6 intern6, undamental6 &i, vener(ndu-l !e 3ugustin, nu !utea s-o lase %n a ara comuniunii cu divinitatea, mai ales c6 lumina con&tiinei se e$tindea asu!ra tuturor tr6irilor omene&ti. b/ &oger 'acon 0.1.B > .1I< sau .1.< > .1I1/. -m!otriva scolasticii ce valori ica intros!ecionismul liniei Plotin > 3ugustin > =homas dR3Suino, Bacon reia teza aristotelic6 a unit6ii orm6 > materie 0su let > cor!/ %n cunoa&terea lumii e$terne. -n lucrarea 23pus ma4us, 0.1CE/, ca!itolul des!re )!ers!ectiv6, 0o!tic6/ este !iatr6 de %ncercare a determinismului %n viaa !sihic6, demonstr(nd cum, de"a la nivelul senzaiilor, calit6i izice bine determinate 0inclusiv matematic/ sunt adecvat rece!tate
0mi&carea razei de lumin6 !reezist6 %n ra!ort cu 0&i determin6/e ectul senzorial/' imaginea nu )!rovine,, ci se construie&te de c6tre organul senzorial !rin combinarea de e ecte o!tice. T Nota cea mai general6 a civilizaiei ;ena&terii este caracterul laic# omul cu nevoile &i as!iraiile sale a!are ca o valoare undamental6, cu dre!t natural la ericire, %nzestrat cu raiune de !utere nelimitat6. Primul teoretician al noii &tiine a ost %rancis 'acon 0.?C. > .C1C/. @etoda induciei usese olosit6 &i de :alilei, dar Bacon o trateaz6 dre!t un Novum 9rganum &i %i stabile&te regulile. :(ndirea iloso ic6 antic6 este res!ins6 organic, ca s!eculaie de&art6, %nde!6rtat6 de natur6, alsi icatoare, renatoare a dezvolt6rii &tiinei. Prin mi"loacele logicii ormale nu se desco!er6 adev6ruri, ci doar se e$!une ceva cunoscut. 4$!eriena este cartea deschis6 a &tiinelor, ce !oate i )lecturat6, direct dac6 %nvingem !re"udec6i &i nea"unsuri s!eci ice minii noastre. Ae orm6rile generatoare de erori in de individ &i de socius' Bacon le de ine&te &i sistematizeaz6 %n !atru clase# - idola tribus# tendina de generalizare !ri!it6 &i comod6, de e$tindere 6r6 control a ceea ce &tim &i vrem la ceea ce nu &tim 0su!erstiii, magia, alchimia, antro!omor ismul etc./' - idola specus, i$itatea !ro!riilor de!rinderi &i obiceiuri ne %ngusteaz6 !osibilitatea de rece!tare &i abordare a noului' - idola fori sau ) antomele !ieii,# desemnarea !rin cuvinte convenionale a unor realit6i doar !resu!use 0e$em!lu# )destinul,, )s era cereasc6,/' - idola theatri# !restigiul istoric al unor teorii' cazul unor iloso i antici greci este edi icator, toriile lor sunt !reluate ca baz6 %n e$!licarea naturii, de&i sunt saturate de teologie &i su!erstiii. Ren# De$c%rte$ -n .C5E a a!rut )Discursul despre metod,, iar %n .C<. )Meditationes de prima philosophia,, %n care, cu ezitare, dar &i mare miestrie acce!t &i e$!licaia teologic %n meta izic &i gnoseologie# intervenia divin este acce!tat ca )!rimul mobil, &i garant al corectitudinii sensibilitii &i raiunii. -n unele analize de !sihoistorie se a!reciaz c 25ndoiala cartezian, ca izvor al certitudinii a ost o reacie generalizat a t(nrului Aescartes a de cuno&tinele dogmatice ce le-a asimilat orat la colegiul iezuit. Fr.G.Bruno 0.IE1/ crede c Aescartes %n mod deliberat a %nce!ut !rin a se %ndoi de orice, inclusiv de !ro!ria-i e$isten. Criteriul certitudinii, emblematic !entru %nce!utul sec. al 8MII-lea, %i a!are a i cugetarea# *ogito ergo sum 0e$!resie latineasc, ea %ns&i not ironic la adresa scolasticii, deoarece Aescartes a ost !rimul iloso modern care &i-a scris o!era %n limba rancez, a !o!orului su/. Claritatea a irmaiilor lui Aescartes nu las loc la ambiguiti. Cadrul conce!tual general este dualismul# materia &i spiritul sunt cele dou )substane,, net distincte ca natur &i metod de cunoa&tere' !rima se de ine&te !rin 5ntindere sau cantitate &i !oate i cunoscut !rin matematic' a doua are dre!t not esenial g$ndirea, ce se !reteaz la cunoa&tere !rin intros!ecie 0observaia interioar a tririlor &i analiza elementelor con&tiinei/. Aac %n ambele cazuri sunt clare obiectele
.B
&i metodele cunoa&terii, cine este Subiectul 0care observ, se autoobserv &i olose&te o metod de cunoa&tere/+ ;s!unsul cartezian la aceast %ntrebare im!rim dualismului un caracter evident idealist# )Subiectul este substana s!iritual !ur,. Com!ortamentul uman ca lucrare a cor!ului %m!rumut schema uncionrii naturii, reflexul 0necondiionat/' arcul uncional )stimul-rs!uns, &i tuburile de transmisie a !resiunilor de la ma&inile hidraulice este &i mecanismul mi&crilor cor!ului, numai c acesta are stimului at(t din a ar, c(t &i dinuntru. -n )Pasiunile sufletului, 0.C<I/ &i )Tratat despre om,, !ublicat !ostum, Aescartes ace descrieri anatomice &i iziologice, cu gre&eli inerente tim!ului, dar cu observaii &i intuiii !ertinente' de ine&te creierul 0s!re care vin )tuburi, nervoase cu im!resii din a ar sau de la organe/ dre!t sediu al sensibilitii, dar unitatea g(ndirii, imaginaiei &i a subiectului %n general %l ace s cread c sediul !rinci!al al su letului este %ntr-o zon singular, ne!ereche, cum este e!i iza 0sau glanda !ineal/. Aesco!erirea re le$ului de c6tre Aescartes este un moment ma"or %n istoria !sihologiei deoarece %nseamn6 conturarea conce!iei des!re com!ortament ca e$!resie a vieii de relaie, a interaciunii organismului cu mediul' dis!ozitivele mecanice &i hidraulice ale tim!ului au servit dre!t modele !entru analogii' !rinci!alul argument a ost %ns6 mecanismul circulaiei s(ngelui, desco!erit de 7arveL 0.CBH' o lucrare %n latin6 a ost !ublicat6 la Frank urt, %n .C1H/. Prezentarea iziologic6 a re le$ului a ost a$at chiar !e mecanismul medicului englez# du!6 ce um!le arterele &i venele, s(ngele a"uns %n inim6 se su!une unor schimb6ri, ast el c6 !6rile sale cele mai ine se ridic6 la creier, in luen(nd g(ndirea &i !asiunile. 0@ult mai t(rziu, la s (r&itul secolului al 8I8-lea, )teoria !eri eric6 a amoiilor, ormulat6 simultan de Games &i *ange !romoveaz6 aceea&i idee a medierii viscerale/. -n li!sa conce!tului de in lu$ nervos, Aescartes olose&te termenii antici )su lu vital, &i )s!irit animal,. Aemonstrarea substratului iziologic al a ectivit6ii &i regulile metodei sunt e$ersate %n cartea a doua a )Tratatului despre pasiuni,, c(nd abordeaz6 ta$onomia !asiunilor. Ae ine&te &i descrie, at(t !rin obiect, c(t &i iziologic, &ase !asiuni sim!le 0admiraia, dragostea, ura, dorina, bucuria &i tristeea/, !e cele com!use &i variantele 0sau s!eciile/. 4ste !rima tratare consistent6 a acestei mari !roblematici !sihologice, %n a!t o de!6&ire !entru totdeauna a reducionismului scolastic# !olarizarea su letului %n dorin6 &i m(nie. Conce!ia cartezian6 des!re re le$ &i !asiuni conduce %n !rinci!al la clari ic6ri hot6r(toare !entru evoluia !sihologiei# - uncia cognitiv6 a con&tiinei devine singura esen6 dat6 nemi"locit Subiectului %n intros!ecie' cuno&tina des!re obiect e$ist6 numai %n m6sura %n care este rece!tat6 &i tr6it6 subiectiv' !rin aceasta ea devine &i transcendent6, adic6 nesu!us6 organiz6rii obiective a unui act real' tr6irea uman6 are dou6 )%nce!uturi substaniale, 0e$isteniale/# corpul 0cu atributul mi&c6rii/ &i con)tiin"a 0cu atributul g(ndirii/' acesta este dualism, dar di erit de cel scolastic' - dualismul )cor! > su let, are %nce!(nd cu Aescartes un nou coninut# cor! %nseamn6 un sistem automat organizat structural &i uncional du!6 legile mecanicii' com!ortamentul cor!ului !oate i e$!licat &i 6r6 intervenia su letului# im!ulsurile e$terne &i construcia material6 sunt su iciente. ;a!ortul cor! > su let se discut6 de acum %n termeni iziologici. 0vechii materiali&ti su!uneau su letul legilor cor!ului, iar ideali&tii, invers, !uneau cor!ul la dis!oziia su letului/' cu Aescartes, iecare )substan6, %&i are legile sale, iar interaciunea lor 0dovedit6 em!iric/ a devenit !roblem6 a!arte'
..
- sufletul %n conce!ia lui Aescartes este de init du!6 un singur criteriu# con&tientizarea nemi"locit6 a mani est6rilor sale 0g(ndire, dar &i senzaii, a ecte, re!rezent6ri/' de acum, delimitarea unui su let raional &i a altuia senzitiv nu mai are sens, unitatea s-a realizat !e seama con&tiinei de sine sau autocon&tiinei, a6 de care toate enomenele sunt egale' !entru !rima dat6 ubiectul a!are %n rolul s6u !lenar de )administrator-observator,, care-&i st6!(ne&te lumea interioar6 !entru a r6s!unde e icient la solicit6rile vieii' dac6 la Plotin &i 3ugustinus obiectul intros!eciei !ersoanei era comunicarea cu divinitatea, la Aescartes obiectul este )tehnic,, )!ractic,, concret,# chiar !ro!ria g(ndire' obiectul acesta iind cert, &i corelatul s6u, g(nditorul, este )Subiectul, cert. Numai du!6 stabilirea acestor )identit6i,, Aescartes se ocu!6 de e$istena lui Aumnezeu, !e care o recunoa&te al6turi sau com!lementar cu natura &i cu g(nditorul. Intros!ecia a c6!6tat de acum statutul unei metode serioase, com!atibile cuUmatematica. Aublul ra!ort cu lumea obiectiv6 &i cu subiectul iziologic con er6 lui Aescartes statutul de metodolog al &tiinei moderne. S&'no(% Princi!ala tem6 a !sihologiei lui S!inoza este cea a afectelor 0c6rile III > M din )4tica,/. *e de ine&te ca st6ri ale cor!ului, care am!li ic6 sau diminueaz6 ca!acitatea de aciune a organismului, o avorizeaz6 sau limiteaz6' tot a ectele sunt &i ideile des!re aceste st6ri.3ceast6 viziune este com!lementar6 re!rezent6rii des!re cor! ca sistem dinamic, su!us schimb6rilor de !rogres sau regres. Cursul st6rilor nu numai c6 re lect6 schimb6rile %n acest sistem, dar la r(ndul lor acestea m6resc dis!onibilit6ile de aciune. *a S!inoza !oin"a ca or6 autonom6 dis!are, ea con und(ndu-se cu intelectul. Numai recunoa&terea cauzelor unei aciuni ne creaz6 iluzia c6 ea este voluntar6. 4sena omului este pasiunea &i aceasta deoarece este enomen !siho iziologic. Dorin"a este atracie con&tientizat6, dar derivat6 din con&tiin6. atisfac"ia 0bucuria/ &i insatisfac"ia 0tristeea/, ormeaz6 cu !rima gru!ul celor trei a ecte undamentale, din care deriv6 celelalte. Aar &i aceste trei a ecte au o baz6 generic6# )!uterea su letului,, const(nd %n fermitate 6n6zuina s!re meninerea e$istenei con orm normelor raiunii/ &i genero(itatea 0n6zuina de a a"uta !e alii &i de a se unii !rin !rietenie/. Aiversitatea !orne&te de aici# !rezena de s!irit, cura"ul, cum!6tarea, sobrietatea etc. sunt alternative ale ermit6%%' clemena, modestia, cardinalitatea etc. sunt moduri ale generozit6ii. 3naliza a ectivit6ii la S!inoza este meticuloas6, naturalist6, du!6 regulile matematice ale descom!unerii, deriv6rii &i com!unerii' demonstraia sa urm6re&te relevarea determinismului universal &i %n aceast6 s er6 a vieii su lete&ti. "%ter'%)'$*u) +' ')u*'n'$*u) ,r%nce(- $eco)u) %)- . III-)e% 9 lucrare de re erin6 %n istoria !sihologiei este ) Trait7 des sensations, !ublicat6 de Etienne 'onnot de *ondillac 0.E.? > .EHB/ %n .E?<. Ins!irat de modelul neVtonian de g(ndire 0e$!licarea multitudinii de enomene izice !rin !rinci!iul general al gravitaiei/, Condillac res!inge metoda deductiv6 ca %ntemeiat6 !e teze arbitrare 0numai !entru c6 sunt clare &i evidente/, dar &i cone$ionismul lui Gohn *ocke, deoarece abstracia &i "udecata nu sunt reductibile la asociaii' olose&te un model genetic !entru a argumenta c6 orice a!t !sihic este o senzaie trans ormat6. 3st el, o senzaie !uternic6 &i nea&te!tat6 !rovoac6 atenie' c(nd senzaia revine,
.1
avem de-a ace cu memoria' dou6 senzaii conduc la com!araie, di ereniere, "udecat6 &.a.m.d. !(n6 la cele mai com!le$e o!eraii ale intelectului' iecare senzaie are ton a ectiv, iind !l6cut6 sau ne!l6cut6, ceea ce duce la im!ulsul volitiv de orientare !ozitiv6 sau negativ6. Senzaia !ermite distincia subiectiv > obiectiv. 9 )linie de !rogres, a materialismului rancez o constituie ideea !ractic6 a rolului hot6r(tor %n viaa oamenilor a educaiei &i legilor. Personalit6ile marcante ale acestei ideaii au ost 8.8.&ousseau 0.E.1 > .EEH/ &i *.A.Hel!etius 0.E.? > .EE./. Primul a irm6 e ectul negativ al civilizaiei asu!ra omului, !rin natura sa iind bun &i !er ect. 7elvetius a susinut teza genezei calit6ilor intelectual-morale sub e ectul %m!re"ur6rilor de via6, 0deci, o!us lui ;ousseau/ &i duce chiar la e$agerare rolul modelator al educaiei 02Despre om,, .EE5/. Fi D/Holbach, %n ) istemul naturii, 0numit )Biblia materialismului,/ vede ericirea omului 0%n a!t, iin6 izic6/ %n reorganizarea cuno&tinelor, educarea res!ectului !entru raiune &i a cura"ului. Pentru a c6!6ta cuno&tine adecvate des!re su let, este necesar s6 e$!eriment6m asu!ra lui cu mi"loacele izicii, anatomiei, medicinii, !entru c6 !sihicul, %n toat6 enomenologia sa nu este dec(t mani estare a unor orme de mi&care. 9 o!er6 ce )!reg6te&te, darVinismul este a marelui iluminist Diderot9 %n anii .EE< > .EEI a elaborat )Elemente de fi(iologie,, %n care se !romoveaz6 ideea seleciei naturale &i a in luenei mediului asu!ra organismului. 4l consider6 dre!t sim!list modelul lui *ametrie, concretizat %n )3mul:ma)in;,# creierul &i nervii ormeaz6 un %ntreg care de!inde simultan de cor! &i de lumea %ncon"ur6toare. S!iritul vremii era unul !olemic, e$!erimental, academic.
CAPITOLUL IIASOCIAIONIS"UL
PARADIG"ELE
PSIHOLOGIEI
"ODERNE/
a< =nainte de reflexologie 8ohn >oc?e 0.C51 > .EB</. Pentru g(ndirea sa !sihologic dou lucrri sunt remarcabile# An essa@ concerning human understanding 0.CIB/ &i ome thoughts concerning education 0.CI5/. -nce!(nd cu Gohn *ocke, %n &tiinele cognitive se instituie dou inter!retri ale originii &i dezvoltrii cunoa&terii# curentul nativist, al ideilor %nnscute 0susinut &i de Aescartes/ &i cel care deriv )tot materialul raiunii &i al cunoa&terii, din e$!erien &i senzaie. *ucrurile au %nsu&iri primare, inerente &i !ermanente 0soliditate, %ntindere, mi&care, etc./' %n !rocesul cunoa&terii a!ar &i caliti secundare, ce in de interaciunea !rimelor cu organele de sim 0culori, sunete, gusturi etc./. Fi unele &i altele !ot i cunoscute chiar la nivel raional numai dac a!ar direct %n e$!eriena noastr# )nimic nu este %n raionament care s nu i ost transmis mai %nainte !rin simuri,. 4vident, com!lementar lumii e$terioare, lumea intern a !ro!riilor idei, imagini &i simuri este obiect al e$!erienei &i avem ast el un al doilea izvor de cuno&tine, numite reflexie. -n Cartea a II-a, ca!.I din An essa@, cali ic aceast acultate ca oarte asemntoare simurilor &i de aceea o nume&te !rovizoriu )sim intern,. Princi!ala sa lucrare const %n dezvoltarea, !rin combinare, com!unere &i abstracie, a ideilor sim!le 0!rovenite din unul sau mai multe simuri/. 4ste o undamentare consistent a asociaionismului, %ntrit %nc &i !rintr-o teorie a limba"ului. -n stabilitatea asociaiilor de idei, a ectivitatea are un rol im!ortant, din momentul %n care un
.5
sentiment a ost !rezent %n actul cunoa&terii 0 ie ea senzorial sau re le$iv/. =ot !rin asociere se obine &i diversitatea sentimentelor din dou, bazale# !lacerea &i durerea. Ae a!t, sentimentul 0termenul generic la *ocke/ nici nu este o acultate inde!endent, !entru c, !rin coninutul su, ine at(t de senzaii, c(t &i de re lecii. Gohn *ocke a rmas %n istorie ca ) ondator al asociaionismului englez, &i datorit a!licaiilor !e care le-a %ntre!rins %n domeniul educaiei. *ucrarea ome thoughts concerning education a rezultat dintr-o serie de scrisori !e aceast tem, re lecii )din inim, de elev &i student chinuit %n sistemul tradiional de %nvm(nt, trimise din e$il unui !rieten din 3nglia. -n limba rom(n o!era !edagogic a lui Gohn *ocke a a!rut cu titlul )C(teva idei asu!ra educaiunii,, %n .IBI > .I.B, %n traducerea lui :eorge Co&buc. #eorge 'er?ele@ 0.CH? > .E?5/, e!isco!, iloso &i teoretician %n domeniul educaiei, continuator em!irist-cone$ionist al lui Gohn *ocke. *a doar 1? de ani a !ublicat dou lucrri re!rezentative# +eA theor@ of !ision 0.EBI/ &i Principles of human ?noAledge 0.E.B/. )3 i %nseamn a i !erce!ut, 0celebrul dicton latin, esse est percipi/ > rezum conce!ia subiectiv-idealist a lui BerkleL. Aac Aescartes s-a %ntrebat des!re relaia s!irit-cor!, iar *ocke des!re modul %n care materia genereaz s!irit, BerkleL a considerat esenial %ntrebarea )Cum s!iritul genereaz materie+, Da!id Hume 0.E.. > .EEC/ a devenit celebru la tineree 01I de ani/, c(nd a !ublicat lucrarea %n trei volume Treatise on human nature. ;a!ort(ndu-se sce!tic a de valoarea cognitiv a re leciei, declar dre!t unic obiect al cunoa&terii !ro!ria e$!erien. Conce!tul de e$!erien a!are aici mai elaborat, o!er(ndu-se o distincie %ntre )im!resii mai vii, 0senzaii &i !erce!ii/ &i )idei mai !uin vii, 0imagini sau amintiri/. 7ume de ine&te relaia cauz > e ect ca un gen nou de asociaie !rin contiguitate, !urt(nd nota invariabilitii succesiunii. 3nali&tii de mai t(rziu contrazic ra!ortarea acesui ti! de asociaie la clasa contiguittilor &i identi ic la 7ume trei modaliti de asociere# asemnare, contiguitate &i cauz-e ect. A relevan cauzalitii ca mecanism intra!sihic al generrii datelor con&tiinei de ctre im!resii, deci tot de a!te ale con&tiinei. Da!id Hartle@ 0.EB?-.E?E/, %n singura sa carte !ublicat, 3bser!ations of man 0.E<I/ !ostuleaz un mecanism vibratoriu %n sistemul nervos, cores!unztor senzaiilor, ideilor &i imaginilor' este o inter!retare iziologic a distinciei o!erate de 7ume %ntre impresii &i idei' %n cazul al doilea, vibraiile iind mai slabe. Pentru aceast contribuie la abordarea iziologic a cone$iunilor, cu e$tra!olri la mecanismul emoiilor, unii istorici %i con er rolul de !recursor al re le$ologiei res!ondente. 8ohn tuart Mill 6.HBC > .HE5/ a %m!rt&it &i dezvoltat conce!ia tatlui su, vz(nd %n coalescen un gen de )chimie mental,' astzi am !utea desemna enomenul !rin termenul de emergen, deoarece !rodusul asocierii a dou sau mai multe idei !oate i necunoscut sau de neantici!at la nivelul iecrei com!onente. 4ruditul iloso recurge &i la anlogie cu )discul culorilor,, cu care NeVton a demonstrat com!oziia luminii albe 0din cele &a!te culori/. 9 mai mare !recizie %n termeni a avorizat acce!tarea noilor e$!licaii# )ideile sim!le mai cur(nd genereaz dec(t le com!un !e cele com!le$e,. Alexander 'ain 0.H.H > .IB5/. Aintre lucrrile sale, dou au ost recunoscute ca cea mai elaborat g(ndire !sihologic a sec.8I8-lea# The senses and the intellect 0.H??/ &i The emotions and the Aill 6.H?I/. Conce!ia lui Bain se remarc !rin orientarea asociaionismului s!re biologie, iziologie &i a!ortul activ al instanei
.<
cerebrale' c(nd din arcul reflex unitatea elementar a !sihismului, el remarc momentul activ al organismului %n !rocesul ada!trii &i dezvoltrii 0o di eren ma"or a de asociaionismul !asiv, ce e$!lica doar ideile &i imaginile %nt(m!ltoare, res!ectiv visele &i reveriile/. Fr a i e$!erimentator, Bain a cut o!er !rin analiz, intuiie, credin %n !osibilitatea !lasrii !sihologiei %n r(ndul &tiinelor naturii. Herbert pencer 0.H1B > .IB5/. -n lucrarea )Primele principii, se ormuleaz legea evoluiei, ca general !entru e$!licarea schimbrilor din natur. S!encer nu a!are ca un scolastic, sau meta izician, ci ca un inductivist de mentalitate englez# su!une observaiei, analizei &i com!araiei &tiinele naturii 0botanica, geologia, iziologia/ &i cele sociale 0!sihologia, estetica, morala, lingvistica, istoria etc./. Princi!iul evoluiei este ormulat ca i!otez &i nu ca o dogm. Aomeniile religiei &i meta izicii sunt scoase din s era &tiinei, a cunoa&terii raionale, dominat de legea evoluiei. Folose&te !entru aceasta chiar un termen s!ecial, - )incognoscibilul,. Cu a initatea englezeasc bine-cunoscut !entru natur, S!encer se ocu! de trans erarea modelului biologic de evoluie 0trecerea de la omogen la eterogen %n devenirea oricrui organism/, la !rogresul %n alte s ere ale e$istenei, inclusiv la cea social 0societate, instituii, limba", literatur, &tiin, art/. b/ Asocia"ionismul centrat pe reflexul condi"ionat -n tratatele de istoria !sihologiei sunt conturate dou moduri de a trata aceast )recentrare, a asociaionismului de la )idee > idee, la )stimul > rs!uns,# ambele dau !rioritate )!sihologiei evoluioniste, 0S!encer, AarVin/, dar, %n tim! ce occidentalii atribuie %nce!uturile acestui !roces lui 4bbinghaus, !sihologii ru&i !un %n !rim !lan re le$ologia lui Secenov. Hermann Ebbinghaus 0.H?B > .IBI/, e$!erimentator inovator german a !ublicat %n .HH? !rima investigaie de laborator asu!ra memoriei. ;ezultatele sale sunt revendicate de asociaioni&ti !entru inovaia de a studia %nvarea unui material ce e$clude e$!eriena !recedent. 4ste vorba de silabe r sens, com!use din dou consoane &i o vocal 0Vo!, $am, cir etc./. Intenion(nd s obin o curb a evoluiei %n tim! a reteniei, a evitat cuvintele vocabularului obi&nuit care, %n trecutul e$!erienial, ar i avut cone$iuni de"a reinute. 3 obinut %ntr-adevr o curb de ti! )acceleraie negativ, !entru intervalul imediat de tim!, enomen ce a ost recon irmat ulterior, indi erent de com!le$itatea tehnicii de laborator olosite. @edicul rus, B.M. eceno! 0.H1I > .IB?/, studiind cu succes de rsunet uncia inhibitorie a unor centri cerebrali, a"unge la concluzia c sistemul nervos este un regulator automat al organismului 0analog regla"ului ma&inii lui Datt, cu aburi/. Sistemul nervos asigur integritatea anatomo- iziologic a organismului rece!t(nd e$citaiile e$terne &i semnale des!re starea uncional a organelor, declan&(nd reacii motorii &i glandulare de rs!uns. -n .HC5 !ublic )&eflexele creierului,, titlu im!us de cenzur la o lucrare ce avea %n titlu )!roveniena enomenelor !sihice !e baz iziologic,. Pentru !rima dat activitatea cerebral &i activitatea !sihic aveau aceea&i unitate elementar constitutiv, - actul re le$. 3ctele con&tiente &i cele voluntare sunt )%n sens strict, re le$e,. Secenov a mai scris &i alte lucrri de !sihologie, mai ales asu!ra g(ndirii, !romov(nd un determinism iziologic 0de alt el a scris &i o lucrare intitulat De ctre cine )i cum trebuie elaborat psihologiaC, %n care res!inge intros!ecia &i argumenteaz evoluia ontogenetic a unciilor !sihice/. )@otorul, dezvoltrii este e$!eriena, )%nt(lnirea biologic cu realitatea,. Descoperirea reflexului condi"ionat de ctre Pa!lo!
.?
Istoricii !sihologiei ruse 0dar, %n consens, &i cei occidentali/ consider c lucrarea lui Pavlov )9 e$!erien de 1B de ani, 0!ublicat %n .I15/ re!rezint !rima baz naturalist-&tiini ic, argumentat e$!erimental, !e care s-a ormat !sihologia modern' de acum, activitatea !sihic avea o ra!ortare 0sigur/ la activitatea nervoas su!erioar 0a emis erelor cerebrale/. B!an P.Pa!lo! 0.H<I > .I5C/ a intrat %n &tiin ca iziolog al digestiei 0 actori glandulari &i neuronali/, obin(nd !remiul Nobel !entru medicin %n .IB<. 3tent la controlul condiiilor de mediu %n laboratorul de iziologie, Pavlov a sur!rins un enomen )ne iziologic,# salivarea antici!ativ. 2n monta"-tehnic e$!erimental minuios, cu tuburi ce colectau saliva glandelor bucale la c(ine, le-a !ermis cercettorilor s %nregistreze salivarea %nainte de administrarea stimulului adecvat 0!esmet, !ra de carne etc./. Ne iind o e$citare local a organului de sim res!ectiv, observatorii s-au a lat %n aa unui regla" de ti! antici!ativ. Aac acesta nu este de ti! iziologic, %nseamn c este de un ordin su!erior# zgomotul !rodus de laborani, sau vederea lor, a vaselor, a locului, sesizarea tim!ului, le )anuna, Subiecilor a!ariia e$citanilor %ntritori &i le !rovoca salivaia s!eci ic, r ca e$citantul s!eci ic s ie !rezent. -n com!ortamentul actual, conta trecutul, coincidenele anterioare. Pavlov a ost !asionat nu at(t de re le$ul condiionat ca a!t de %nvre sau de !sihologie, c(t de activitatea cerebral, domeniul cu totul nou la rs!(ntia de veacuri 8I8 > 88. Condiionarea re le$elor glandulare &i motrice era o metodologie, minuios elaborat &i, evident, original, !rin care %&i veri ica i!oteze des!re !rocese de e$citaie &i inhibiie, iradierea &i concentrarea lor, uncia general-mobilizatoare a re le$ului 0necondiionat &i condiionat/ de orientare etc. Psihologia occidental %l !laseaz !e Dladimir M.'echtere! 0.H?E > .I1E/ %n istorie !e un loc !rivilegiat, al cercettorului at(t novator, c(t &i umanist# el a studiat re le$ul condiionat motric la om &i animal, %n orma asocierii unui &oc electric !e laba c(inelui sau !e m(na unei !ersoane, cu sunetul unei sonerii. Practica lui Pavlov, ost cercettor-medic nutriionist, de a scoate canale ale glandelor salivare %n a ara cavitii bucale &i, !rintr-o ca!sulare s!ecial, a trimite laborantului, !rin tuburi, !icturile de saliv, n-a ost !otrivit s!iritului )!aci ist, al lui Bechterev 0&i al !sihologilor care au urmat &i au %neles c )lumea obiectiv nu trebuie rstignit !e crucea cercetrii adevrului,/. Aeci, Pavlov a condiionat 0a !us %n contingen tem!orar/ reaciile glandulare > salivare, iar Bechterev, %naintea sa, reaciile motrice. EdAard >ee Thorndi?e 0.HE< > .I<I/ a %nce!ut s studieze %nvarea la animale, ca asociaionist, dar %n cur(nd a %nce!ut s se intereseze de %nvarea uman &i de as!ecte ale !sihologiei educaional &i social. Primul manual &colar elaborat de un !siholog %n s era %nvm(ntului clasic a ost )3ritmetica, lui =horndike, din .I.I. -n .HIH, la 1< de ani, =horndike susine teza de doctorat cu titlul ) Animal intelligence, an experimental stud@ of the associati!e processes in animals1 . Continu(nd cercetrile !e !e&ti &i antro!oide, !ublic o lucrare mai com!let %n .I... Istoricii %i analizeaz contribuiile re erindu-se la lucrarea din .I<I, 2 elected Aritings from a connectionist/s ps@cholog@1. =horndike a!are ca uncionalist' cone$iunea sau legtura stimul-rs!uns este !rinci!ala !reocu!are a !sihologiei, ie c ea este dictat de situaia e$tern sau de atitudinile subiectului, c a!are izolat sau ca element %ntr-o serie. *lar? Hull 0.HH< > .I?1/. Printre lucr6rile re!rezentative se num6r6 ) Aptitude testing, 0.I1H/, )H@pnosis and sugestibilit@,0.I55/' )Principles of beha!ior,0.I<5/, )Essentials of beha!ior, 0.I?./ &i )A beha!ior s@stem, 0.I?1/, au avut un e ect imens asu!ra problematicii 5n!"rii.
.C
-ntre stimul &i reacie 7ull a vzut variabile intermediare, condiii ce au intervenit anterior cum ar i numrul de %ncercri %ntrite, intensitatea stimulului, ora motivaiei e$!rimat %n numrul de ore de de!rivare 0de hran, de e$em!lu/. 2n e$em!lu edi icator !entru demersul lui 7ull este !rinci!iul numit )goal gradient hL!othesis, 0.I51/# !otenialul de rs!uns este %n uncie de distana &i tim!ul ce des!art Subiectul de evenimentul-%ntrire. Corolarul este ormulat ast el# )Cu c(t este mai mare am(narea %ntririi %ntr-un lan com!ortamental dat, cu at(t este mai slab !otenialul de reacie la stimulul res!ectiv,. '.%. ?inner, *ondi"ionarea operant sau instrumental ;e!lic !ozitivist la teoriile ormale enunate de 7ull, Skinner s-a ridicat din umbra lui =olman &i 7ull %n anii R?B, cu o !uternic !riz la tineret !rin !ro ilul su caleidosco!ic' cercetrile sale e$!erimentale au avut constant un %nalt credit &i interes, deoarece a identi icat %n )regimul de %ntriri, actorul !rinci!al de diri"are a com!ortamentului 0!rinci!ala lui !reocu!are# dezvoltarea ca!acitilor umane/. Punctul de originalitate ma"or a g(ndirii lui B.F.Skinner este conce!tul de comportament operant sau emitent, alternativ la cel res!ondent, !rovocat de un stimul e$tern. Primul nu are un agent !rovocator e$tern, ci este, !recum un act de voin, o mani estare a individualitii !entru !ro!ria su!ravieuire &i dezvoltare. -ntr-o cu&c !er ect izolat de zgomot, cu condiii bine determinate de tem!eratur, lumin &i echi!ament, toate orm(nd ansamblul variabilelor de!endente, subiecii !re erai ai lui Skinner erau !orumbeii &i &obolanii, dar &i oamenii. ;eaciile lor sim!le ce erau vizate !entru a i %ntrite erau sim!la a!sare !e o !(rghie sau o cheie. Se %nregistra recvena cumulativ6 a reaciilor s!ontane %n uncie de recom!ensarea lor selectiv6 %ntr-un anumit interval de tim!. &eplici la adresa asocia"ionismului. Princi!alele atacuri critice au vizat# a/ Elementarismul. Ais!onibilitatea analitic a em!iri&tilor englezi a ost %n s!iritul !rogresist al tim!ului, cu e ecte bene ice asu!ra %nelegerii ra!ortului ommediu &i a actorilor de !rogres ai educaiei. =eoria trans erului !e seama elementelor identice, ormulat de =horndike a ost %ns o !rovocare !entru un veac. :estaltismul a ost !rinci!ala clie a !rotestului, dar &i teoriile !ersonologice, umaniste, creatologice &i intuiioniste au insistat !e analiza molar a com!ortamentului &i, %n general, a istoriei !ersonale. b/ Ha(ardul 65ncercarea )i eroarea<, ca mecanism al 5n!"rii. 3cest as!ect a ost criticat !entru viciul metodologic de a !une animalul %n situaii !roblematice stu!ide 0din !unctul de vedere al com!ortamentului su normal/. )Puzzle bo$, nu-i !ermite Subiectului altceva c/ >egea efectului. Iniial acest !rinci!iu a ost %neles ca iind de ordin mentalist. =horndike a e$!licat %ns c nu este vorba de )dorin,, de )!lcere, sau )vrere,, deci nu de afect, ci de e ect, cu sensurile sale general-biologice, com!ortamentale. d/ Determinism mecanic. Critica a vizat mai mult marginalizarea valorilor umane. Cone$ioni&tii au rs!uns c noiunea de ambient &i %ntrire sur!rinde toate as!ectele !ersonologice, sociale, culturale, morale' mintea &i s!iritul omului sunt !ri ale e$istenei naturale, e ecte &i cauze ale !rogresului.
CAPITOLUL III- STRUCTURALIS"UL
.E
Structuralismul a ost !regtit de Brentano, Fechner &i 7elmholtz. %ran( 'rentano 0.H5H > .I.E/, !reot catolic &i iloso austriac, la 1< de ani a !ublicat cartea )Psihologia lui Aristotel,, iar %n .HE< )Psihologia din punct de !edere empiric,.:(ndirea lui Brentano re!rezint un !unct de cotitur sau un )re!er de orientare, %n istoria !sihologiei# el a %neles &i a s!us lumii c, %n tim! ce &tiinele naturii studiaz fenomene, !sihologia are de-a ace cu acte, aciuni care !ornesc de la Subiect, urar care are nevoi, interese, intenii, sco!uri. Psihologia este de init ca &tiin a actelor !sihice. 9rice act are un coninut 0un obiect/ &i un mod de aciune cu res!ectivul coninut. )9biectul, &i )aciunea, sunt de nedes!rit %ntr-un act !sihic. #usta! %echner 0.HB. > .HHE. Fondul su conce!tual este cel al idealismului obiectiv# el a irma des!re con&tiin c este !este tot %n univers, cor!urile cere&ti sunt %nsu leite, iar materia nu este dec(t o umbr a !sihismului. Culmea cutezanei# a vrut s demonstreze aceste idei cu a"utorul matemeticii &i a e$!erimentului. -n acest tim!, 4.7.Deber a desco!erit un a!t ca!ital# di erenierea a doi stimuli de!inde nu de mrimea absolut a iecruia, ci de relaia dintre e$citaia dat &i cea iniial. 3ceast regularitate a veri icat-o !e mai multe modaliti senzoriale# musculare, vizuale etc., a"ung(ndu-se la conce!tul de )!rag di erenial,. 3!rea un nou domeniu al cunoa&terii, - psihofi(ica, &tiina ra!orturilor dintre mrimile izice ale e$citanilor &i intensitile sezaiilor. 2na dintre !rimele realizri# intensitatea senzaiei este direct !ro!orional cu logaritmul intensitii e$citaiei' aceasta dovede&te c e$ist un !lan al uncionalitii, mai larg dec(t cel al cauzalitii. 3ceast lege !siho izic este !rezent %n lucrarea )Elemente de psihofi(ic, 0.HCB/. Herman Helmholt( 0.H1. > .HI</ > remarcabil reconstructor al g(ndirii iziologice din secolul al 8I8-lea. =ehnica sa de msurare a vitezei in lu$ului nervos a ost o inovaie. 4l a %m!rt&it conce!ia lui G.@Kller des!re energia s!eci ic a organelor de sim, recunosc(nd senzaiei rolul de semn sau simbol al lumii e$terne, iar nu o co!ie sau o re lectare. =otu&i, viziunea iloso ic agnostic nu l-a %m!iedicat s introduc msurtori ale !erce!iei vizuale &i auditive, devenind ast el %ntemeietorul psihometriei. Prin o!era iloso ic contradictorie a lui 7elmholtz, !sihologia a c(&tigat %n statutul ei 0inde!endent a de iziologie/ &i a !rogresat %n viziunea sa sistemic asu!ra relaiei dintre !lanurile senzorial &i logic. #$ndirea psihologic; a lui Eilhelm Eundt 0.H51 > .I1B/, !6rintele !sihologiei e$!erimentale, ondatorul !rimului laborator %n .HEI, la 2niversitatea din *ei!zig. Dundt a %neles c studiul su letului %nseamn o )tiin" a experien"ei &i c instrumentul ei !rinci!al este e$!erimentul. 9biectul !sihologiei este e$!eriena imediat &i metoda adecvat este obser!a"ia controlat a coninuturilor %n condiii e$!erimentale. Programul de cercet6ri al lui Dundt avea trei obiective# - a analiza !rocesele con&tiente ca elemente' - desco!erirea modurilor %n care aceste elemente se leag6 unele cu altele %n ormaiuni com!le$e' - determinarea mecanismelor iziologice ale cone$iunilor. Ae&i %n multe !asa"e ale scrierilor sale Dundt a vorbit de elementele mentalului ca des!re !rocese sau )des 6&ur6ri,, structuralismul a ost acuzat de )elementarism static,, ca &i c(nd elementele con&tiinei ar i similare unor obiecte izice. Aintre colaboratorii euro!eni ai lui Dundt, cel care a socotit structuralismul Vundtian incom!let a ost 3sAald FGlpe 0.HC1 > .I.?/. Prieten &i colaborator, un tim!, cu americanul Ed.'.Titchener, JKl!e a sesizat c6 %n !lanul mental sunt elemente identi icabile dre!t )obiecte,, dar sunt &i func"iuni, ce nu se !reteaz6 la con&tientizare
.H
&i analiz6. -n aceast6 viziune, distincia act > st6ri > !rocese, 6cut6 de Brentano, !recum &i conce!tul de )e$!erien6, au ost re!ere conce!tuale !entru )Fcoala de la DKrtzburg,, iniiat6 de JKl!e. EdAard 'radford Titchener 0.HCE > .I1E/, a v6zut unitatea &tiinelor !e undament !sihologic# universul experien"ei umane. Au!6 acest criteriu a v6zut di erena dintre Fizic6 &i Psihologie %n elul cum este orientat6 e$!eriena# 5n afar;, asu!ra obiectelor &i a relaiilor dintre ele, 5n;untru, asu!ra elementelor e$!erienei, sau a st6rilor de con&tiin6. tructuralismul ca paradigm; Prima !roblem6 ce se !une c(nd discui o !aradigm6 %n !sihologie este re!rezentarea des!re obiectul !sihologiei. )Plat orma, structurali&tilor a ost clar de init6 sub acest ra!ort# )studiul analitic al !sihicului omului adult normal !rin metoda intros!eciei,. -n aceast6 ormulare, di erenele individuale &i dis unciile sunt e$cluse din s era !roblematicii !sihologice. Postulatele structuralismului n-au avut o ormulare controlabil6 logic, ci una ce !oate i doar abstras6# - !sihologia se s!ri"in6 !e e$!eriment !entru a se elibera de meta izic6' - adev6rurile sale sunt de ordin em!iric' g(ndirea &i con&tiina sunt conce!te bazale &i domeniu de studiu e$!erimental' intros!ecia este o metod6 valid6 de studiu, dar are grade di erite de elaborare &i %nv6are' - )s!iritul, &i )cor!ul, sunt sisteme !aralele, iar legile !sihologice trebuie s remarce aceast6 distincie' totu&i conce!tul de )e$!erien6, e$!rim6 un monism, o unitate a celor dou6 roluri. Principiile conexiunii. Cone$iunea !rin contiguitate a ost considerat6 !rimordial6. Dundt a recunoscut &i un !rinci!iu al sintezei, bazat !e )senzaia, semni icaiei elementelor ce intr6 %n structur6 mai com!le$6. Principiile selec"iei. Conce!tul-cheie %n e$!licarea seleciei datelor &i e$!erienelor este aten"ia. =itchener distingea trei orme# ./ nati!; sau in!oluntar;, %n care intensitatea &i calitatea e$!erienei, %n s!ecial noutatea, sunt actori de selecie' 1/ !oluntar; sau secundar;' 5/ atenia ca de!rindere, deci par"ial in!oluntar;.
CAPITOLUL I.- FUNCIONALIS"UL Funcionalismul ca sistem a ost undamentat de ctre doi remarcabili !ro esori universitari din Chicago# Gohn AeVeL 0.H?I-.I?1/ &i G.;.3ngell 0.H?I-.I<I/. Ca !romotori sunt recunoscui ;.S.DoodVorth 0.HCI-.IC1/ &i 7.Carr 0.HE5-.I?</. Eilliam 8ames 0.H<1-.I.B/. *ucrarea sa %n doua volume )=he !rinci!les o !sLchologL, 0.HIB/, devenit clasic, a ) acut e!oc, %nc %nainte de a!ariie, iind !ublicat !e ca!itole %n di erite !eriodice. Primele mani estri %n c(m!ul !sihologiei au avut o tent critic la adresa structuralismului Vundtian# %l vedea %ngust, arti icial, !uncti orm, reductionist 0)reduce grandoarea !sihicului uman la scale numerice,/. Cea mai !rovocatoare distanare de structuralismul Vundtian 0!romovat %n 3merica de ostul doctorand la *ei!zig, 4d.B.=itchener, !ro esor la 2niversitatea
.I
Cornell, care &i im!usese termenul )structuralism,/ a ost de inirea con&tiinei !rin ?C caracteristici# - este %ntotdeauna )!ersonal,, %n sensul c a!arine unui anumit individ' - se a la %n continu schimbare, iind un !roces ne%ntreru!t 0stream o consciousness/' - "udicios continu# %n ciuda hiatusurilor, identitatea individual se menine %ntotdeauna' - selectiv# alege %n continuu relevane' - decurge at(t %n orme )tranzitive, c(t &i )stabile, 0%n ali termeni# orme centrale &i orme marginale/' - uncia ma"or a con&tiinei este de su!ravieuire, de mai bun ada!tare, intervenind atunci c(nd !roblemele sunt noi 0%n com!araie cu de!rinderile &i obi&nuinele/. 8ohn DeAe@ 0.H?I-.I?1/. 3 ost autorul !rimului tratat american de !sihologie 0)PsLchologL,, %n .HHC/, de!&it, %n cur(nd doar !este !atru ani, de )Princi!iile, lui D.Games. Prin !ublicarea, %n .HIC, a studiului )=he re le$ arc conce!t in !sLchologL,, AeVeL devine ondatorul mi&crii uncionaliste# res!inge analiza com!ortamentului %n uniti S-;, ce nu sur!rinde coordonarea global a com!ortamentului %n vederea ada!trii organismului la o situaie. *ontribu"iile func"ionalismului - stimularea !sihologiei ca &tiin e$!erimental relativ la om &i animale' - !romovarea unei metodologii a studiului variabilelor em!irice' - instrumentarea conce!tual a 4tologiei' - ormularea unei teorii asu!ra emoiilor' - s-a dovedit un sistem deschis la e$!erimentalism, obiectivism, elementarism &i la ra!ortul endogen-e$ogen.
CAPITOLUL .- 0EHA IORIS"UL Cel care a dat denumirea de )behaviorism, noii !aradigme a ost 8ohn '.Eatson 0.HEH-.I?H/. -n .I.5, a!are %n )PsLchological revieV ) lucrarea !olemic )PsLchologL as the behaviorist VieVs it). 3ici de ine&te !sihologia ca o &tiin natural !ur e$!erimental, ce urmare&te !redicia &i controlul com!ortamentului. 4$cluz(nd intros!ecia din aria metodologic, nu recunoa&te nici demarcaia dintre om &i animal' c(t de com!le$ este mani estarea com!ortamental a omului, ea a!arine totu&i schemei generale de investigare a com!ortamentului, ast el %nc(t re erirea la con&tiin &i la alte entiti mentaliste devine inutil. -n lucrri ulterioare, Datson a !romovat un reducionism !rovocator 0de e$em!lu, a ectele reduse la modi icri vasculare/ &i a cut re eriri !ozitive la re le$ologia lui I.P.Pavlov. -n )Behaviorism, 0.I1?/ a!are !reocu!at de ambient &i de !er ecionarea iinei umane. 'eha!iorismul ca paradigm H< Definirea psihologiei ca )tiin". Aac ne re erim la un te$t de maturitate, )=he battle o behaviorism ), lucrare !olemic din .I1I, %nregistrm urmatoarea de iniie# )acel domeniu al &tiinelor naturii ce se ocu! cu com!ortamentul uman, cu
1B
ce ace &i ce &tie, at(t %nvat, c(t &i ne%nvat, 0!ag. </. )Con&tiina, &i )viaa !sihic, sunt considerate )!ure !resu!uneri,. *imba"ul, !entru alii &i !entru sine, este un gen de com!ortament !recum baseball-ul. 9biectivele unei asemenea &tiine a com!ortamentului se rezuma la dou genuri de !redicii# &tiind stimulul sa !rezici ras!unsul &i invers. 4vident, %ntr-o asemenea larga viziune, stimulul &i rs!unsul au o nelimitat gam de conotaii relative la diversitate &i com!le$itate. 1< +atura datelor. Pentru behaviori&ti, datele des!re !sihic se re er la cone$iunea stimul-rs!uns, %n toate ariile de ra!ortare a organismului la mediu# chinestezie, verbalizare, regla" glandular, toate !lasate %n s!aiu &i tim!, e$!rimate %n msuri cantitative. 5< Postulate. Ain am!la literatur behaviorist !ot i relevate !atru !ostulate# a/ %n s era com!ortamentului animal &i uman e$ist un strict determinism' b/ com!ortamentul se reduce la !rocese !sihomecanice, deci musculare &i glandulare' c/ orice com!ortament, oric(t de com!le$, este analizabil %n elemente de ras!uns' d/ !rocesul con&tiintei, dac e$ist, nu !oate i studiat &tiini ic. << Modul de selectare a datelor. Consecvent unui determinism naturalist, Datson !une %n !rim-!lan %nvarea &i dis!onibilitatea ereditar. ?/ Principiile conexiunii. Ain orgoliu sau dintr-o i$itate conce!tual, Datson n-a acce!tat !rinci!iul %ntririi desco!erit &i ormulat, de Pavlov &i nici legea e ectului, de la =horndike. Pun(nd %n !rim-!lan legea e$erciiului 0 recvena &i recena/, com!ortamentele, oric(t de com!le$e ar i, sunt e$!licate ca %nlnuiri de uniti Stimul -;as!uns. C/ &aportul psihic:corp. -n accentele sale e$treme, behaviorismul %nseamn un monism izic, %n sensul c mentalul nu este dec(t o e$!resie a modului %n care uncioneaz sistemul nervos' con&tiina 0daca e$ist/ nu are o e$isten inde!endent. E< Programul de cercet;ri experimentale. Datson s-a remarcat &i a im!us !aradigma behaviorist6 e$!eriment(nd !e animale' sinteza acestor e$!erimente o gsim %n lucrarea din .I1?, )Ps@chologies of HIJK,. 2lterior %ns, studiul com!ortamentului co!iilor %n !rima lun de via &i condiionarea emoional au devenit cercetri curente. Prin observaii zilnice asu!ra a !este .BB de co!ii, a identi icat un )re!ertoriu com!ortamental la na&tere,. 9 concluzie a acestor investigaii a ost li!sa unei di erenieri a abilitilor manuale &i c(&tigarea acesteia !e msura condiionrii sociale. Prin studii longitudinale a demonstrat &i condiionarea ricii, uriei &i dragostei la co!ii, res!ing(nd ast el conce!ia tradiional a !redeterminrii ereditare. Prin situaii stimulative s!eciale a educat rica 0de e$em!lu, asociind un zgomot !uternic cu un anumit a!t, obiect sau animal/, iar !rin altele a %nlaturat-o 0!rin asociere cu stimuli !ozitivi/.
CAPITOLUL .I- GESTALTIS"UL %ondatorii gestaltismului. Fenomenul mi&c6rii a!arente, ce a dat de g(ndit !sihologilor &i a condus la !aradigma gestaltist6 &i-a g6sit a!licaia ma"or6 %n cinematogra ie. Cum se ace c succesiunea unor stimuli lumino&i la ante distanate, la un interval de cca CB msec. d6 observatorului im!resia c6 lumina se mi&c6 de la o
1.
ant6 la alta+ 3ceast %ntrebare a constituit obiectul unor %ndelungate discuii %ntre Dertheimer, venit la Institutul de Psihologie din Frank urt !e @ain %n .I.B, &i ceilali doi colaboratori, la %nce!ut subieci ai e$!eriment6rii, D.Johler &i J.Jo ka. Principiile gestaltismului a< #estaltul:calitate esen"ial; a c$mpului psihologic Se zice c6 ra!ortarea gestalti&tilor la %ntreg este di icil de %neles, de&i aseriunea )%ntregul este altceva dec(t suma !6rtilor, se g6se&te &i la %nele!tul chinez *ao-=zi, care tr6ise cu &ase secole %naintea erei noastre' sim!la a irmaie a di erenei dintre suma !6rilor &i %ntreg a ost considerat6 de B.F.Skinner %n deceniul al !atrulea o !seudo!roblem6, de&i gestalti&tii delimitaser6 !e baza acestui criteriu )g(ndirea !roductiv6, &i )rezolvarea !rin sur!rindere a legii de organizare intern6, 0!rin 4insicht/. Prin natura intrinsec6 a e$!erienei lor cognitive, oamenii rece!ioneaza &i !roceseaz6 datele %ntr-un mod structurat, !otrivit unor legi ale de!endenei !arii de %ntreg. ;ealitatea %ns6&i are organizare structural-emergent6' e$em!lul a!ei, cu calit6ile ei sur!rinz6tor de di erite a6 de elementele com!onente 0o$igenul &i hidrogenul/' structura casei, structurile materialelor &i ale esuturilor vii, circuitul electric uncional etc. 0D.Johler trateaz6 sistematic asemenea e$em!le %n lucrarea )Aie !hLsichen :estalten,,.I1B/. b< &aportul psihic:fi(iologic Aac6 %n Fizic6, noiunea de c(m! semni ic6 un s!aiu de init de mi&carea unor !articule 0ce !oate i descris6 matematic/, %n acce!iunea !sihologic6 realitatea este alta. Sa lu6m e$em!lul mai recvent utilizat al c(m!ului !erce!tiv# c6m!ul semni ic6 un ansamblu de relaii antecedent-consecvent, cu o descriere verbala sau matematic6, relativ la care com!ortamentul de orice el nu de!inde !unctual de caracteristicile locale ale situaiei-stimul. I!oteza unor c(m!uri iziologice a ost admis6 de !sihologi sub semnul izo uncionalit6ii e!istemice# dac6 un anumit )model, iziologic are o %nalt6 !robabilitate de !redictie a com!ortamentului, atunci el !oate i considerat valabil. Ideea de c(m! a ca!tivat !e iziologi &i i-a 6cut s6 e$!erimenteze inter erene %ntre ore electrice, schimb6ri iziologice &i !erce!ie 0%n s!ecial cea vizuala/. Aac6 %n aceast6 !rivin6 datele n-au ost considerate edi icatoare, relaia dintre structurile cerebrale &i e$!erien6 a ost de init6 sigur ca una de izomor ism. -n 2#estalt ps@cholog@1, .I<E, D.JWhler a irm6# )9rganizarea e$!erenial6 %n s!aiu este %ntotdeauna structural-identic6 cu organizarea uncional6 %n distribuia !roceselor cerebrale de baz6, 0!g. C./. c< Atitudinea fa"; de experien"a trecut; 3cest !rinci!iu, redat !rin sintagma )simultaneitate, 0%ntre !sihic &i izic/ este cu totul s!eci ic &colii gestaltiste. F6r6 a nega total rolul e$!erienei trecute %n reactivitatea individului %ntr-o situaie inedit6, valoarea acesteia este diminuat6 in a!ariia noii imagini !erce!tive sau soluii' con runtarea concret6 cu stimulul sau cu situaia !roblematic6 este at(t de hot6r(toare !entru com!ortamentul adecvat, %nc(t modi ic6 e$!eriena trecut6. Prece!ia este in luenat6 de trei ti!uri de variabile# genetice, istorice &i situaionale. 3ceasta nu %nseamn6 c6 unele legi de organizare a gestalt-ului nu !ot i %nv6ate 0cum ar i !rinci!iul !ro$imit6ii# elementele a!ro!iate a!arin aceluia&i obiect/. :estalti&tii sunt !reocu!ai de )e ectul !roductiv, al im!actului cu !rezentul, la care !ot contribui &i elemente native &i date ale e$!erienei trecute, 6r6 %ns6 a i hot6r(toare. D.Johler e$!lica aceasta !rin igura#
11
Ae&i igura conine dou6 litere )7,, cu care suntem amiliarizai, ansamblul nu este !erce!ut ca o com!letare a acestora, deci ca#
d< Principiile configura"iilor 4nunate %n .I15 de @.Dertheimer ca rezultate e$!erimentale, cu tim!ul au devenit cunoscute ca )legi de organizare,. 3utorii gestalti&ti &i-au dat seama de di icultatea %nelegerii ormul6rilor verbale &i au ilustrat iecare !rinci!iu cu iguri. ./ Proximitatea, elementele dis!use %m!reuna %n tim! &i s!aiu tind sa ie rece!tate %m!reuna. Figura al6turat6 este !erce!uta ca trei !erechi de linii &i nu alt el#
1/ imilaritate, elementele asem6n6toare tind sa ie !erce!ute %m!reun6 %ntr-o aceea&i structura de lucruri egale. Ae e$em!lu, &irul unor cerculee dis!use alternativ, mare-mic#
5/ Direc"ia, tindem sa vedem igurile %n modul %n care elementele sunt orientate ca o curgere continu6. Ae e$em!lu#
</ et:ul obiecti!# dac6 se !erce!e un anumit ti! de organizare, se ormeaz6 o dis!onibilitate 0set/ de a vedea la el &i elementele-stimuli ce nu au %ntocmai aceea&i dis!unere. Medem al6turat trei seturi de elemente# !rimul este com!us din !erechi clar delimitate s!aial' %n al doilea, delimitarea este mai estom!at6, iar %n al treilea li!se&te' totu&i,%ntregul ansamblu tinde s6 ie !erce!ut cu organizarea !rimei serii#
15
?/ , oarta comun;1, c(nd elementele unei serii mai mari sunt dis!use alt el, ele tind s6 ie !erce!ute gru!at. 4$em!lu#
C/ Pregnan"a# igurile tind s6 ie !erce!ute ca )bune,, com!lete, stabile, %n ciuda unor li!suri. 3l6turat vedem )cerc, &i )triunghi,, de&i sunt iguri incom!lete#
Problematica 5n!;";rii Au!a cum reiese din ormularea acestor !rinci!ii, Dertheimer admite !rezena e$!erienei trecute 0ca set, ca tendin6 sau ca dis!onibilitate cognitiv6/' %n general ins6, gestalti&tii nu !un accentul !e )re!roducere,, ci !e )as!ectul !roductiv,, adic6 !e !rocesarea cognitiv6 determinata de )vectorii, situaiei !rezente. @odul de coo!erare a celor dou6 gru!e de actori, !utem s!une acum, n-a ost dezv6luit de gestalti&ti, dar a 6cut obiectul urmatoarei "um6t6ti de veac de cercetari %n creativitate 0inclusiv inventic6/. -nc din cartea )@entalitL o a!es,0.I1?/, D.Johler demonstreaz6 e$!erimental c6 ormarea imaginii !erce!tive este determinat6 de calitatea c(m!ului ca %ntreg. ;ezolvarea unei !robleme devine o restructurare a c$mpului percepti!, %n sensul unei con!let6ri !entru ca, %n ra!ort cu !roblema !usa, c(m!ul s6 devina semni icativ. Cum con iguraiile )bune, sunt stabile, o data insightul 0desco!erirea, iluminarea/ !rodus, e$!eriena c(&tigat6 0deci %nv6area/ este stabil6. -n )Producti!e thin?ing,, @.Dertheimer sugereaz6 metode gestaltiste e iciente %n !roblem solving, abord6ri %n termeni holistici, diminuarea ateniei !entru detalii, %ncerc6ri oarbe &i c6i %nguste de dresa" 0%n s!iritul lui =horndike/. 2n moment remarcabil %n evoluia conce!iei gestaltiste %l re!rezinta cartea lui J.Auncker )9n !roblem solving,0.I<?/, o dezvoltare a lucr6rii cu acela&i titlu !ublicat6 %n .I5?, %n germana 0)PsLchological monogra!hs,,?H01EB//. 3ici, t(narul gestaltist 0coleg de doctoratur6 cu cunoscutul !siholog rom(n :h.Xa!an/, ace o delimitare clar6 %ntre dou6 ti!uri de situaii !roblematice# )tipul Hume1 &i )tipul #estalt1. Primul se !reteaz6 la o rezolvare du!6 suma elementelor, al doilea se rezolv6 !rin )4insicht,0engl. )insight,/, adica restructurare, sur!rinderea !rinci!iului de organizare holistic6' %ntr-un caz, rezolvarea este graduala, metoda %ncerc6rilor &i erorilor !oate i adecvat6' %n cel6lalt, g(nditorul %nvinge obstacole 0cum este i$itatea uncional6/, trecerea de la ne!utin6 la reu&it6 este brusc6, !er ormana este ra!id6, !rocedeul este u&or trans erat. Paradigma gestaltist; 3biectul Psihologiei# studiul e$!erienei imediate a %ntregului organism. -n contrast cu behaviorismul, gestalti&tii s-au ocu!at mai mult cu !erce!ia &i aceasta din !ers!ectiva condiiilor situaiei !rezente &i a antecedentului.
1<
Postulate. 2nul singur este ormulat clar# %ntregul domin6 !6rile &i constituie realitatea !rimara, )unitatea elementar6, de analiz6, s!eci ic6 &i !ro itabil6 !entru !sihologie. @ai sunt e$!licite alte !atru !ostulate secundare# ./ izomor ismul, 1/ contem!oraneitatea, 5/ legile organiz6rii, </ noncontinuitatea %nv66rii. Datele anali(ei )tiin"ifice. -n aceast !rivin se !oate observa o a!ro!iere de behaviori&ti, care au !racticat acce!tarea aceluia&i gen de date !rivind %nvarea &i rezolvarea de !robleme. Aac behaviori&tii au e$clus con&tiina &i intros!ecia ca a!t al analizei &tiinti ice, au acce!tat totu&i com!ortamentul verbal' gestalti&tii au ost mai tolerani, acce!t(nd relatrile subiectului des!re ceea ce rece!ioneaz &i g(nde&te. elec"ia )i conexiunea. Problema de studiu !entru gestalti&ti a ost nu selecia elementelor realului, ci structurarea lor# unele elemente devin ond, altele ) igur !e ond,. *egile de structurare ormulate de @.Dertheimer sunt %n a!t reguli de selecie' ali gestalti&ti au de init unele !ro!rieti ale stimulilor care-i ac )invariani, !entru !rocesarea cognitiv. -n ceea ce !rive&te cone$iunea 0a!ariia ormaiilor com!lete din elemente sim!le/ trebuie remarcat a!tul c !rinci!iile de organizare 0ale gestalturilor/ nu vizeaz cone$iuni, ci ra!orturi dinamice dintre antecedent &i consecvent &i ra!orturi uncionale 0cu e ect emergent/ dintre com!onente' !rinci!iul izomor ismului, de asemenea, e$!lic as!ectul !roductiv al !rocesrii cognitive, cum vor zice creatologii > )a le$ible use o knoVledge,.
CAPITOLUL .II- PSIHANALI1A Nici o alt6 !aradigm6 nu Ya cobor(t, asu!ra lumii at(t de &ocant, ca o bomb6' bulversarea mentalit6ilor tradiionale a ost at(t de generalizat6 %nc(t sistemul a ost !erce!ut ca ceva absolut nou. Sigmund Freud a abordat incon&tientul ca un teritoriu nee$!lorat al !sihicului, iar nu ca un construct logic necesar %n e$!licarea enomenelor. Pe m6sur6 ce l-a scrutat, g(ndirea sa a !rogresat s!re Y!attern-uri, mai !recise, validate %n tera!ie &i !rin acumulare de date em!irice. -n .HI? a !ublicat, %m!reun6 cu Gose!h Breuer 0.H<1-.I1?/, Y tudii asupra isteriei,, ce a marcat %nce!utul !sihanalizei iar %n .IBB a!are YBnterpretarea !iselor1' carte ce l-a consacrat ca !sihanalist. 9rientat s!re dinamica vieii !sihice, Freud identi ic6 energia &i izvorul acesteia 0!entru uncionarea a!aratului mental/# libido-ul, res!ectiv, id-ul. Ai eritele instincte 0din id/ !reseaz6 s6 se descarce de energia libidinal6. Pentru aceasta %i trebuie un "el 0%n cadrul unei activit6i s!eci ice/ &i un obiect ce aciliteaz6 desc6rcarea. Id-ul acioneaz6 con orm principiului pl;cerii, elimin(nd energie, dar !6str(nd %nc6 un nivel satis 6c6tor. 2n alt modul al sistemului !sihic este Ego:ul9 el uncioneaz6 du!6 legile !rocesului secundar, adic6 du!6 principiul realit;"ii 0este un service de evaluare ce selecteaz6 aciunile %n mod raional !entru a minimaliza teama &i a ma$imiza !l6cerea/. Incon&tientul &i con&tientul sunt dou6 s ere ale vieii !sihice %n care se deruleaz6, res!ectiv, procese primare &i procese secundare. Ae e$em!lu, ilogismul viselor este caracteristic !entru !rocesele !rimare, ca %ntreg. uperego, al treilea modul al sistemului !sihic, uncioneaz6 du!6 legile !rocesului !rimar, deci %ntr-un !lan necontrolat de con&tiin6. 9mul se ormeaz6 &i
1?
acioneaz6 %ntr-o anvelo!6 socio-cultural6, cu reguli, imagini, valori, a&te!t6ri, ce-l !rivesc direct' Ystratul, cel mai a!ro!iat al acesteia este constituit de !6rini. Aoi vectori !ulsionali !olarizeaz6 com!ortamentul unei !ersoane# ./ al vieii, integr6rii, continuit6ii' 1/ al morii sau dezintegr6rii. Aac6 !entru cel din urm6 nu i-a rezervat un nume, libido-ul este energia vieii' ea Yse i$eaz6, !e re!rezent6ri ale obiectelor e$terne' ca un !roces de desc6rcare, numit cathe$is, cu adres6 dictat6 de s!eci icitatea instinctelor, dar &i de stadiul dezvolt6rii individului. ;elativ la enomenul i$6rii 0meta ora lui Stendhal, a!reciat6 &i de C. ;6dulescu-@otru, era mai ericit6# emoiile se cristali(ea(; %n obiect, gener(nd sentimentul iubirii/ dezvolt6 o teorie a Ycom!le$elor,, a cathect6rii libidoului %n obiecte ne!ermise. Com!le$ul sau con lictul 9edi! este cel mai ra!ant# iubirea tim!urie a biatului a de mam. Aac din !recon&tient, in ormaiile !ot i actualizate cu un e ort mai mic, incon&tientul necesit o abordare !rin mi"loace s!eciale, cum sunt hi!noza, asociaia liber, visele, erorile involuntare. )Aescrcarea, !ulsiunilor, a dorinelor de satis acere, este blocat de regla"ele &i bara"ele con&tiente, dar se !oate regsi %n di erite !roduse, !rintre care simbolistica viselor. Printre e$!erienele tim!urii re ulate datorit !ede!selor &i re!resaliilor, !rimul loc %l ocu! cele ce in de motivaia se$ual. Cele trei sisteme ale !ersonalit6ii' tablou com!arativT. ID EGO Natura biologic6 !sihologic6 9riginea 4reditate e$!erien6 Contribuii Instincte Sine 9rientare =recut !rezent s!re Nivelul Incon&tient con&tient &i incon&tient Princi!iul Placerii realit6ii Sco!ul Pl6cerea ada!tarea ;aionalitatea ;ealitatea Iraional Subiectiv6 raional obiectiv6 SUPEREGO social6 cultur6 con&tiin6 trecut incon&tient moralit6ii re!rezentarea binelui &i r6ului nelogic subiectiv6
Di(iunea psihanalitic asupra obiectului Psihologiei Fr a ormula de iniii %n acest sens, Freud a intenionat s elaboreze un cadru conce!tual sistemetic %n "urul ideilor de incon&tient, rezisten, trans er, energie instinctual, catharsis, nevroz. 9 analiz a cunoscutelor variante %n !sihanaliz relev !atru !ostulate# a/ viaa !sihic se su!une unui determinism cert' b/ incon&tientul "oac un rol esenial %n determinarea com!ortamentului uman' c/ actorii hotr(tori %n e$!licarea !sihicului sunt cei motivaionali 0sau )dinamici,/' un gen de motivaie !oate instrumenta mai multe com!ortamente' aciunea intenionat este mai !otrivit e$!licrii omului dec(t cone$iunea S > ;' d/ istoria organismului este de e$trem im!ortan %n determinarea com!ortamentului actual. 4vident, %ntr-un sistem de g(ndire &i e$!licaii at(t de am!lu cum este !sihanaliza, anali&tii au identi icat &i alte !ostulate de ordin secundar# trebuina
1C
se$ual este bazal, iind !rioritar !entru biologia organismului' e$ist un con lict bazal %ntre instinctele vieii &i morii' com!ortamentul este mani estarea interaciunii a trei module# id, ego &i su!erego' ra!ortul !rini > co!ii este hotr(tor !entru nevroze' visele, erorile %n vorbire &i alte !roduse ale g(ndirii au o valoare simbolic relativ la e$!eriena se$ual.3ceste !ostulate sunt identi icate de anali&ti, dar Freud a ost un inductivist, el a !ornit de la a!te, !e care le-a e$tra!olat &i generalizat. Alfred Adler 6.HEB > .I5E/, medic vienez, %nc6 de la %nce!utul )%nt(lnirilor de miercuri, organizate de Freud, din .IB1, a devenit un disci!ol al acestuia. Au!6 !rima con erin6 a 3sociaiei Internaionale de Psihanaliz6 ce a avut loc %n .I.B, 3dler a trecut %n deziden6 !e motiv c6 maestrul a dat %nt(ietate la !re&edenie lui Gung. *a inele anului .I.., el a constituit &coala rival6 cunoscut6 sub numele de psihologie indi!idual;. Ideea original6 0tolerat6 un tim! de c6tre Freud/ a ost aceea c6 teoria &i !ractica analitic6 trebuie s6 aib6 dre!t obiect mecanismele compensatorii9 stilul de !ia"; al individului este determinat de acestea. Fora motivaional6 cea mai im!ortant6 !entru 3dler este voina de !utere a omului, se$ul iind doar un sim!tom. Co!ilul nu este un mic animal se$ual ale c6rui dorine incestuoase trebuie re!rimate, ci un organism mic &i ne!utincios, ale c6rui trebuine sunt satis 6cute &i gestionate de c6tre adulii !uternici. Co!ilul %&i dezvolt6 tre!tat un sim6m(nt al in eriorit6ii a6 de ace&tia &i tinde s!re un statut de inde!enden6. 3st el, accentul %n e$!licarea !sihismului se mut6 de la instinctele &i energiile biologice la relaiile sociale instituite %n amilia %n care cre&te co!ilul. Con lictele eseniale sunt mai cur(nd %ntre individ &i mediu, dec(t %n interiorul individului. Stilul de via6 este o construcie !sihic6 determinat6 de acest ra!ort. Creativ, racordat mereu la un viitor imaginar, omul tinde s!re integritate, concentrare, autocontrol con&tient. 4ste o imagine luminoas6, un chi! o!timist al omului, constructor al stilului !ro!riu de via6, !reocu!at de mediu &i de !rogres. *arl 8ung 0.HE? > .IC./, a abandonat conce!tul de libido, %n avoarea unei )determin6ri actuale,, ond(nd noua &coal6 de !sihanaliz6 intitulat6 psihologie analitic;. ;es!ing(nd cauzalitatea e$clusiv %n termenii trecutului, Gung !une accent !e !rezent 0con"unctur6 &i simultaneitate, - principiul sincronicit;"ii/, !e antici!area viitorului &i creativitate' im!ulsurile !rimitive vizeaz6 la Gung autorealizarea &i %m!6carea cu divinitatea. Aac6 Freud a dat !rioritate energiei se$uale 0cone$e di eritelor zone &i stadii > oral, anal, alic, latent, genital/, Gung a v6zut c6 este vorba de o energie vital6 ce se mani est6 %n orme ce in de momentele im!ortante !entru su!ravieuire# hr6nire, se$, autorealizare, com!ortamente arheti!ale etc. 3st el, com!le$ul 9edi! !oate i %nt(lnit la co!ii, dar el nu are o baz6 e$clusiv se$ual6, ci emoional > re le$6, datorat6 asistenei uncional > organice &i a ective, !rioritar materne. 3simil(nd conce!te &i !atternuri cauzale din Fizic6, Gung a %neles !osibilitatea schimb6rilor &i trans erurilor de energie %ntre di erite sisteme !sihice. Sub !uterea uni icatoare a sel -ului, incon&tientul !ersonal &i com!le$ele sale, cel colectiv &i arheti!urile sale 0persona, anima, animus, umbra/, acumuleaz6 &i ac schimb de energie !entru a realiza g(ndirea, simirea a ectivitatea &i intuiia. 4u-l este mentalul con&tient %n contact cu realitatea, centrul identit6ii &i !ersonalit6ii 0total di erit de ego-ul !alid al lui Freud/. =eoria lui Gung, cu im!licaiile sale %n !lan !ersonalistic, metodologic &i tera!eutic s-a dovedit re!ede %n consonan cu noul s!irit sistemic al &tiinelor. Caracteristicile tem!eramentale, !regnante %n g(ndirea !sihologic cea mai veche, ca!t o undamentare %n conce!tul de trans er al energiilor de la un sistem la altul, %n
1E
ansamblul com!us din sel , trecut, !rezent, viitor &i mediu. =i!urile )introvert, &i )e$travert, sunt astzi %nelese &i acce!tate de !sihologi &i ne!siholohogi, ca un s!ectacol u&or de urmrit, dar revelator al unui real hi!ercom!le$, %n care un 4u activ st!(ne&te, controleaz &i olose&te datele e$!erienei individuale &i colective. 3st el, termenul )!sihologie analitic, ce desemneaz viziunea lui C.Gung este %nscris !e traiectul evoluiilor g(ndirii lui D.Dundt, dar vizeaz sistemul de coninuturi &i energii, cu e ect net di ereniator %ntre !sihicul uman &i cel animal. Gung l-a desco!erit !e om ca mo&tenitor res!onsabil# )averea, sa este e$!eriena uman !strat &i !urtat de ceea ce 3ristotel, cu evident timiditate, a denumit )s!irit,, ca atributul esenial al transcendenei. Ae&i Gung n-a ost un naturalist ca 3ristotel, el a %neles continuitatea )lumii su letelor,# )umbra, sa este cel mai vechi arheti!, !arte a incon&tientului mo&tenit din arsenalul instinctiv al animalelor, !rimitiv &i amoral, !rin aceasta !rovocator, !uternic, comod, dar hruitor, al !ersoanei care trebuie s rs!und unui s!irit al tim!ului, %ncorsetat sau acom!aniat de norme morale. C(t de di erite ar i !attern-urile culturale, Gung vede %n ele !ersistena unui ilon comun# un cerc magic al tensiunilor, mandala sau self-ul, un !ress-ing s!ontan asu!ra elementelor e$!erieniale !entru integrarea lor %ntr-o !ersonalitate ce-&i !astreaz identitatea %n orice situaie. -n contactul su !ermanent cu lumea, sel -ul !oate avea dou tendine# o atenie mai mare !entru ambient 0e$troversia/ sau !entru !ro!ria lume interioar 0introversia/. =i!ologia individual se am!li ic, dac se consider c, asociat celor dou tendine, !atru uncii !ot i dominante %n msuri di erite# g(ndirea, a ectivitatea, sensitivitatea &i intuiia. Aeci, ti!ologia uman se !rezint %n termeni de atitudini &i uncii' !ersoana, ca identitate !resu!une aciunea acestor actori %n armonie.
CAPITOLUL .III- PSIHOLOGIA U"ANIST =oate !aradigmele !sihologice au vizat omul, olosind modele ale su letului su ca )telesco!, s!re ormele cele mai de!rtate de via su leteasc' a ost comod, a!ro!iat, s-a !utut &i sta de vorb 0ce alt &tiin mai are acest !rivilegiu s %ntrebe &i s !rimeasc rs!unsuri de la !ro!riul obiect de studiu+/. *arl &.&ogers 0.IB1 > .IHE/. Princi!alele cri ale lui Carl ;ogers# *ounseling and ps@chotheraph@, .I<1' *lient centered theraph@, .I?.' 3n 'ecoming a person, .IC.' *arl &ogers on encounter groups, .IEB' 'ecoming partners, marriage and its alternati!es, .IE1' *arl &ogers on personal poAer, .IEE' A Aa@ of being, .IHB' %reedom to learn for the LM/s, .IH5. Aac Skinner s-a centrat !e com!ortament 0ca o tranzacie %n moned de recom!ens &i !edea!s/, iar Freud a dat atenie !rioritar orelor oarbe ale %ntunericului interior, ;ogers se ocu!, scoate %n !rim !lan, persoana# cu su letul ei antici!ativ, re le$iv, decentrat, em!atic. Intrm %n via &tiind ce ne !lace &i ce nu, ce este, %n general, bun sau ru' !rocesul evaluativ este o!erativ, iresc, le$ibil, dar mai ales s!ontan, r "udeci &i !rece!te. 4ste un ghid intern ce uncioneaz %n co!ilrie r bloca"e, %ntr-o unitate organic cu sinele' la v(rsta adult, acest contact natural se !ierde, evaluarea devine in le$ibil, nesigur, noncon ortabil, bulversat de gri"a de a!rare &i, %n general, de an$ietate. Practic, evaluarea nu mai deserve&te !e de!lin autorealizarea' ;ogers e$!lic acest enomen !rin conce!tul urmtor.
1H
- *onsidera"ia po(iti! necondi"ionat. Aezvoltarea sel -ului !resu!une acce!tare &i dragoste' ;ogers este convins c aceast nevoie de a eciune din !artea celorlali este %nnscut. Ae aici deriv im!ortana hotr(toare a !ersoanelor care se ocu! de viaa co!ilului, %n s!ecial rolul !rinilor. 3cest )%nalt edi iciu, al !roteciei las %ns o umbr cu e ecte !ro unde# cum adulii %nce! s determine ce este )corect, &i ce este )gre&it,, ce este )bine, &i ce este )ru,, !otenialul evaluativ al co!ilului devine din ce %n ce mai r(nat, rolul su de decizie %n materie de e$!erien intern este diminuat. Internalizarea valorilor din cadrul amiliei, &colii, bisericii, statului im!rim o rigiditate &i, evident, un gen de alienare a asistrii evaluative a com!ortamentului. 4le sunt totu&i asimilate !entru c sunt !rivite !ozitiv de ctre !ersoanele im!ortante. 4$em!le de !rece!te# )su!unerea necondiionat a de autoritate este un lucru bun,, )a c(&tiga bani este oarte im!ortant,, )a %nva la &coal este bine,, )a %nva neorganizat, r sco!, este o !ierdere de tim!,, )erotismul este un lucru ru,, )este ne!otrivit !entru un brbat s !l(ng, etc. Ca urmare a acestor asimilri, se schimb &i !rocesul realizrii imaginii de sine' se olosesc re!ere de %m!rumut' disociaiile %ntre ceea ce Subiectul crede des!re sine &i ceea ce cred alii !oate duce la tensiune &i nelini&te. Consideraia !ozitiv necondiionat este un remediu al alienrii# !ersoana vede c !ro!riile-i g(nduri &i simminte sunt !ozitiv !rivite de ctre ceilali, care-l %ncon"oar, &i mai ales de cei care-i sunt deosebit de a!ro!iai. Sinonimele )consideraiei !ozitive necondiionate, sunt )acce!tarea, &i )lauda,. -n !ractica !sihotera!eutic, %n momentul %n care clienii simt c sunt acce!tai a&a cum sunt, %nce! s renune la )dis!ozitivele interne, de a!rare &i negare, generate de )a!recierile condiionate, la care au ost su!u&i %n e$!eriena anterioar. - *ongruen" )i incongruen" > termeni olosii de C.;ogers !entru a desemna relaiile de concordan, armonie &i, res!ectiv, discre!an sau dizarmonie dintre imaginea de sine &i tririle intime 0organismic e$!eriencing/. Starea-el %n !rocesul de tera!ie este atingerea )strii de congruen,, %nsemn(nd integrare, autenticitate, ne%nstrinare, deci o armonie %ntre tendina general de actualizare &i autorealizarea sinelui. - Person cu func"ionalitate complet > individ i!otetic ce re!rezint actualizarea ma$im a unei iine umane. -n viaa real, uncionalitatea !oate i descris doar %n termeni relativi. Ae aceea ) uncionalitatea total, trebuie !rivit ca !roces, iar nu ca o condiie static# un organism ce uncioneaz bine, ada!tativ, at(t de mobil &i le$ibil %nc(t s %nt(lneasc situaiile noi %n modul cel mai e icient &i s as!ire s!re nivele mai %nalte de actualizare' este vorba deci de o mi&care constructiv %n direcia dezvoltrii &i %m!linirii continue. 4vident, o asemenea !ersoan se caracterizeaz !rin congruen, armonie %ntre sine &i trirea e$!erienial# de aceasta este con&tient, o acce!t r s-o nege sau distorsioneze' testeaz e ectiv realitatea !entru a-&i ma$imiza sati saciile' !ractic relaii inter!ersonale armonioase. Terapia centrat pe client ;einem de la C.;ogers o de iniie a !sihotera!iei, ormulata %n .I?I, deci la dou decenii de la !rima sa carte 0)*ounseling and ps@chotherap@,, .I<1/# )!sihotera!ia este !unerea %n unciune a unei ca!aciti de"a e$istente %ntr-un individ !otenial com!etent, 0!.11./.4 iciena tera!iei este determinat de trei )condiii atitudinale,# ./ =era!eutul s ie %n starea de congruen, de armonie %ntre ceea ce simte &i ceea ce-i transmite clientului'
1I
1/ =era!eutul !ractic %n ra!ort cu clientul o a!reciere !ozitiv# acesta este )!remiat, !entru tot ceea ce este &i ceea ce !oate deveni' 5/ -nelegerea em!atic a clientului# tera!eutul simte e$!eriena intern a clientului, intr(nd &i rm(n(nd %n lumea lui subiectiv, r a se %m!otmoli %n temerile, con uziile &i alte emoii !e care acesta le trie&te. 4ste o intuire &i %m!rt&ire a e$!erienei clientului, %n sco!ul s!ri"inirii lui s-&i gseasc !ers!ective clare 0diminuarea temerilor de a se e$!rima, intrarea %ntr-un contact mai a!ro!iat cu !ro!ria e$!erien intim > )organismic,/. Prin a!tul c tera!eutul se simte con ortabil &i atras de ceea ce ace, este o !ersoan cu ) uncionalitate com!let,, %ntr-un ra!ort real, autentic, iresc. Nu numai verbal, dar &i !rin mimic, ton, !auze, acioneaz )nondirectiv, asu!ra clientului !entru ca acesta s-&i acce!te tririle !ro unde, s devin mobil, luent &i cu o bogie de di erenieri %n reacii, ceea ce %nseamn o recentrare a !otenialitilor lui !e )aici &i acum,. Al"i promotori ai psihologiei umaniste Abraham MasloA 0.IBH > .IEB/. 9!era lui 3.@asloV este o dezvoltare a ideii de )cre&tere !sihologic, &i )a irmare a sinelui,. Cele mai cunoscute lucrri ale sale sunt# )Moti!ation and personalit@, 0.I?< &i .IEB/' )A theor@ of moti!ation, 0.ICE/' )The farther searches of human nature, 0.IE./. 3stzi, chiar &i la cursurile de management &i %n !ractica inginerilor se ac trimiteri la )!iramida motivelor,, a lui @asloV. 3v(nd &a!te nivele, baza 0dimensiunea cea mai %ntins !e care se s!ri"in celelalte/, o constituie )nevoile iziologice, 0 oame, sete, se$ etc./' urmeaz nevoia de securitate 0ad!ost, a!rare de !ericole etc./' a!oi, !alierele trebuinelor !sihologice# nevoia de !ro!rietate, dragoste, acce!tare' de stim &i a!reciere' cognitive' estetice' autorealizarea sau actualizarea. M(r ul !iramidei a dat mai mult de g(ndit lui @asloV, elabor(nd o conce!ie a multimotivaiei# motivaia !entru valori mai %nalte, - rumusee, ordine, "ustiie, !er eciune, dorina de a crea, transcendena. Coalescena acestora este avorizat de nevoia de auto%m!linire sau autorealizare. Cores!unztor trebuinelor de acest ordin, su!erior, este com!ortamentul de v(r 0)!eak e$!erience,/, de init !rin intensitate, e ecte emergente asu!ra !ersonalitii &i destinului, caracter sacru, deschidere s!re in init, e$taz, uimire &i veneraie. Fr a i inter!retate mistic, acest gen de e$!eriene au momente de revelaie &i ins!iraie. Erich %romm 6.IBB > .IHB/ este un !romotor al !sihologiei umaniste !rin a!elul la ca!acitile umane ca izvor al sensului vieii, c(t &i !rin %ncrcarea tendinelor incon&tiente cu un coninut raional, creativ &i !ozitiv-a ectiv 0iubire, altruism, armonie/. *ucrrile mai im!ortante ale lui Fromm# Escape of freedom 0.I<./' Man for himself 0.I<E/' The sane societ@ 0.I??/' The art of lo!ing 0.I?C/' The re!olution of hope toAard a humani(ed technolog@ 0.ICH/. Societatea su!ertehnicizat &i de consum e$cesiv are dre!t e ect asu!ra omului, alienarea# decentrarea de la ideea de e$isten la cea de !osesie' omul se ru!e de sine, dar &i de alii, se !erce!e ca un strin, se reduce la un )caz, %n documentele birocraiei, un )obiect, %n a!aratul de !roducie, r nici o identitate. Su letul uman devine divizat uncional %n com!artimentele intelectiv &i a ectiv, raiune &i !asiune. Mz( nd %n )criza de identitate, 0indi erena omului a de el %nsu&i/ e$!resia dezumanizrii, !ro!une totu&i remedii# substituirea eticii )autoritare, cu una
5B
)raional, &i trecerea de la s!erana iluzorie &i !asiv la s!erana activ 0ca actor creator al vieii, !unerea %n act a !otenelor !ro!rii, im!rimarea unui sens vieii/. Printre !romotorii !sihologiei umaniste sunt &i alte nume cunoscute# &.E.*oan 0care a !ublicat %n .IE< %n 3nglia o carte des!re )!ersonalitatea o!timal, 0de succes &i con ort, le$ibil, integr, cu identitate !uternic/' Charlotte BKhler 0!robleme de %nvare &i dezvoltare/.
CAPITOLUL .I - Trecut +' '$tor'c 'n P$'2o)o3'% ro*4ne%$c5 Cu veneraie consemn6m c6 %n aria cultural > &tiini ic6 rom(neasc6, evoluia g(ndirii des!re !sihic a ost mereu %ntr-o bene ic6 rezonan6 cu mi&carea ideativ6 universal6.-n anii CB , o tez6 de doctorat releva !rinci!alele eta!e si o!ere ce au marcat devenirea Psihologiei ca &tiin6 e$!erimental6 %n ;om(nia.3utorul era un remarcabil cerecet6tor, h6r6zit cu un destin social ne ericit ca &i intreaga Ybreasl6, !sihologic6 a tim!ului# @arian Be"at. 4vident, !(n6 la "um6tatea veacului al 8I8-lea, !roblematica !sihologic6 era !rezent6 %n lucr6ri de iloso ie, antro!ologie &i iziologie > medicin6. Aimitrie Cantemir a tr6it %n secolul al 8MIII-lea, de init in con&tiina !eriodiz6rii istorice ca trium al materialismului &i iluminismului rancez.-n YIstoria hierogli ic6,, cognitivismul savantului moldovean este de actur6 em!irist6# senzorialul este sursa !rimar6 a Ycuno&tintei &i &tiinei, 0vol.I, !ag.CC, 4dit.3cademiei, Bucuresti, .IE</.Pentru a reda Y!ar umul, vremii, re lectat in g(ndirea unui iloso !ostcartezian, re!roducem sintagmele lui Aimitrie Cantemir relative la cunoa&tere # cercetarea era numit6 Yis!ita,, iar raionamentul Ychiteala,.Cunoa&terea era un Y!alat, cu trei !ori # !erce!ia 0rece!tarea !rezentului/, memoria 0Y!ildele cele trecute,/ &i g(ndirea 0Ybuna socoteala a celor viitoare,/. -n consonan6 cu raionalismul cartezian, destul de recent !entru tim!ul s6u, Aimitrie Cantemir !une mai !resus Yg(ndirea &i buna de!rindere, a6 de instinct. -n YAivanul sau g(lceava inele!tului sau giudetul su letului cu tru!ul,, abordeaz6 !robleme ale genezei !sihice &i morale, res!ectiv rolul %nv6t6rii. :(ndirea !sihologic6 !romovat6 de %nv66m(ntul su!erior din =6rile ;om(ne Aou6 unit6i de inv66m(nt su!erior cu relevan6 !entru evoluia g(ndirii !sihologice# Fcoala Aomneasc6 de la =rei Ierarhi 0 ondat6 de Masile *u!u/ &i 3cademia greceasca de la S (ntul Sava, Bucuresti.3ici se !redau cursuri a$ate !e ideaia antic6 dar &i !e cea occidental6 ondat6 !e em!irismul englez, iluminismul rancez si german. -naintea cre6rii Statului Naional ;om(n &i a in iin6rii universit6ilor din Ia&i 0.HCB/ si Bucure&ti 0.HC</, dou6 o!ere &tiini ice sunt de re erin6 !entru Psihologie# ./ Y3ntro!ologhia sau scurta cuno&tint6 des!re om &i des!re %nsu&irile sale,, cu un Ya!endice, de .B !agini cu titlul YAes!re su let,, .H5B, 2niversitatea din Buda, de Paul Masici' 1/ Y9glinda %nele!ciunii, cunoa&terea sinelui,, .H<5, Colegiul S .Sava, de St.M.4!iscu!escul.
5.
Cu titlul de cursuri universitare de Psihologie, sunt recunoscute # YPsihologia em!irica &i logic6,, elaborat &i tinut de Simion Barnuiu la Ia&i, !ublicat !ostum %n .HE. ' tot la Ia&i I.:6v6nescu editeaz6 un manual de !sihologie valori ic(nd &i !relegerile universitare inute de =itu @aiorescu, I.Po! Florentin, C.C.Aumitrescu > Ia&i, C.*eonardescu. Psihologia e$!erimental6 a cunoscut av(nt &i res!ect %n toat6 lumea du!a iniiativa lui D.Dundt, cu %n iinarea !rimului laborator %n .HEI.3st el, !(n6 la inele veacului, au a!6rut laboratoare la 2niversit6ile Gohn 7o!kins, S.2.3., .HH5, Paris, ;oma, &i Cambridge, .HI.. -n %nv66m(ntul su!erior rom(nesc !rimul curs de Psihologie e$!erimental6 si !rimul laborator, a luat iin6 la Ia&i, ca iniiativ6 a lui 4duard :ruber, !roas!6t doctor al 2niversit6ii din *ei!zig, un intelectual de o !restan6 admirat6 %n ar6 &i str6in6tate, dar cu un destin tragic r(nt la numai 5? de ani, de o nevroz6 ireversibil6. @entoratul de mare emergen6 al lui Dundt a avut ca e ect bene ic &i !rimele dou6 Congrese mondiale de Psihologie' la ele au !artici!at cu succes si 4d.:ruber 0rom(n cu r6d6cini germane &i moldovene&ti domne&ti, so al uneia dintre iicele !oetei Meronica @icle/. Ca a!te de Yrezonan6, &i dezvoltare a &tiinei !sihologice %n aria cultural > !edagogic6 rom(neasc6, consemn6m lucr6rile # YIntroducere %n Psihologie, 0.H.1/, de Ft.@ih6ilescu ' YPrinci!ii de Psihologie, 0 .HI1/, de C.*eonardescu 0la numai doi ani du!a tratatul cu acela&i titlu al lui D.Games/ ' YProblemele Psihologiei, 0.HIH/, de C.;6dulescu > @otru ' ciclul de .1 !relegeri inute la 2niversitatea Bucure&ti de c6tre 3l red Binet la invitaia ministrului Instruciunii !ublice 0=ake Ionescu/ ' N. Maschide 0.HE5 > .IBE/, liceniat al 2niversit6ii Bucure&ti, disci!ol al lui =itu @aiorescu &i C.C.Aumitrescu > Ia&i, lucreaz6 %n laboratorul lui 3.Binet, la Paris, &i tim! de &ase ani este director ad"unct al *aboratorului de Psihologie !atologic6 al Sorbonei, condus de 4d.=oulouse ' viitor !re&edinte al 3cademiei ;omane, dar marginalizat cinic de regimul !olitic instaurat du!6 .I<?, C.;6dulescu > @otru, doctorand al lui D.Dundt &i disci!ol al unei !leiade de savani ca Charcot, ;ibot, Beaunis &i Binet, ine %n .HIE la Bucure&ti cursul Y4lemente de Psihologie e$!erimental6,, iar %n .IBC reu&e&te s6 obin6 onduri ministeriale !entru %n iinarea !rimului laborator de !sihologie e$!erimental6 la 2niversitatea Bucure&ti. Au!6 cum s-a ar6tat %n introducerea acestui curs de Istoria Psihologiei, menirea sa este %n !rinci!al realizarea unui e$erciiu de Y&coal6 de g(ndire,.S!re e$em!li icarea !erenit6ii !roblematicii !sihologice, invoc6m titlul tezei de licen6 a lui Aimitrie C.N6de"de, coordonat6 de C.;6dulescu > @otru # YMaloarea vieii ca !roblem6 !sihologic6,, .HIH.3st6zi, !rin o!era lui :ardner &i !rintr-un larg dia!azon de cercetare se contureaza conce!tul de Yinteligen6 e$istenial6,, adic6 un Y!roblem salving, sau un Yco!ing, %n materie de sensuri ale vieii ' !reocu!area autorului citat se dezvolt6 cu ocazia tezei de doctorat condus6 de =h.*i!s # Y4seu asu!ra teoriei biologice a !l6cerii &i durerii, 0!ublicat6 ulterior in german6 &i rancez6 cu un titlu a!ro!iat, recenzat6 cu %nalt6 a!reciere %n Y=he american "ournal o PsLchologL,, nr.5 Z .IBH/. 2n alt autor rom(n de larg6 recunoa&tere euro!ean6 este 9tilia Mlaicu ' cercet6rile sale des!re memoria imediat6 0!roblema actual6 %n Psihologia cognitiv6/ au ost obiect de re erin6 0du!6 ce au a!6rut %n !ublicaii ranceze/ !entru 7.Pieron si :.Aumas.
51
Fiziologia, Neurologia &i 4ndocrinologia au ost trei domenii ce au orti icat &tiina !sihologic6 in ;omania. YFcoli &tiini ice, de !restigiu euro!ean au im!rimat 6rii noastre o identitate incon undabil6 %n sec. al 88-lea # bacteriologie, chimie, izic6, medicin6, construcii, aviaie, sociologie etc. Cu titlul de e$em!lu red6m o serie de contribuii # a/ Ion 3tanasiu, liceniat al @edicinei Meterinare din Bucuresti, cu studii a!ro undate la Paris &i Bonn, iniiaz6 studii de electro ioziologie nervoas6 ' este director ad"unct %n .IB1 al Institutului internaional de Fiziologie e$!erimental6 de la Boulogne sur Seine, Paris ' %n .IB? revine la Bucure&ti ca director al Institutului de Fiziologie al 2niversit6ii Bucure&ti, !romov(nd, %naintea lui Pavlov &i %n colaborare cu Ch.;ichet, ideea de Yre le$ !sihic,, a unit6ii izic > !sihic ca un !rinci!iu al determinismului %n viaa !sihic6. b/ Cunoscutul savant neurolog :heorghe @arinescu 0.HC5 > .I5H/, autor al tratatului clasic Y*a cellule nerveuse,, !re aat de ;amon [.Ca"al, se !reocu!a sistematic, du!a .IBB, de !roblemele limba"ului, scrisului, sensibilit6ii, sugestiei &i nevrozelor.-n .I.C :h.@arinescu !ublic6 lucrarea YAes!re metodele Psihologiei,, abord(nd &i tema con&tiinei, ca Yultim teritoriu al evoluiei !sihice,.-n lucr6ri ulterioare a!ro undeaz6 abordarea, relev(nd insu icienele intros!eciei &i !ers!ectivelor obiectivit6ii %n Psihologie. c/ 3utorul !rimului Y=ratat de 4ndocrinologie, 0in colaborare cu @.:oldstein/, .IBH, C.I.Parhon 0.HE< > .IEB/ studiaz6 !atologia mentala %n uncie de glandele endocrine ' undamenteaz6 o endocrinologie a emotivit6ii, memoriei &i con&tiinei, cu considerarea im!ortanei vieii de relaie. Psihologia rom(neasc6 %n secolul al 88-lea Constantin ;6dulescu > @otru, ericit !rin o!era,dar %ntristat !rin destinul social, ne-a l6sat o o!er6 de o larg6 conce!ie &i !ro und6 intuiie.-n toamna anului trecut, 1BBC, 2niversitatea Bucuresti a organizat Con erina internaional6 dedicat6 centenarului Psihologiei e$!erimentale, res!ectiv lui ;adulescu > @otru.3 dezvoltat %n cultura noastr6 determinismul, !ersonalismul energetic &i !sihologia social6.Personalitatea, construcie Yarhitectural6, a !sihismului uman, este abordat6 evoluionist, ca un !rodus energetic al schimb6rilor naturale # Y...natura !roduce !ersonalitatea su leteasc6 asa cum !roduce cristalizarea mineralelor &i cum se !roduce ereditatea ormelor organice,.0YPersonalismul energetic,, !...?/. Conce!tul Ycristalizare,, in ond o meta or6 sau un model inter!retativ, s-a dovedit deosebit de !roductiv %n istoria g(ndirii !sihologice # 3ristotel e$!lica Yintelectul activ,, Stendhal geneza sentimentului, Auncker natura !roduselor g(ndirii. Primul institut de cercet6ri !sihologice s-a in iinat %n .I1. la noua %n iinat6 2niversitate din Clu".Patosul !atriotic al %ntregirii neamului s-a materializat &i %n dezvoltarea %nv66m(ntului su!erior ' dintre cadrele universitare de !restigiu deta&ate la Clu", Florian Fte 6nescu > :oang6 a ost !sihologul cu initiaiva, com!etena &tiini ic6 si harul de Y&e de scoal6,.Cu !reg6tire universitar6 %n ar6 &i doctorat la Dundt 0.I../, lucr(nd c(iva ani %n Institutul din *ei!zig, !ro esorul Fte 6nescu > :oang6 a!are bene ic %n ara noastr6 ca un ilustru continuator.3 organizat serviciile de !sihologie %n trans!orturi, armata, !o&ta, "ustiie, educaie, s6n6tate, munc6.Pentru asimilarea celor mai noi tehnici e$!erimentale &i-a trimis disci!olii %n marile centre ale lumii # N.@6rgineanu 0%n 3ustria, :ermania, 3nglia &i S.2.3./, A.=odoran
55
03ustria &i 4lveia/, 3l.;o&ca 0:ermania, Frana, Belgia &i 4lveia/, @.Beniuc 0:ermania/.Psihodiagnoza &i orientarea !ro esional6 au ost teme !redilecte &i %n colabor6rile cu cercet6torii din Bucure&ti # :h.Xa!an, :.Bontil6, I.Nestor. Cercetarea !sihologic6 %n cadrul 3cademiei ;om(ne -n .I?5 se ormeaL6 o Secie de Psihologie la Institutul de Fiziologie normala &i !atologic6 al 3cademiei ;om(ne ' aici se trans er6 &i colectivul de !ro il ce uncionase %n cadrul Institutului de Istorie &i Filoso ie. *a . 9ctombrie .I?C, la iniiativa !ro .@ihai ;alea, ia iin6 Institutul de Psihologie al 3cademiei ;om(ne, care uncioneaz6, urm6torii trei ani, %n acela&i sediu cu Catedra de Psihologie a 2niversit6ii Bucure&ti.Personalitate marcant6 %n !lanurile &tiini ic &i social, ;alea obine !entru institut o cl6dire %n str.Frumoas6 nr.1C, unde lucreaz6 1? de de cercet6tori, !e o tematic6 structurat6 %n &ase secii, ulterior .B sectoare, !rintre care &i unul de Psihologie social6.Institutul s-a dezvoltat %n urm6torul deceniu sub toate as!ectele # !ersonalul s-a dublat, s-au constituit &i dotat laboratoare, biblioteca a de!6&it 1?.BBB de volume, schimburile cu str6in6tatea s-au am!li icat !rin vizite, colabor6ri, l6rgirea ariilor tematice. Ain .I?? Institutul edita );evista de !sihologie, &i din .IC<, );evue roumaine de sciences sociales,' s-au elaborat tratate &tiini ice de Psihologie general6, a muncii, artei, social6, !siho iziologic6, !sihologia %nv66rii, g(ndirii, creativit6ii, limba"ului, simul6rii &i sugestiei. Ain raiuni ideologice &i de stat, %n Iulie .IEB Institutul de Psihologie este trecut sub egida 3cademiei de Ftiine Sociale &i Politice, %n iinat6 %n acela&i an.Au!6 cinci ani, tot din motive neacademice, Institutul este comasat cu cel de Ftiine Pedagogice &i Psihologice, cu uncie de!artamental6, subordonat @inisterului 4ducaiei &i -nv66m(ntului.Carcaterul ideologic > o!resiv al schimb6rii a ost trans!arent.3tunci au ost sco&i din cercetare s!eciali&ti remarcabili # =r.7erseni, C.I.Botez, @.Be"at, @aria @amali, 4.Fischbein, Ileana B6rbat.3titudinea constant s id6toare a6 de &tiina regla"elor !sihice s-a acutizat %n .IH1, c(nd Institutul de Cercet6ri Pedagogice &i Psihologice a ost des iinat !rintr-o %nscenare regizat6 de autorit6ile la v(r ale statului.Xeci de cercet6tori cu o!er6 &tiini ic6 recunoscut6 au ost re!artizai ca muncitori necali icai %n diverse %ntre!rinderi ' o!inia !ublic6 a ost &ocat6 &i dezin ormat6 ' %n str6in6tate s-a !rodus un e ect contrar # !e ondul dezam6girii generale, numeroase centre &tiini ice au ormulat !roteste, mesa"e de %ncura"are &i sim!atie. -nce!(nd din .IIB, cercetarea !sihologic6 a reintrat sub aus!iciile 3cademiei ;om(ne.
677Co&'ed ,ro* 0)%c89o%rd Ac%de*'c H%ret;;;A)) r'32t$ re$er:ed to Un':er$'t%te% du*<=du*<><%2oo/co*777
Su'te-Un':er$'t%te% S&'ru S&'ru H%ret;;;co&'ed 9<
5<

Istoria Psihologiei-Curs Sem II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Psihologiei-Curs Sem II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Psihologiei

Curs Blackboard sem. II, anul I Fac. de Sociologie-Psihologie

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

CAPITOLUL II-GNDIREA PSIHOLOGIC PREARISTOTELIC

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

CAPITOLUL III- STRUCTURALIS"UL

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

677Co&'ed ,ro* 0)%c89o%rd Ac%de*'c H%ret;;;A)) r'32t$ re$er:ed to Un':er$'t%te% du*<=du*<><%2oo/co*777

Su'te-Un':er$'t%te% S&'ru S&'ru H%ret;;;co&'ed 9<

Istoria Psihologiei curs sem II-2niversitatea S!iru 7aret-Blackboard

S-ar putea să vă placă și

677Co&'ed ,ro* 0)%c89o%rd Ac%de'c H%ret;;;A)) r'32t$ re$er:ed to Un':er$'t%te% du<=du<><%2oo/co777