NURSING IN ATI unitatiile de terapie intensiva sunt saloane , servicii sau sectii de spital grupate cu anexele necesare intr-un

singur complex, care functioneeaza cu intensitate permanenta, internind bolnavii foarte gravi, in stare critica care necesita supraveg ere permanenta , de instalatie si aparatura deosebita in vrderea redresarii sau mentinerii functiilor vitale scop ! restabilirea functiilor vitale ale organismului, circulatia, respiratia, excretia etc unitatile de TI concentreaza toti bolnavii a caror viata este in pericol, indiferent de specialitatea de care apartin ingri"irea in TI are un caracter trecator ! dureaza pina la reec ilibrare de la citeva ore pina la #-$ zile maxim sarcinile asistentei sunt legate in mare parte de inventarul te nic pe care trebuie sa-l intretina in stare de perfecta functionalitate si sterilitate asistentele din STI trebuie sa cunoasca o te nicile curente din toate specialitatiile o te nici de specialitate resuscitare masa" cardiac respiratie artificiala intubatie oro-tra eala dezobstructia cailor aeriene superioare monitorizare %&G aerosoli oxigenoterapie o masuri de urgenta o ingri"irea pacientilor imobilizati o sa cunoasca manevrarea unor aparate complexe care se afla in dotarea compartimentului aparate de ventilatie artificiala truse de intubatie tra eala truse de tra eostomie truse de cateterism venos sonde vezicale sonde de intubatie digestiva ! 'lac(emoore laringoscop defibrilatoare mai cuprinde instrumentarul si materialele necesare pentru tratamente curente, pansamente si medicamentele folosite in urgente munca in unitatiile de TI cere o pregatire profesionala exceptionala, constiiciozitate deosebita si maturitate psi ica trebuie insusit spiritul de ec ipa , de mare raspundere si o disciplina severa sarcinile de ingri"ire variaza de la caz la caz

Culegerea de date )

primirea se face operativ, fara pierdere de timp cu probleme administrative medicul trebuie sa fie a"utat de mai multe asistente , pentru ca aprecierea momentana a starii bolnavului, instituirea masurilor terapeutice imediate si recoltarile de probe pentru efectuarea examinarilor de laborator bolnavul trebuie pus in pozitia adecvata ceruta de medic, la nevoie dezbracat, se masoara functiile vitale observarea pacientului o prin implicarea organelor de simt ! vedere, auz,atingere, miros - se obtin informatii asupra unor manifestari*semne*simptome fata trista, suferinda agitatie sau adinamie coloratia tegumentului eruptia pielii intonatia vocii, gemete, plingeri caldura tegumentului, induratia alena ! un diabetic in acidoza alte aprecieri o starea somatica o starea de constienta o obezitate, denutritie o des idratatre o mobilitate date de identitate si stare civila diagnosticul medical, ocupatie, antecedente pansamentele , tuburile de dren trebuie supraveg eate, se efectueaza toaleta , se instaleaza perfuziile si sonda urinara totul se consemneaza in foaia de observatie pozitia bolnavului va fi determinata de boala de baza si de starea lui momentana pacientii aflati in TI sunt imobilizati la pat o fie din cauza unei stari patologice care face imposibila miscarea o fie ca o masura preventiva fata de unele complicatii embolii emoragii o fie ca o masura terapeutica traumatisme fracturi infarct miocardic transportul la servicile de diagnostic se face cu patul se va tine evidenta riguroasa a intrarilor si iesirilor lic idiene in vederea recunoasterii in timp a dezec ilibrelor idroelectrolitice succesul tratamentului depinde de promptitudinea masurilor luate, maestria profesionala a ec ipei de reanimatori , a aparaturii avute in dotare, dar in aceeasi masura si de constiinciozitatea si devotamentul asistentelor medicale

Manifestari de dependenta

,robleme posibile la pacientii din TI Respiratie ineficienta

c Manifestari de dependenta in hipertensiune intracraniana - cefalee o apare la -./ dintre pacienti o intensitatea durerilor se accentueaza progresiv in a doua parte a noptii, spre dimineata o localizarea cea mai frecventa este fie occipitocervicala, fie fronto-supraorbitara sau cele doua zone asociate o diminua dupa varsaturi o nu cedeaza la antialgice o poate lipsi in tabloul cinic - varsaturi o spontane o in "et ! explozive o neprecedate de greturi o nu sunt legate de alimentatie o provocate uneori de miscarea capului - verti" o senzatie de ameteala - tulburari vizuale o paralizia nervilor oculo-motori cu dedublare o dedublarea imaginii ! diplopie ea dispare cind pacientul inc ide sau isi acopera un oc i o vedere estompata - edem papilar o se descopera la examenul oftalmologic ! dilatarea venelor retiniene, prezenta unor mici zone emoragice in retina - semnul pupilei o inegalitate pupilara ! midriaza unilaterala o eventual pe masura ce TI& creste are loc dilatarea bilaterala - tulburari psi ice o apatie 0

&auze obstructia cailor superioare CAS sunt prezente semnele de ipoxie si ipercapnee respiratie superficiala, zgomotoasa ! stridor ! cu tira" costal si supraclavicular stare de agitatie extrema cu senzatie de moarte iminenta globi oculari exoftalmici transpiratii reci cianoza ta icardie, initial, apoi bradicardie urmata de stop cardiorespirator midriaza alterarea functionalitatii centrului respirator

&irculatie

o indiferenta o diminuarea atentiei o somnolenta o dezorientare o scaderea capacitatii intelectuale o confuzie - tulburari vegetative o bradicardie o dificultate respiratorie prin ipoxie ! cauzeaza si cresterea ,I& - crize epileptice - complicatii potentiale o sindrom de anga"are ! ernii cerebrale o deplasarea unei portiuni de creier intr-un orificiu inextensibil - modificarea integritatii cutiei toracice - durere - cianoza - asimetria celor doua emitorace in miscarile respiratorii - respiratie paradoxala - unele colectii patologice pleurale - limitarea miscarilor respiratorii - tira" intercostal inspirator - cianoza - dispnee cu ortopnee - tuse - IN &A1RU2 R%S,IRATI%I IN%3I&I%NT% ,4T A,AR%A TR%I 1I,URI 1% 1IS,N%% dispneea - se manifesta ca o respiratie anevoioasa - este provocata de numeroase cauze o boli ale inimii o boli ale plaminului o boli ale cailor respiratorii superioare - aerul parunde cu greutate in plamin, avind drept consecinta oxigenarea defectuasa a tesuturilor sii acumulara de dioxid de carbon in singe - pacientul este anxios o Tip & eine Sto(es - respiratie din ce in ce mai frecventa a"unsa la un grad maxim, dupa care frecvena scade treptat si este urmata de o perioada de apnee - Apare in ! 5TI&, emoragii cerebrale, insuficienta circulatorie, uremie o Tip 6ussmaul - inspiratie lunga urmata de o expiratie fortata, apnee - Apare in ! 5TI&, infectii grave, coma diabetica, agonie o Tip 'iot miscari respiratorii ritmice dar despartite de pauze lungi de ).-0. secunde - Apare in meningite, stari comatoase, agonie - Apare in starea de soc si/sau in insuficienta circulatorie 7

inadecvata Alimentatie inadecvata - prin deficit -

periferica Indiferent de cauza in stare de sac se instaleaza o perturbare a circulatiei pacientul sta in d8d8, inert, somnolent, indiferent sau agitat facies palid, cu privirea in gol tegument rece si palid, uneori cianotic acoperit cu transpiratii viscoase, reci oc i incercanati si infundati in orbite buze uscate , frecvent cianotice cianoza patului ung ial ta icardie peste )..b*min ipotensiune arteriala polipnee superficiala ! dispnee cu ta ipnee si batai ale aripilor nazale oligurie pina la anurie venele periferice colabate ! uneori imposibil de punctionat abdomen meteorizt agitatie obnubilare coma din cauza ipoxiei cerebrale legate de hipovolemie posthemoragica paloare ameteli vi"iituri in urec i lipotimii extremitati reci sete intensa, gura uscata puls accelerat )..-)+. b*min tensiune arteriala scazuta respiratie accelerata, superficila legat de hipovolemie prin deshidratare oc i infundati in orbite facies palid tegumentele si masele musculare flasce, ipotone uscaciunea pielii si a mucoaselor sete legat de tulburari de ritm ventricular amenintator de viata extrasistole ventriculare cuplate ! bigeminism, trigeminism ta icardie ventriculara paroxistica ! frecventa de )..)#.b*min fibrilatie ventriculara ! frecventa de 0..-7.. impulsuri*min complet neregulata flutter ventricular frecventa mai mica de 0..*min si ritm regulat manifestarile corespund stopului cardiac legat de aport insuficient de factori nutritivi cantitativ si calitativ anorexie pierdere in greutate consum redus de alimente #

- prin surplus

Imobilitate partiala sau totala Alterarea starii de constienta

%liminare inadecvata - In exces

- %liminare deficitara 5ipersomnie

Insomnie 5ipertermie

5ipotermie

Risc de accidentare

&omunicare verbala inadecvata

slabiciune legat de reflexul de deglutitie din cauza varsaturilor incoercibile varsaturi alimentare, bilioase sau mucozitati ematemeza legat de aport excesiv iper idratare slabiciune coma lesin deficit al fortei musculare ! emiplegii, paralizii afectarea SNC prin intoxicatii, traumatisme cranio cerebrale, dezechilibru fizic coma delir confuzie agitatie sau apatie dificultate de a intelege dezorientare in timp si spatiu cauzata de varsaturi diaree poliurie eliminari patologice ! ematemeza, melena, drena", supuratii, plasmoragii, ematurie cauzata de oligurie constipatie din cauza epuizarii unele afectiuni organice efectul unor medicamente a se face deosebire intre hipersomn si coma din cauza anxietatii, durerii, ambianta inadecvata ore insuficiente de somn treziri frecvente din cauza unui proces inflamator infectios sau din cauza dereglarii centrului termic traumatisme A9& din cauza insuficientei circulatorii periferice sau expunerii la intemperii socul frigul din cauza agitatiei psihomotorii sau din cauza starii de inconstienta loviri caderi din pat legat de modificarea starii de constienta nu comunica verbal pacientul cu modificari de constienta nu comunica verbal dar reactioneaza la stimuli durerosi, mingiiere si c iar $

1epresie -

2ipsa de acces la asistenta spirituala

afectiv comunicarea prin toate modurile reprezinta c eia de bolta a ingri"irii pacientului grav legat de dificultatea de a se adapta bolii apatie tristete idei pesimiste legat de incapacitatea de a participa la activitati religioase dorinta de a fi vizitat de preot preocupare pentru asistenta religioasa Obiective

vizeaza o sustinerea*restabilirea functiilor biologice afectate o cirectarea dezec ilibrelor idroelectrolitice o punerea in repaus a tubului digestiv ! 51S o combaterea ipovolemiei o imobilizarea la pat si asigurarea conditiilor de monitorizare si de ingri"ire a pacientilor imobilizati o mentinerea diurezei, monitorizarea permanenta prin sonda a demeure o linistirea pacientului ! infarct, pancreatita o combaterea ipo* ipertermiei o identificarea cauzelor care ar putea determina complicatii si prevenirea complicatiilor