Formarea profesional n administraia public.

Integrarea Romniei n Uniunea Europeana nseamna pe lnga armonizarea legislativa si o preluare a valorilor si mentalitatilor europene. n acest fel n sfera administratiei publice trebuie sa existe o armonizare a valorilor, atitudinilor si comportamentului specialistului n administratie publica cu cele existente n Uniunea Europeana, astfel nct interesul public sa primeze si cetateanul sa fie satisfacut de serviciile administratiei publice. Doua sunt directiile principale pe care reforma n administratia publica trebuie sa le aiba n vedere pe lnga modificarile care trebuie operate n propria sa structura pentru promovarea profesionalismului n primul rnd, a cinstei, corectitudinii, obiectivitatii, responsabilitatii, recunoasterii erorilor administratia publica trebuie sa reconsidere relatia pe care o are cetateanul, sa nu uite ca menirea ei este de a se afla n slu!ba acestuia. "pecialistii n administratie sunt, fara ec#ivoc, functionarii publici. Doctrina administra$iei publice delimiteaz% dou% accep$iuni ce se pot da no$iunii de politic% a resurselor umane n acest sector& ' n sens restrns, se refer% la principiile (i regulile dup% care se realizeaz% nc#eierea, modificarea sau desfacerea contractului de munc%, precum (i obliga$iile personalului din administra$ia public% ' n sens larg, cuprinde n plus principiile (i regulile care se refer% la realizarea condi$iilor necesare a fi create n cadrul autorit%$ilor administra$iei publice pentru desf%(urarea n bune condi$iuni a activit%$ii personalului salariat. Din acest punct de vedere politica de resurse umane are n vedere preg%tirea, recrutarea, promovarea (i perfec$ionarea func$ionarilor publici (i a celorlal$i salaria$i, rela$iile n cadrul autorit%$ilor administra$iei publice (i cu beneficiarii administra$iei, calit%$ile, stilul (i metodele utilizate de conduc%tori specializa$i n administra$ia public%. )ormarea si perfectionarea profesionala se ntrepatrund, uneori fiind dificil de apreciat daca anumite activitati sunt de formare sau de perfectionare. *roblematica formarii si pregatirii pentru functionarii publici nu poate fi tratata unitar si nediferentiat, ci ea presupune o abordare concreta si diferentiata pe categorii de functii. "tatutul functionarilor publici nu a reglementat nsa profilul pentru pregatirea pentru functiile publice, indiferent de felul acestora, ci numai nivelul sau categoria de pregatire. )unctionarul public n Romnia este acea persoana investita cu atributii de autoritate publica din administratie. )unctionarul public trebuie sa parcurga niste proceduri, si cu ct reusim sa ducem la simplificare administrativa, la descentralizare, adica sa a!unga multe dintre decizii ct mai aproape de cei vizati de acestea, cu att eficienta administratiei va creste, pentru ca va avea de parcurs proceduri mai putin birocratice. +rebuie sa nu uitam ca administratia este un sistem destul de conservator. ,ici lucrurile nu se pot sc#imba peste noapte, ci pas cu pas, pe baza unei strategii bine fundamentate. *regatirea profesional este foarte importanta. -erintele de baza sunt stabilite de lege. Dupa aceea, functionarul public are dreptul si obligatia ca n fiecare an sa parcurga cursuri de perfectionare. )iecare institutie este obligata sa ntocmeasca un plan de pregatire profesionala pentru functionarii publici si necesarul individual de perfectionare sa reiasa din evaluarea activitatii anuale ce se face de ani de zile, unde se vad si rezultatele, si lacunele functionarilor

publici sau acele parti din pregatire care trebuie sa fie ntarite. *e baza acestora se face planul de pregatire. ,gen$ia .a$ional% a )unc$ionarilor *ublici (i'a propus s% promoveze calitatea serviciului public, prin ec#ipa sa profesionist%, tn%r%, dinamic% (i novatoare, pornind de la premisa c% o administra$ie public% s%n%toas% implic% mai ales eficientizarea (i valorificarea capitalului s%u uman. ,.)* si'a propus (i a stabilit direc$iile de ac$iune n sensul instituirii unui management modern al resurselor umane n func$ia public%, al profesionaliz%rii func$ionarilor publici (i al transparen$ei actului administrativ, prin asimilarea de norme (i standarde de calitate europene (i prin alinierea la practicile europene n domeniile care privesc func$ia public%. Dezvoltarea resurselor umane reprezint% un proces complex ce este abordat att la nivel na$ional, ct (i interna$ional. /a nivel na$ional acest proces este influen$at de ini$iativele guvernamentale n domeniul trainingului. ,bordarea dezvolt%rii personalului n cadrul organiza$iei variaz% propor$ional cu gradul de te#nologizare, politicile tradi$ionale (i cu valorile managementului. Importan$a realiz%rii avanta!ului competitiv prin perfec$ionarea aptitudinilor de baz% este recunoscut% de unele organiza$ii, dar multe ignor% aceast% posibilitate, considernd trainingul (i perfec$ionarea mai degrab% ca ni(te costuri, nu ca investi$ii. -ultura organiza$iei are un impact deosebit asupra filozofiei de perfec$ionare a personalului. 0alorile managementului (i normele comportamentale specifice managerilor de pe un anumit nivel (i ale liderilor de ec#ip% influen$eaz% de asemenea puternic atitudinea anga!a$ilor fa$% de necesitatea dezvolt%rii profesionale. +rainingul reprezint% procesul planificat prin care se urm%re(te modificarea atitudinilor, cuno(tin$elor (i abilit%$ilor profesionale prin intermediul studiului, pentru a atinge o performan$% corespunz%toare ntr'o activitate sau un ansamblu de activit%$i. "copul rezid% n dezvoltarea abilit%$ilor individului (i n satisfacerea necesit%$ilor curente (i viitoare ale organiza$iei n domeniul resurselor umane. +rainigul reprezint%, de asemenea, procesul ce permite individului s% g%seasc% solu$ii la ntreb%rile pe care (i le pune n situa$ii de munc% (i s% provoace o sc#imbare de care este con(tient1. *olitica de resurse umane n administra$ia public% trebuie s% se realizeze potrivit unor cerin$e cum sunt& ' s% se bazeze pe ra$ionalitate (i continuitate, adic%, pe de o parte, existen$a unor norme logice simple (i clare realizabile n condi$ii specifice, iar, pe de alt% parte, adaptarea acestei politici la muta$iile ce s'au produs n via$a economico'social% a $%rii 's% asigure eficien$a activit%$ii autorit%$ilor administra$iei publice, ob$inut% prin ndeplinirea cu profesionalism de c%tre func$ionarii publici a atribu$iilor ce le revin ' s% se desf%(oare cu respectarea ferm% a criteriilor etice (i profesionale de apreciere, repartizare (i promovare a resurselor umane 'caracterul unitar al politicii, rezultat din faptul c% autorit%$ile administra$iei publice formeaz% un sistem unitar. ,stfel, se poate afirma c% elaborarea unei politici de resurse umane n administra$ia public% implic%&planificarea resurselor umane recrutarea (i selec$ia resurselor umane analiza (i evaluarea posturilor salarizarea (i motivarea resurselor umane formarea (i perfec$ionarea resurselor umane evaluarea resurselor umane (i gestionarea carierei comunicarea, stilul managerial (i creativitatea func$ionarilor publici. Indiferent c% este vorba despre func$ionarii publici, contractuali sau persoane care

ocup% func$ii de demnitate public%, le revine misiunea de a $ine n permanen$% pasul cu muta$iile care se petrec n societate, n sfera nevoilor sociale de interes public. Este cunoscut faptul c% eficien$a serviciilor publice din administra$ie este determinat% nu att de mult de resursele materiale (i financiare de care dispune, ct mai ales de poten$ialul s%u uman. Un sistem administrativ dotat cu suficiente mi!loace materiale (i financiare, cu legi administrative necesare nu'(i poate ndeplini func$iile f%r% func$ionari publici bine preg%ti$i profesional (i managerial. ,vnd n vedere faptul c% realizarea deciziilor administrative depinde de calitatea administra$iei, este stringent% aten$ia care trebuie acordat% form%rii personalului necesar din acest domeniu important al vie$ii politice (i economico'sociale a $%rii. )aptul c% modalit%$ile de ac$iune (i domeniile administra$iei publice sunt diverse determin% o anumit% specializare. n formarea resurselor umane din administra$ia public% trebuie s% se fac% distinc$ie ntre preg%tirea necesar% pentru func$iile administrative de conducere de nivel superior 2care au n general un caracter politic3, func$iile administrative de specialitate de nivel superior (i func$iile pentru care este necesar% doar o preg%tire medie. )ormarea personalului pentru func$iile administrative de conducere presupune o preg%tire temeinic% superioar%, respectiv absolvirea unei institu$ii de nv%$%mnt superior care s% ofere informa$iile necesare n$elegerii complexit%$ii actului managerial. *entru func$iile administrative de specialitate de nivel superior, nv%$%mntul universitar preg%te(te profesional speciali(ti n domeniul finan$elor, planific%rii, construc$iilor, industriei, agriculturii, ar#itecturii, nv%$%mntului, culturii, s%n%t%$ii, comer$ului etc., a c%ror prezen$% n structurile administrative este necesar%. Indiferent de modalit%$ile de formare, (tiut este faptul c% valoarea unei administra$ii, eficien$a ei depind n cea mai mare m%sur% de oamenii ce o compun, trebuie avut% n vedere realizarea ct mai complet%, teoretic (i practic, dar (i diferen$iat, a actului acesta. ,stfel, formarea profesional% presupune cuno(tin$e temeinice despre drept (i (tiin$a administrativ%, cuno(tin$e specifice domeniului autorit%$ii publice, experien$% n domeniu, u(urin$% n aplicarea n practic%, aptitudini intelectuale etc. Dar, ca s% se ob$in% o asemenea competen$a profesional%, este necesar ca toate institu$iile s% asigure formarea personalului pentru administra$ia public%, s% realizeze o leg%tur% strns%, pe de o parte ntre procesul de nv%$%mnt (i cercetare, iar, pe de alt% parte, ntre acesta (i practic%. Identificarea cuno(tin$elor, aptitudinilor (i experien$elor necesare diferitelor categorii de personal administrativ trebuie s% aib% n vedere sc#imb%rile permanente ce se produc n administra$ia public%, n societatea romneasc%, faptul c% unele categorii sunt necesare form%rii profesionale, altele perfec$ion%rii (i specializ%rii profesionale, iar altele, sc#imb%rii culturale la nivelul comunit%$ii profesionale, determinate de noul context administrativ. Educa$ia (i instruirea vor trebui concentrate mai degrab% pe dezvoltarea (i cultivarea unor abilit%$i necesare, dect pe trimiterea automat% a unor cuno(tin$e considerate, adesea, general aplicabile. Deform%rile ma!ore produse n cultura managerial% a func$ionarilor publici au avut ca urmare slaba dezvoltare a capacit%$ii de lider, improviza$ia n detrimentul profesionalismului, dar (i evitarea asum%rii responsabilit%$ii fa$% de performan$ele institu$iei publice.-ompeten$a marc#eaz% momentul final al unui proces permanent de formare a func$ionarilor publici. Ea este necesar% pentru ob$inerea eficien$ei la nivelul sistemului administrativ, respectiv prin previziunea evolu$iilor viitoare, organizarea activit%$ilor, gestionarea resurselor, motivarea anga!a$ilor (i controlul modului de desf%(urare a proceselor administrative *rin urmare, a ap%rut necesitatea de folosire a unor indicatori de performan$%, ca

mi!loc de motivare, evaluare (i recompensare a activit%$ilor desf%(urate de func$ionarii publici. ,stfel, a fost constituit un sistem al indicatorilor de performan$% pe baza criteriilor elaborate de ,gen$ia .a$ional% a )unc$ionarilor *ublici. /a nceputul fiec%rui an, conduc%torii de compartimente vor comunica fiec%rui func$ionar public, n scris, criteriile de performan$% corespunz%toare categoriei, gradului (i clasei func$iei publice ocupate de acesta. n urma evalu%rii performan$ei profesionale individuale, func$ionarului public i se acord% unul din urm%toarele calificative& 4excep$ional5, 4foarte bun5, 4bun5, 4satisf%c%tor5, 4nesatisf%c%tor5. -onform cu prevederile actelor normative sus'men$ionate, Institutului .a$ional de ,dministra$ie i revine atribu$ia de a elabora strategia (i de asigura formarea (i perfec$ionarea preg%tirii profesionale n administra$ia public% pentru func$ionarii publici, personalul contractual, pentru persoanele numite sau alese n func$ii de demnitate public% n cadrul autorit%$ilor (i institu$iilor publice. ,.)*'*romovarea n clas% este drept de carier% de care pot beneficia func$ionarii publici, urmare absolvirii studiilor superioare, care ns% nu (i g%se(te aplicabilitatea n cazul persoanelor care, de(i absolvente de studii superioare la momentul intr%rii n corpul func$ionarilor publici, prinpropriul act de voin$% au ocupat o func$ie public% de nivel inferior preg%tirii lor profesionale. -ondi$iile pentru a opera promovare n clas% sunt ca&' studiile absolvite s% fie n specialitatea n care func$ionarul public (i desf%(oar% activitatea ",U ' autoritatea ori institu$ia public% s% aprecieze c% studiile absolvite sunt utile pentru desf%(urarea activit%$ii. *romovarea n clas% presupune transformareafunc$iei publice dintr'o clas% inferioar% ntr'o func$ie public% dintr'o clas% superioar%, transformarea operat% asupra postului presupunnd ca ansamblul atribu$iilor desf%(urate pe func$ia cu nivel de studii inferior s% se reg%seasc% la un nivel de competen$% specific studiilor de nivel superior absolvite. *romovarea n clas% nu se poate face pe o func$ie public% de auditor sau de consilier !uridic.-omisia de examen este format% din 6 func$ionaripublici, dintre care cel pu$in unul de$ine o func$ie public% de clasa I.Dup% primirea avizului privind func$iile publice, conduc%torul autorit%$ii sau institu$iei publice areobliga$ia de a emite, n termen de 7 zile lucr%toare, actul administrativ de numire n func$ia public%, n condi$iile legii.

8ibliografie & 1.,URE/ 9,.:/E"-U ' 9anagementul resurselor umane ;. -. -,R,9E+E '. "tudiu privind stresul organiza$ional (i climatul muncii, 6 /egea nr. 1<=>;=1= pentru modificarea si completarea /egii nr. 1??>1@@@ privind "tatutul functionarilor publici