Nasul Termenul "nas" implic de obicei numai structura extern, dar din punct de vedere anatomic include i cavitatea

nazal. Nasul este organul mirosului i, ca orice orificiu al tractului superior, servete la nclzirea i filtrarea aerului. Nasul extern este structura n form de piramid din centrul feei, n care vrful nasului formeaz apexul piramidei. Cavitatea nazal este un spaiu relativ mare i reprezint prima parte a tractului respirator. Cavitatea nazal se afl deasupra cavitii bucale i este separat de aceasta printr-o plac orizontal de os, numit palatul dur. Ambele caviti se deschid n faringe, un canal musculomembranos ca un tub. Regiunea nazal cuprinde mai multe straturi i anume: I. Stratul cutanat reprezentat de piele ce prezint n partea superioar o regiune mobil pe planurile subiacente, iar n poriunea inferioar o piele mai groas i aderent de pericondru.esutul cutanat se extinde i la nivelul vestibulului nazal, unde prezint suplimentar numeroase fire de pr ce poart denumirea de vibrize ce au ca principal scop reinerea impuritilor din aer. De asemenea, pielea de la nivelul regiunii nazale prezint numeroase glande sebacee a cror canale excretoare sunt vizibile. II. esutul celular subcutanat este n cantitate redus. III. Stratul muscular este reprezentat de muchii ce realizeaz expresia facial: ~ muchiul nazal ndeplinete funcia de dilatare a narinelor ~ muchiul ridictor al buzei superioare i a aripei nasului; ~ muchiul procerus ce este localizat la nivelul rdcinii nasului. IV. Stratul osteofibrocartilaginos este alctuit din: ~ un schelet osos reprezentat de oasele proprii nazale i apofizele montante ale oaselor maxilare; ~ un schelet cartilaginos reprezentat de cartilagiile alare ce alctuiesc aripile nazale, cartilagiile laterale i accesorii. V. Stratul mucocutanat alctuit din pielea de la nivelul vestibulului nazal i mucoasa nazal

Cavitatea nazal - seciune tranversal

Cornetul nazal superior aici se gsesc celulele olfactive receptoare, iar pe membrane mucoas din aceast regiune se gsesc cilii olfactivi Meatul mijlociu Fiecare meat servete drept culoar de trecere pentru aer Lama cribriform a osului etmoid nervul olfactiv ptrunde de la encefal spre cavitatea nazal Sinusul pneumatic frontal Dreneaz n meatul mijlociu prin canalul frontonazal Sinusul sfenoid Unul dintre sinusurile paranazale pneumatice; membranele mucoase ale cavitii nazale se continu n sinusuri; tumorile hipofizei sunt de obicei nlturate chirurgical prin sinusul sfenoid Vestibulul Intrare n nar; firele de pr filtreaz aerul care intr Palatul dur Os care separ cavitatea bucal de cavitatea nazal; este format din osul palatin i de pri ale maxilarului Mandibula Os n form de U; este cel mai mare i cel mai puternic os al feei Coana Deschidere a cavitii nazale n faringe

Palatul moale Desparte cavitatea nazal de cavitatea bucal n timpul deglutiiei (nghiire) Hipofiza Aezat pe aua turceasc a osului sphenoid, hipofiza (glanda pituitar) produce mai muli hormoni importani Epiglota Membran fibrocartilaginoas care astup glota n momentul nghiirii, pentru a mpiedica ptrunderea alimentelor pe cile respiratorii Cavitatea nazal se ntinde de la nri pn la faringe i este divizat de sept n dou jumti. Plafonul formeaz o parte din planeul cavitii craniene.Cavitatea nazal este mprit n dou jumti de o lam vertical, numit sept nazal, care este parial os, parial cartilaj. Fiecare jumtate a cavitii nazale se deschide frontal prin nar i se deschide posterior n faringe, printr-un orificiu numit coan (plnie). Plafonul cavitii nazale este arcuit din fa spre spate. Partea central a acestui plafon este format din lama cribriform a osului etmoid, o fie de os perforat cu mai multe orificii. Aceasta formeaz o parte din planeul cavitii craniene, care conine encefalul. Prin lama cribriform n form de sit trece nervul olfactiv, care transmite senzaiile olfactive de la cavitatea nazal la creier. Aceste trsturi anatomice explic de ce leziunile la nivelul capului, care implic fracture ale plafonului cavitii nazale, produc uneori o scurgere de lichid cefalorahidian n nas. Dac leziunea la nivelul capului provoac afeciuni semnificative ale nervului olfactiv, poate aprea o pierdere a capacitii de percepere a mirosului. Peretele lateral al cavitii nazale este format din mai multe oase, dintre care unele se suprapun parial. Totui, complexitatea arhitecturii osoase a peretelui lateral al nasului nu este uor de perceput deoarece este acoperit de membrane mucoas, care cptuete cavitatea. Vzut din interior, peretele lateral al cavitii nazale prezint trei proeminene interne, orizontale, flotante: una inferioar, una mijlocie i una superioar. Aceste proeminene se numesc cornete nazale i fiecare este situate pe o lam osoas curbat. Sub fiecare cornet se afl un spaiu care se numete meat. Astfel, exist un meat superior, un meat mijlociu i un meat inferior, fiecare alocat cornetului corespunztor. Oasele din vecintatea cavitii nazale conin caviti pneumatice care poart numele de sinusuri paranazale. Acestea sunt legate de cavitatea nazal prin orificii mici din peretele lateral al nasului, situate ntr-unul sau altul dintre meaturi. Cptueala mucoas a cavitii nazale se continu prin ele i cptuete interiorul sinusurilor paranazale. Canalul nazolacrimal este un orificiu din meatul mijlociu. Acesta este un tub care coboar de la sacul lacrimal (din orbit), permind lacrimilor sa fie drenate n cavitatea nazal. Vascularizaia nasuluiEste realizat n principal din artera facial ce ia natere din artera carotid extern i din artea oftalmic ce ia natere din artera carotid intern. Cavitaile nazale sunt vascularizate i prin intermediul unor ramuri din artera sfenopalatin ce ia natere din artera maxilar i din arterele etmoidale anterioare i posterioare ce iau natere din artera oftalmic. Inervaia nasului Inervaia senzitiv este realizat de ramuri terminale din nervul trigemen ce ajung la nivel facial prin foramenul supraorbitar, infraorbitar sau mentonier. Numai pielea de la nivelul unghiului mandibular i de la nivelul poriunii inferioare a urechii externe este inervat de nervul mare auricular. Muchii faciali ai mimicii sau masticaiei prezint o inervaie motorie ce este realizat de nervul facial mpreun cu nervul trigemen. 3

Urechea Structura - urechea cuprinde trei parti: externa, medie si interna.

- urechea externa este formata din pavilionul cartilaginos si din conductul auditiv extern.Pielea care tapeteaza conductul contine glande ce secreta cerumetrul (ceara). - urechea medie cuprinde casuta timpanului, cavitate cubica separata de urechea externa prin membrana timpanului si de urechea interna prin doua mici membrane, fereastra rotunda si fereastra ovala. Intre timpan si fereastra ovala sunt situate trei oscioare, in ordine, ciocanul, nicovala si scarita.Urechea medie contine si trompa lui eustachio, canal care leaga casuta timpanului de rinofaringe. - Urechea interna este formata din labirint, un ansamblu de canale avand o forma complexa. Labirintul este impartit in doua portiuni, anterioara si posterioara. Labirintul posterior (denumit uneori si vestibul) cuprinde o zona dilatata, vestibulul propriu-zis, in care se deschid trei canale in forma de semicerc, canalele semicirculare; aceste structuri controleaza echilibrul. Nervul cohlear, care pleaca din labirintul anterior, si nervul vestibular, care pleaca din labirintul posterior, se unesc pentru a forma nervul cohleovestibular, ori nervul auditiv, care isi continua drumul in conductul auditiv intern.

Fiziologie - Urechea cuprinde doua tipuri de structura, sistemul auditiv si sistemul vestibular. - Sistemul auditiv cuprinde un aparat de transmisie, format din urechea externa si medie si un aparat de perceptie, format din labirintul anterior (cohleea urechii interne). - Sistemul vestibular este format din vestibul, care da informatii privind acceleratia lineara a

capului si canalele semicirculare, care dau informatii in ce priveste acceleratia unghiulara a capului.

Anatomia laringelui
Laringele este situat sub osul hioid deasupra traheei. Are un schelet cartilaginos, dormat din trei cartilaje neperechi: tiroid, cricoid si epiglotic si trei cartilaje perechi: aritonoide, corniculate si cuneiforme unite intre ele prin articulatii. La interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui patru plici, numite corzi vocale, doua superioare si doua inferioare. Peretele laringelui este acoperit cu muschi care determina miscarea acestuia. Muschiul cricotiroidian face sa basculeze cartilajul tiroidian pe care este inserata partea din fata a coardelor vocale pe care le intinde in acelasi timp. Muschii fixati pe aritenoida: muschii tiroaritenoidieni (superior, interne si externe), muschii cricoaritenoidieni (lateral si posterior), si muschiul interaritenoidian au toti puncte comune de fixare, pe cartilajele aritenoide, unde este inserata partea din spate a coardelor vocale. Miscarile lor de translatie si de rotatie permit modularea deschiderii sau inchiderea acesteia. O functie foarte importanta a laringelui este in realizarea sunetelor. Laringele reprezinta organul fonic al organismului datorita unui sistem neuromuscular foarte diversificat care asigura elementelor laringelui o mobilitate de mare precizie. In timpul emiterii sunetelor aerul expirat prin trahee, face sa vibreze coardele vocale, a caror inchidere activa permite fonatia. Astfel se realizeaza sunetul laringian. Modularea sunetelor este apoi asigurata de cavitatile de rezonanta ale nasului si ale faringelui. Un alt rol al laringelui este in deglutitie, in sistemul digestiv. Cu ajutorul acestuia, corzile vocale se inchid in timpul digestie, altfel ar patrunde resturi alimentare in corzile vocale si ar aparea sufocarea. In timpul deglutitie coardele vocale se inchid, epiglota se pliaza in spate, inchizand in acelasi timp accesul catre trahee. Astfel hrana trece din cavitatea bucala catre esofag, fara a patrunde in caile pulmonare prin trahee. Laringele are rol si in repiratie. In timpul respiratiei coardele vocale se departeaza una de cealalta permitand aerului sa patrunda catre trahee. Se ridica si cartilajul epiglotic fapt ce permite aerului expirat sa patrunda in laringe, catre fosele nazale sau spre cavitatea bucala pentru a fi eliminat. Putem spune deci ca laringele este un organ cu roluri multiple si functii importante fara de care organismul nu ar putea functiona in bune conditii.