STRATEGII ALTERNATIVE DE EVALUARE LA MATEMATIC

Prof. Badea Mihaela Clementina Grup colar Dimitrie Bolintineanu Bolintin Vale, judeul Giur iu !"aluarea repre#int$ un proce% continuu &i de durat$ put'ndu(%e face la )nceputul pro ramului de in%truire, pe parcur%ul ace%teia %au la finalul %$u. !a tre*uie %$ a%i ure e"idenierea pro re%ului )nre i%trat de ele" )n raport cu %ine )n%u&i )n "ederea atin erii o*iecti"elor+ reali#$rii competenelor pre"$#ute )n pro ram$. ,re*uie e"aluat$ nu numai cantitatea de informaie de care di%pune ele"ul, dar mai ale% ceea ce poate el %$ fac$ utili#'nd ceea ce &tie %au ceea ce intuie&te. !"aluarea are trei funcii principale &i anume funcia diagnostic -care are )n "edere depi%tarea lacunelor &i re&elilor ele"ilor &i )nl$turarea ace%tora., funcia prognostic -care pune )n e"iden$ performanele "iitoare ale ele"ilor. &i funcia de selecie -c'nd %e dore&te cla%ificarea candidailor la e/amene &i concur%uri.. 0trate iile alternati"e de e"aluare %unt1 referatul, in"e%ti aia, proiectul, portofoliul, o*%er"area %i%tematic$ a ele"ilor -a acti"it$ii &i comportamentului ace%tora. &i autoe"aluarea. Referatul e%te un i%ntrument cu un carcter formati" &i creati" care reu&e&te %$ )n lo*e#e #one )ntin%e de coninut. 2ce%ta permite identificarea unor elemente de performan$ indi"idual$ a ele"ului &i o apreciere nuanat$ a )n"$$rii. Poate fi utili#at la cla%ele mari pentru moti"area ele"ilor cu potenial )nalt. !/i%t$ dou$ tipuri de referate &i anume1 referatul de in"e%ti aie &tiinific$ independent$ &i referatul *i*lio rafic. 3a matematic$ putem a"ea cele dou$ tipuri de referate, "oi da c'te"a e/emple &i anume1 referatul de in"e%ti aie1 aici poate fi propu% un referat cu tema1 4 Aplicaii ale integralei definite la cla%a a 566 a, iar la cla%a a 56 a 4 Aplicaii ale derivatelor n fizic. referatul *i*lio rafic+ *io rafic, m(am andit doar la c'te"a teme pentru ace%t tip Matematicianul Dan Barbilian poetul Ion Barbu Matematicieni celebrii !ei opt Bernoulli !ei doi "ascal Matematiceni celebrii rom#ni$
7

Investigaia e%te in%trumentul care facilitea#$ aplicarea )n mod creati" a cuno&tinelor &i e/plorarea %ituaiilor noi %au foarte a%em$n$toare cu e/periena anterioar$. 0e poate derula pe durata unei ore de cur% %au a unei %ucce%iuni de ore de cur%. !%te o metod$ de e"aluare )n care ele"ul e%te pu% )n %ituaia de a c$uta o %oluie la e/i ene &i comple/it$i diferite. !le"ul %au rupul de ele"i prime%c o tema cu %arcini preci%e. 3a capitolul 42riidin cla%a a V6 a %e poate propune1 4Desenai urmtoarele figuri geometrice% un triung&i un ptrat un dreptung&i un trapez un romb$ Msurai 'i aflati ariile lor$ (recei ntr)un tabel rezultatele obinute apoi calculi ariile figurilor de mai sus dac% a* mrim de dou ori o dimensiune+ b* mic'orm de dou ori o dimensiune$ Proie tul e%te o metod$ comple/$ de e"aluare indi"idual$ %au de rup. Poate a"ea conotaie teoretic$, practic$, con%tructi"$ &i creati"$. 0e poate derula pe o perioad$ mare de timp, pe %ec"ene determinate dinainte %au %tructurate circum%tanial. 8n e/emplu de tem$ pentru proiect care poate fi propu% la cla%a a 566 a, profil matematic$ informatic$ !alculul apro,imativ al integralei definite$ Metoda dreptung&iurilor$ Metoda trapezelor$ -laborarea unui program ntr)un limba. de programare cunoscut /!00 sau "ascal* sau "robleme de ma,im 'i minim la clasa a 1I a9 iat$ c'te"a pro*leme de ace%t tip1 7. Care e%te dreptun hiul de perimetru 2a care are aria ma/im$: ;. Care e%te dreptun hiul de arie a3 care are perimetru minim: <. 0$ %e determine conul de "olum ma/im )n%cri% )ntr(o %fer$ de ra#$ 4. =. >ie dou$ numere %tric po#iti"e de %um$ a, %$ %e determine "aloarea ma/im$ a produ%ului puterilor lor cu e/ponenii ?, re%pecti" @, -?AB, @AB.. C. >ie dou$ numere %tric po#iti"e de produ% a, %$ %e determine "aloarea minim$ a %umei puterilor cu e/ponenii ?, re%pecti" @, -?AB, @AB.. D. 0$ %e determine dreptun hiul de arie ma/im$ )n%cri% )ntr(un cerc de ra#$ r. E. 0$ %e determine dreptun hiul de arie ma/im$ care are dou$ "'rfuri pe o latur$ a unui triun hi dat, iar celelalte dou$ "'rfuri pe celelalte laturi ale triun hiului. F. 0$ %e determine cilindrul de "olum ma/im )n%cri% )ntr(o %fer$ de ra#$ r. G. 0$ %e determine cilindrul de "olum ma/im pentru care perimetrul %eciuni a/iale e%te de D m. 7B.0$ %e determine cilindrul de arie total$ ma/im$ )n%cri% )ntr(o %fer$ de ra#$ r. 77.0$ %e determine trape#ul dreptun hic de arie ma/im$ care are *a#a mare e al$ cu a &i perimetrul e al cu 2a. 7;.0$ %e determine dreptun hiul de arie ma/im$ )n%cri% )n elip%a de ecuaie =/;HGI;J<D. !le"ii tre*uie %$ caute -%au %$ propun$. &i %$ re#ol"e a%tfel de pro*leme, cu ajutorul deri"atelor.

Portofoliul e%te o metod$ comple/$ de e"aluare proiectat$ )ntr(o %ec"en$ mai lun $ de timp &i ofer$ po%i*ilitatea de a emite o judecat$ de "aloare, *a#at$ pe un an%am*lu de re#ultate. 2ce%ta %e poate )ncadra )ntr(o e"aluare %umati"$. !/emplu de portofoliu cu tema Dreapta n plan la cla%a a 5(a care %$ cuprind$1 >i&a nr. 7 Keper carte#ian. Di%tana dintre dou$ puncte >i&a nr. ; !cuaia dreptei )n plan 7. Panta unei drepte ;. 8n hiul a dou$ drepte <. !cuaia dreptei determinat$ de un punct &i o direcie dat$ =. !cuaia e/plicit$ a unei drepte C. !cuaia dreptei determinat$ de dou$ puncte di%ctincte D. !cuaia eneral$ a unei drepte E. Concurena a dou$ drepte >i&a nr. < Condiii de paralelei%m a dou$ drepte )n plan >i&a nr. = Coliniaritatea a trei puncte >i&a nr. C Condiii de perpendicularitate a dou$ drepte )n plan >i&a nr. D Calcule de diatane. 2rii 7. Di%tana de la un punct la o dreapt$ ;. 2rii - aria unui triun hi9 aria unui paralelo ram9 aria unui trape#. >i&a nr. E 2plicaii practice !"servaia siste#ati $ a o#%orta#entului elevilor e%te o pro*$ comple/$ ce %e *a#ea#$ pe urm$toarele in%trumente de e"aluare1 fi&a de e"aluare, %cara de cla%ificare &i li%ta de control+ "erificare. >i&a de e"aluare cuprinde urm$toarele1 Date enerale de%pre ele"1 nume, prenume, "'r%ta, climatul educati"9 Particularit$i ale proce%elor intelectuale1 'ndire, lim*aj, ima inaie, memorie, atenie, %pirit de o*%er"aie9 2ptitudini &i intere%e9 ,r$%$turi de afecti"itate9 ,r$%$turi de temperament9 2ptitudini fa$ de1 %ine, di%ciplina+ o*li aiile &colare, cole i9 !"oluia aptitudinilor, atitudinilor, intere%elor &i ni"elul de inte rare. >i&ele de e"aluare "or fi ela*orate numai )n ca#ul ele"ilor cu pro*leme. 0cara de cla%ificare indic$ profe%orului frec"ena cu care apare un anumit comportament. 2ce%ta poate fi numeric$, rafic$ %au de%cripti"$. !/emplu de %cara de cla%ificare1 Ln ce m$%ur$ ele"ul particip$ la di%cuii: -niciodat$, rar, oca#ional, frec"ent, )ntotdeauna.9

<

 Ln ce m$%ur$ comentariile au fo%t )n le atur$ cu temele di%cutate: -niciodat$, rar, oca#ional, frec"ent, )ntotdeauna.. 3i%ta de control indic$ profe%orului faptul c$ un anumit comportament e%te pre#ent %au a*%ent. Model de li%t$ de control1 Da Mu 2 urmat in%truciunile. 2 cerut ajutor atunci c'nd a a"ut ne"oie. 2 cooperat cu ceilali. 2 a&teptat %$(i "in$ r'ndul pentru a utili#a materialele. 2 )mpartit materialele cu ceilali. 2 )ncercat acti"it$i noi. 2 du% acti"itatea p'n$ la cap$t. 2 pu% echipamentele la locul lor dup$ utili#are. 2 f$cut curat la locul de munc$. Autoevaluarea permite aprecierea propriilor performane )n raport cu o*iecti"ele operaionale )n proce%ul autoe"alu$rii, cu ace%t prilej, ele"ul "a )ntele e mai *ine o*iecti"ele &i coninutul %arcinii pe care o are de re#ol"at, modul )n care efortul %$u e%te "alorificat. >orme ale autoe"aluarii1 auto ore tarea sau ore tarea re i%ro $ !le"ul e%te %olicitat %$(&i depi%te#e operati" unele minu%uri, erori, )n momentul reali#$rii unor %arcini de )n"$are. Depi%tarea lacunelor proprii %au pe cele ale cole ilor -chiar dac$ nu %unt %ancionate prin note. con%tituie un prim pa% pe drumul con&tienti#$rii compeentelor )n mod independent. autonotarea ontrolat$ Ln cadrul unei "erific$ri, ele"ul e%te %olicitat %$(&i acorde o not$. Profe%orul are datoria %$ ar umente#e corectitudinea %au )ncorectitudinea aprecierilor a"an%ate. notarea re i%ro $ !le"ii %unt pu&i )n %ituaia de a(&i nota cole ii, prin reciprocitate, fie la lucr$rile %cri%e, fie la "erificarile orale. #eto&a &e a%re iere o"ie tiv$ a %ersonalit$ii 2ceat$ metod$ a fo%t conceput$ de p%iholo ul Gheor he Napan &i con%t$ )n antrenarea )ntre ului colecti" al cla%ei, )n "ederea e"idenierii re#ultatelor o*inute de ace&tia prin coro*orarea a c't mai multor informaii &i aprecieri -e"entual prin confruntare. )n "ederea form$ri unor repre#ent$ri c't mai complete de%pre po%i*ilit$ile fiec$rui ele" )n parte &i ale tuturor la un loc. ,re*uie promo"at$ o relaie profe%or ele" caracteri#at$ prin )ncredere reciproc$ &i conlucrare, )n care di%pare ad"er%itatea, adic$ a%ocierea %u*iectului la propria %a formare, inclu%i" )n ceea ce pri"e&te e"aluarea re#ultatelor acti"it$ii reali#ate. De#"oltarea la ele"i a capacit$ilor autoe"aluati"e, )n %en%ul
=

re%pn%a*ilit$ii &i o mai mare autonomie, condiie pentru ca ei %$ %e adapte#e mai *ine cerinelor "ieii. 0trate iile alternati"e de e"aluare pre#int$ dou$ caracteri%tici1 pe de o parte, reali#ea#$ e"aluarea re#ultatelor )n %tr'n%$ le $tur$ cu in%truirea+ )n"$area, iar pe de alt$ parte, ele pri"e%c re#ultatele &colare o*inute pe o perioad$ mai )ndelun at$, care "i#ea#$ formarea unor capacit$i, do*'ndirea de competene &i mai ale% %chim*$ri )n planul intere%elor, atitudinilor, corelate cu acti"itatea de )n"$are. !"aluarea ace%tora pre%upune o in"e%ti are de mai lun $ durat$ a comportamentului ele"ilor. Bi*lio rafie1 7. Con%tantin Cuco&, Peda o ie !diia a 66a re"$#ut$ &i ad$u it$. !ditura Polirom, 6a&i ;BB; ;. 6on ,. Kadu, !"aluarea )n procceul didactic. !ditura didactic$ &i peda o ic$, Bucure&ti ;BBB <. Micolae Dinculeanu, !u en Kadu, !lemente de anali#$ matematic$. Manual pentru cla%a a 56 a. !ditura didactic$ &i peda o ic$, Bucure&ti 7GEF