Sunteți pe pagina 1din 8

CURS I Disciplina: Psihiatrie

PSIHIATRIA SPECIFICUL PSIHIATRIEI CA RAMURA A MEDICINEI Psihiatria, ram ra a me!icinei, isi are speci"ic l sa # acesta c$nsta, in prim l ran!, in "apt l ca simpt$mat$l$%ia t l& raril$r '&$lil$r ( psihice este c$nstit ita, in cea mai mare parte, !in trairi psihice s &iecti)e c$nstiente si mani"estati e*presi)e c$mp$rtamentale+ T l& rarile c$rp$rale pr$pri ,-ise ',, $&iecti)e,,(, care c$nstit ie &a-a me!icinei %enerale, s nt a&sente sa min$re+ Can! s nt pre-ente, ele $c pa !$ar $ parte restransa a ta&l$ l i clinic+De e*empl , in an*ietatea pat$l$%ica p$t apare t l& rari ne r$,)e%etati)e ' tahicar!ie, tahipnee, transpiratii, etc (+ In !epresia pat$l$%ica p$t apare spasme pe $r%anele ca)itare ' pe c$l$n ! can! la c$nstipatie, pe canal l c$le!$c ! can! la sta-a &iliara, pe &r$nchi$le "a)$ri-an! cri-ele !e astm &r$nsic (# si, !e asemenea inapetenta c sca!ere in %re tate, inhi&itia sistem l i im nitar etc+ Desi simpt$mat$l$%ia s$matica $c pa n plan sec n!, ea tre& ie c n$sc ta pentr !ia%n$sticele !i"erentiale+ Intre me!icina s$matica si cea psihiatrca e*ista inter"erente+ Ast"el, in ca- l !i)ersel$r &$li s$matice %enerale sa c l$cali-are cere&rala ' in"ectii, int$*icatii, t m$ri intracraniene, hip$*ie cere&rala etc+( p$t apare "en$mene psih$pat$l$%ice sec n!are sa !e ins$tire+ Ap$i, trairea n i epis$! !e &$ala s$matica p$ate "i, prin el insasi, n e)eniment !e )iata neplac t, care p$ate c$n!iti$na $ an*ietate sec n!ara, $ !epresie etc+ Pe !e alta parte, stres rile intense si repetate ' care .$aca n r$l imp$rtant in eti$pat$%enia &$lil$r psihiatrice ( p$t participa, c c$ta parte, si la aparitia n$r t l& rari s$matice ' !en mite !ese$ri ,,psih$s$matice,, (, ca !e e*empl H+T+A, car!i$patia ischemica, &$ala lcer$asa, astm l &r$nsic etc+ Unele t l& rari s$matice p$t apare ca $ c$nsecinta a c$mp$rtament l i psih$pat$l$%ic, ca !e e*empl a t$m tilarea+ Un alt aspect caracteristic psihiatriei care $ !i"erentia-a partial !e alte ram ri ale me!icinei il repre-inta imp$rtanta "act$ril$r psih$s$ciali in c$n!iti$narea si intretinerea staril$r psih$pat$l$%ice, prec m si imp$rtanta met$!el$r !e terapie psih$l$%ica ' psih$terapie etc+ (+ /$lna)ii psihici, prin c$mp$rtament l l$r !e)iant s$cial si prin !e"icientele !e c$m nicare s nt !ese$ri re.etati !e c$m nitate # si chiar !e c$m nitatea me!icil$r !e alte specialitati+ De aceea , n c rs !e psihiatrie tre& ie sa insiste as pra necesitatii nei & ne intele%eri a acest$r &$li, a acceptarii &$lna)il$r psihici care tre& ie c$nsi!erati la "el ca $rice alti &$lna)i si as pra necesitatii e"$rt ril$r !e inte%rare a l$r in c$m nitate+ SEMEI0L01IA PSIHIATRICA st !ia-a ansam&l l simpt$mel$r, semnel$r si sin!r$amel$r prin care se mani"esta clinic t l& rarile mintale+

SIMPT0MAT0L01IA 1ENERALA A TUL/URARIL0R MINTALE Principalele simpt$me psihiatrice, in $r!inea apartenentei la rmat$arele plan ri ,, analitice,, ale psihism l i : , plan l c$nstientei ' al camp l i act al !e c$nstiinta ( si cel al ritm l i s$mn,)e%he # , plan l c$%niti)itatii : al atentiei # al perceptiei # al mem$riei si al %an!irii , plan l a"ecti)itatii , plan l instantel$r m$ti)ati$nale ' incl -an! aici si instincti)itatea si )$inta , plan l e*presi)itatii e*teri$are a psihism l i : )er&ala, mimic$,%est ala, psih$m$t$rie si, in special, cea c$mp$rtamentala TUL/URATILE C0NSTIENTEI SI ALE RITMULUI S0MN,2E1HE A+ T l& rarile ni)el l i camp l i act al !e c$nstiinta 3+ Hiper)i%ilenta ' hiper)i%ilitatea ( : crestere an$rmala a )i%ilitatii, a starii !e alerta, c c$nsecinte sec n!are : hiperpr$se*ie ' a!ica atentie si c$ncentrare e*cesi)a as pra t t r$r stim lil$r interni si e*terni (, hipereste-ie percepti)a ' pana la perceptie ! rer$asa (, ins$mnie # se intalneste in int$*icatia ac ta c psih$stim lante, in stari maniacale, stari an*i$ase+ 4+ Sca!erea )i%ilitatii ' a starii !e alerta (, apare in astenia psihica+ 5+ S$mn$lenta !i rna, se re"era la sca!erea )i%ilitatii, c ten!inta la s$mn si mentinerea !i"icila ' prin e"$rt )$l ntar ( a starii !e )e%he+ Se as$cia-a c $ sen-atie !e $&$seala si $ !er lare lenta si !i"icila, !ar p$si&ila, a pr$cesel$r !e %an!ire+ 1ra! l ma*im !e s$mn$lenta se n meste t$rp$are+ /etia s$mn l i este $ stare !e s$mn$lenta !e cate)a $re, in prel n%irea peri$a!ei !e tre-ire+ S$mn$lenta se intalneste in sin!r$m l !e !eliri m ' c$n" -ie mintala (+ 6+ 0&n &ilarea : caracteri-ata printr, n an me %ra! !e !eni)elare ' c sca!erea )i%ilitatii (, !ar mai ales !e !e-$r%ani-are a camp l i act al !e c$nstiinta, c a"ectarea claritatii si l ci!itatii acest i camp si a e"icientei si calitatii pr$cesel$r !e %an!ire ce se !er lea-a in psihism l c$nstient+ De"icit l c$%niti) este ca -at si !e "apt l ca $&n &ilarea, ca simpt$m, a"ectea-a si " ncti$nalitatea atentiei, $rientarii, mem$riei, ne$ri a perceptiei ' pers$ana e s$mn$lenta, are atentia !imin ata, %an!ire inceata, rasp n!e lent si neclar la $r!ine )er&ale, chiar !aca a!ec)at, miscarile sp$ntane s nt limitate ( ' in s!+ !e !eliri m, in psih$-e ac te (+ 7+ Letar%ia este $ stare !e a&$lire a camp l i act al !e c$nstiinta, prin instalarea n i s$mn pat$l$%ic : prel n%it, pr$" n!, !ar !in care pacient l p$ate "i tre-it, pentr sc rt timp, prin stim li "$arte p ternici+ N e $ stare !e c$ma, lipsesc semnele ne r$,)e%etati)e ale c$mel$r+ P$ate a)ea $ ca -a psih$%enaa ' hipn$-a ( sa na $r%anica ' ence"alita letar%ica (+ 8+ C$ma )i%ila ' s$p$r l ( are trasat rile menti$nate ale letar%iei, !ar ,in pl s, semnele nei c$me s per"iciale ' pacient l reacti$nea-a inca la stim li ! rer$si p ternici prin c$mpresia ap$"i-el$r $s$ase, prin reactii !e aparare, "ata !e c$ma pr$" n!a can! pacient l n rasp n!e la nici n stim l ( ' in int$*icatia ac ta c alc$$l (+

TUL/URARILE RITMULUI CIRCADIAN S0MN 2E1HE Se re"era la ! rata si9sa calitatea ritm l i s$mn l i, in)ersarea acest i ritm si la paras$mnii+ T l& rarea ! ratei s$mn l i se mani"esta prin ins$mnii sa hipers$mnii+ 3+Ins$mnia este $ sca!ere a ! ratei t$tale a s$mn l i, intr,$ peri$a!a !e 46 $re, prin c$mparatie c necesar l !e s$mn, $&isn it, al in!i)i! l i in ca -a+ Tip ri !e ins$mnie : totala ' stare !e )e%he permanenta, timp !e 46 $re, se intalneste in !eliri m se)er, in manie sa !epresie, in !e& t l schi-$"reniei # tre& ie !i"erentiata !e pse !$ins$mnia t$tala a n$r ne)r$tici astenici, can!, !$ar s &iecti), e*ista aceasta impresie # partiala, c )ariantele : de adormire '! pa c lcare, a!$arme !$ar ! pa 4,5 $re, se intalneste in : astenia psihica, starile $&sesi)e etc+, de la mijlocul noptii : a!$arme ime!iat, se tre-este ! pa cate)a $re !e s$mn si n mai p$ate rea!$rmi timp !e cate)a $re # se intalneste in t l& rarea !e stress p$sttra matica, de trezire sau matinala : a!$arme si !$arme n$rmal !ar se tre-este c 5,6 $re inainte !e $ra sa $&isn ita si n mai p$ate rea!$rmi !el$c, este caracteristic !epresiil$r se)ere, psih$tice # prin somn fragmentat, prescurtat : s$mn l este a%itat, c tre-iri "rec)ente si !i"ic ltati !e rea!$rmire, se intalneste in !eliri m, in ca!r l a%ra)arii n$ct rne a acest ia ' Ins$mnia n$n$r%anica (+ 4+Hipers$mnia a! lt l i este $ crestere a ! ratei t$tale a s$mn l i, intr,$ peri$a!a !e 46 $re, prin c$mparatie c necesar l !es$mn $&isn it al in!i)i! l i in ca -a+ Hipersomnia totala, s$mn c$ntin , 46 $re, este rara, ne$ri c$mpensat$rie ! pa ins$mnii t$tale repetate, partiala,continua, s$mn l n$ct rn se prel n%este in prima parte a -ilei rmat$are, tre-irea e !i"icila si e rmata, ne$ri, "ie !e ,,&etia s$mn l i,, , "ie !e $ s$mn$lenta !i rna permanenta, partiala, intermitenta 'c cri-e !e s$mn, !i rn, n a caracter $!ihnit$r, n a $ ca -a $r%anica (+ Hipers$mnia se intalneste in ne)r$-e astenice sa !epresi)e sa hipers$mnie c caracter c$mpensat$r in t$ate starile !e !iss$mnie+ TUL/URAREA CALITATII S0MNULUI Diss$mnia s$mn l n este a"ectat ca ! rata, !ar este ne$!ihnit$r, c $&$seala matinala # este s per"icial, nelinistit, "ra%mentat, !ar "ara !i"ic ltati !e rea!$rmire+ Se intalneste in ne)r$-e, t l& rari ale ritm l i s$mn,)e%he # p$ate !etermina $ hipers$mnie c$mpensat$rie+ IN2ERSAREA RITMULUI S0MN,2E1HE Se caracteri-ea-a prin s$mn !i rn si $ stare !e )e%he n$ct rna+ S$mn l !i rn "iin! ne$!ihnit$r apare a!esea si $ hipers$mnie c$mpensat$rie Se intalneste in !elir, in t & rari a"ecti)a+ N se incl ! aici !ere%larile tran-it$rii ale ritm l i !at$rita inceperii nei m nci in 5 t re sa a nei calat$rii c a)i$n l la mari !istante, c schim&ari &r ste !e " s $rar+ PARAS0MNIILE ADULTULUI s nt e)enimente epis$!ice an$rmale care apar in timp l s$mn l i si a n !eterminism psih$%en+ Din ca!r l l$r "ac parte : c$smar rile, s$mnam& lism l si ter$area n$ct rna ' pa)$r l n$ct rn (+ 3+ C$smar rile s nt )ise care se repeta pe ! rata nei n$pti, c sa " ara teme rec rente, a)an! c$ntin t in"ric$sat$r, chiar teri"iant+ Apar !e $&icei, in a !$ a . matate a peri$a!ei !e s$mn, pr$)$can!, sp$ntan, $ tre-ire, c $

rapi!a n$rmali-are a )i%ilitatii si c capacitatea !e a p$)esti, ime!iat sa mai tar-i , !etaliat, )is l respecti)+ Se intalnesc in !elir si t l& rarea !e stress p$ttra matic+ 4+ S$mnam& lism l 'mers l in s$mn ( apare in prima treime a peri$a!ei !e s$mn+ Pacient l se tre-este !$ar aparent, !eschi!e $chii !ar ramane intr,$ stare crep sc lara : se sc$ala !in pat, iese !in camera sa !in casa, !ar n e ,,pre-ent in me!i ,, ' a t$matism am& lat$r n$ct rn (+ Este hip$reacti) la tentati)ele alt$ra !e a c$m nica c el, p$ate, insa, rasp n!e a t$mat la intre&ari simple+ Capacitatile sale m$t$rii s nt !imin ate, se p$ate rani in timp l mers l i, !ar, ne$ri, p$ate c$n! ce ,,a t$mat,, pr$pria sa masina+ Sin% r sa ins$tit se p$ate int$arce acasa, c lca !in n$ si rea!$rmi+ A !$ a -i are $ amne-ie t$tala as pra epis$! l i+ E*ista $ t l& rare mentala c aceasta !en mire+ 5+ Pa)$r l n$ct rn 'ter$area n$ct rna ( este c$nsi!erata $ stare ,,inr !ita,, c s$mnam& lism l+ E*ista,alat ri !e asemanari, si rmat$arele !e$se&iri: este prece!ata !e n c$smar si, ne$ri, rmata !e $ stare $nir$i!a, ! pa ,,tre-irea,, partiala # pacient l se sc$ala !in pat intr,$ )i-i&ila stare !e mare an*ietate si, ne$ri, si !e $ c$n" -ie c !e-$rientare, care se a%ra)ea-a la tentati)ele alt$ra !e a,l tre-i c$mplet+ In timp l epis$! l i tipa, se a%ita, " %e prin camera+ D pa 3,3: min te se remite starea !e crep sc lara, se c lca !in n$ , rea!$arme sa n , iar a !$ a -i are $ amne-ie lac nara, t$tala sa partiala, a epis$! l i+ E*ista $ t l& rare mentala !en mita ast"el+ /i&li$%ra"ie : Pr$"+Dr+Mircea La-aresc , C rs !e psihiatrie %enerala, UMF, Timis$ara ;aplan < Sa!$c=, Man al !e & - nar !e psihiatrie clinica, E!it ra Me!icala, 4::3

CURS II PSIHIATRIE SEMI0L01IE PSIHIATRICA TUL/URARILE PSIHISMULUI C01NITI2 ATENTIEI PERCEPTIEI Atentia c$nsta in $rientarea si c$ncentrarea acti)itatii psihice as pra n$r $&iecte sa "en$mene, care, !at$rita acest i "apt s nt re"lectate mai clar si mai !eplin in c$nstiinta+ Daca am percepe t$t l in . r l n$str s,ar pr$! ce n ha$s+ E*ista $ triere sp$ntana, care elimina elementele nesemni"icati)e aceasta este atentia sp$ntana+ T l& rarile atentiei ' pr$se*iei ( s nt !$ar >cantitati)e > interesan! !$ar c$ncentrarea, persistenta sa m$&ilitatea atentiei+

Hipoprosexia sau aprosexia se caracteri-ea-a printr, n %ra! !e !imin are sa $ s spen!are a atentiei+De"icit l atentiei p$ate "i c$nstant in timp ' in sin!r$m l $li%$"ren ( pr$%resi) si ire)ersi&il ' in sin!r$m l !emential ( "l ct ant si tran-it$r ' in sin!r$m !e !eliri m ( Neatentia selectiva la stimuli anxiogeni p$ate apare ca $ reactie inc$nstienta ' !e pr$tectie, !ar !isa!aptati)a ( la pers$nalitatile an*i$ase c pre!isp$-itie pentr reactii an*i$ase se)ere+ Hiperatentia selectiva, prel n%ita, !irecti$nata spre: pr$pri l c$rp ' in astenia psihica ( e)enimente p$tential ne%ati)e pentr pacient ' in !epresie ( acti ni ale n$r pers$ane s spectate, ne. sti"icat, ca "iin! ra intenti$nate ' in pers$nalitatea paran$i!a, !elir l paran$iac !in paran$ia ( Concentrarea scazuta sau dificila a atentiei este c$ncentrarea s per"iciala, !istracti&ila, necesita n e"$rt )$l ntar+ Apare in s!+ $r%anice ' $li%$"ren, !emential, !e !eliri m, p$stc$nt -i$nal (, ne)r$-e ' an*i$asa, astenica (, psih$-e ac te, a"ecti)e ' maniacala, !epresi)a (, reacti)a stres l i ' ac t, p$sttra matic (+ Concentrarea directionata spre stimuli nerelevanti : este c$nsecinta a n i !e"icit al "iltr l i c$%niti), !istincti) intre esential si neesential, stim li am&ientali apar ca echip$tenti )al$ric# apare in schi-$"renie+ Concentrarea crescuta apare in reactia !e stres p$sttra matica ac ta, in atac l !e panica# in hiper)i%ilitatea pat$l$%ica etc+ Persistenta atentiei ( tenacitatea) p$ate "i: sca- ta prin "ati%a&ilitate ' astenica ( sa !istracti&ilitate ' in !eliri m ( cresc ta in atac l !e panica Hiperm$&ilitatea atentiei se intalneste mai ales in stari maniacale si an*i$ase ' an*ietatea %enerali-ata sa atac l !e panica c a%itatie psih$m$t$rie (+

TU !U"#"$ % &% P%"C%PT$% ' cantitative si calitative Tul(urarile cantitative ale perceptiei se re"era atat la perceptiile e*ter$cepti)e cat si la cele en!$cepti)e ' ale pr$pri l i c$rp ( + Hiperestezia perceptiva ' sen-$riala ( este trairea percepti)a !e-a%rea&ila ' pana la ! rer$asa ( a n$r stim li e*ter$cepti)i !e intensitate n$rmal sa re! sa ' p$ate apare in sin!r$m l p$st c$nt -i$nal, mai ales ca $ int$leranta pentr -%$m$t (+ ( Perceptia intensificata : $&iectele !in . r s nt percep te mai clar, mai pre%nant, c mai m lte !etalii, c n c$l$rit mai )i ' in s!+ maniacal (+ Hipoestezia perceptiva ' sen-$riala ( este trairea percepti)a c $ este-ie !imin ata pana la )a%, in!istinct a n$r stim li e*ter$cepti)i !e intensitate cel p tin n$rmal ' este-ie ?

sensi&ilitate, capacitate !e a percepe $ sen-atie (+ Aceasta hip$sensi&ilitate psih$l$%ica recepti)a, !$&an!ita !ar tran-it$rie, apare in !epresiile se)ere+ Perceptia diminuata : $&iectele !in . r s nt percep te mai pal, mai est$mpat, c c$ntrast sla&, !i"erentieri neclare, !etalii p tine ' in s!+ !epresi) (+ &iminuarea sau a(olirea perceptiilor vizuale, auditive sau olfactive In trec t a "$st n mite : cecitate, s r!itate sa an$smie, c$n)ersi)a histerica+ Cenestopatiile s nt sen-atii !e-a%rea&ile !ar ne! rer$ase !e !isc$m"$rt c$rp$ral ' .ena, apasare, !istensie, ars ri, " rnicat ri ( !i" -e sa l$cali-ate, care mimea-a simpt$me ale &$lil$r s$matic, "iin! insa, !e "apt, p r psih$%ene+ Psi)algia este $ ! rere c$rp$rala intensa si persistenta, e*cl si) psih$%ena+ Tre& ie !i"erentiata !e accent area nei ! reri s$matice reale, pree*istente, !e catre $ !epresie+ Tul(urari calitative ale perceptiei &istorsiuni perceptive s nt aspecte )ii, ne$&isn ite sa chiar in ca!r l n$rmalitatii, pe care le p$t l a trairile percepti)e in !$meni l s netel$r, c l$ril$r, "$rmel$r, c$nt r ril$r, !istantel$r etc+ Apar in !eliri m, schi-$"renie, int$*icatia c hal cin$%ene+ $luziile patologice perceptii "alse ' !e"$rmate (, c >$&iect> ' %enerate !e stim li sen-$riali >$&iect ali> e*terni, incl si) c$rp$rali, reali (, necriticate ' "ara c$nstienti-area caracter l i l$r pat$l$%ic (, !eci nec$rectate ' in !eliri m, int$*icatii c hal cin$%ene, t l& rari psih$$r%anice epileptice (+ 0&iectele p$t "i percep te >s pra!imensi$nat>, >s &!imensi$nat> , !e"$rmat sa er$nat+ Halucinatiile s nt trairi percepti)e >"ara $&iect>, !eci "ara stim li sen-$riali e*terni >$&iect ali>, c$resp$n!enti, in realitatea $&iecti)a inc$n. rat$are: hal cinatiile a !iti)e cele mai "rec)ente, hal cinatii )i- ale, % stati)e, $l"acti)e+ *las)(ac+s rile s nt !ist$rsi ni percepti)e, il -ii sa hal cinatii, care p$t apare epis$!ic, &r sc, sp$ntan, nem$ti)at, " %ace, la pacienti c$mplet remisi clinic !ar care a a) t ast"el !e trairi in trec t, in timp l n$r epis$a!e clinice !e int$*icatie ac ta c s &stante psih$acti)e# p$t apare si in t l& rarea !e stres p$sttra matica+ S nt re! plicari e*acte ale trairil$r anteri$are+ TUL/URARILE 1N0@IEI, 0RIENTARII, APERCEPTIEI SI TRAIRII PR0PRIEI IDENTITATI T l& rarile %n$-iei ' %n$-ia ? "ac ltate ce permite rec n$asterea n i $&iect sa n i "apt prin n l !in simt ri ' tactil, )a-, etc+ ( #gnozia este $ t l& rare !e nat ra $r%anica ' ne r$l$%ica ( a inte%rarii percepti)e , !e"inita prin incapacitatea pacient l i !e a rec n$aste si i!enti"ica $&iecte pe &a-a in"$rmatiil$r primate printr n sin% r canal sens$rial ' !e e*+ n mai prin pipait : astere$%n$-ia (+

#nosognozia se re"era la nerec n$asterea n i !e"icit sa a nei stari pat$l$%ice# incapacitatea pacient l i !e a rec n$aste n !e"ect s$matic pr$pri ' pacient l nea%a parali-ia n i mem&r (+ Tul(urarile de orientare : temporala, spatiala, situationala, privind alte persoana sau pe sine insusi, &ezorientarea temporala : pacient l i%n$ra sa "ace c$n" -ii re"erit$r la repere " n!amentale ' !ata calen!aristica, )arsta si !ata nasterii sale ( ' in s!+ !e !eliri m (+ &ezorientarea spatiala : pacient l i%n$ra sa "ace c$n" -ii re"erit$r la repere spatiale " n!amentale ' l$c l n!e se a"la in pre-ent, !escrierea pr$priei l$c inte, trase l !e rmat pentr a a. n%e acasa etc+ ( 'in !eliri m, s!+ !emential (+ &ezorientarea situationala : pacient l i%n$ra sa "ace c$n" -ii re"erit$r la semni"icatiile ' si circ mstantele, c$nte*t al s$cial (, sit atiei act ale !in prea.ma sa+ F$rma sa e*trema este perple*itatea, can! pacient l traieste si e*prima prin mimica sa neintele%ere t$tala si ine*plica&ila pentr sine a sit atiei act ale ' in !eliri m, trairi psih$tice ac te etc (+ &ezorientarea allopsi)ica ' pri)in! alte pers$nae ( pacient l i%n$ra sa c$n" n!a i!entitatea n$r pers$ane c n$sc te ' nerec n$astere sa "alsa rec n$astere ( ' in !eliri m si t l& rari psih$tice c s &c$n" -ie (+ &ezorientarea autopsi)ica ' pri)in! pr$pria pers$ana ( pacient l i%n$ra sa "ace c$n" -ii pri)in! pr$pria sa i!entitate, pr$pria sa &i$%ra"ie ' in !emente a)ansate, !eliri m se)er etc+ (+ Tul(urarile de tip aperceptiv se re"era la t l& rari !e rec n$astere si i!enti"icare sa la t l& rari !e intele%ere, interpretare si semni"icare, a n$r perceptii n$rmale, in c$nte*t al n i camp !e c$nstiinta clar, t l& rari ce implica $ stare para!eliranta sa !eliranta+ $luziile de recunoastere si identificare pri)esc pers$ane nec n$sc te, straine ' in ca- l "alsel$r rec n$asteri ( sa pers$ane c n$sc te, "amiliare ' in ca- l "alsel$r nerec n$asteri (, in c$nte*t al n$r perceptii n$rmale !ar interpretate !elirant+ $luzia *regoli este $ "alsa rec n$astere a persec t$r l i, "als i!enti"icat in mai m lte pers$ane, !e "apt nec n$sc te, care nici n seaman intre ele si care s nt c$nsi!erate t$t atatea !e%hi-ari ale acest ia !intai+ ' in psih$-e paran$i!e (+ $luzia -osie : pacient l e c$n)ins ca $ pers$ana "amiliara ' !e e*+ s$tia sa ( n este !e "apt, acea pers$ana ' "alsa nerec n$astere (, ci $ pers$ana straina, c in"atisare i!entica ' n ! &l imp$st$r (, prin care persec t$r l $ s &stit ie pe cea !intai+ Apare t$t in psih$-e paran$i!e+ TUL/URARI ALE INTELE1ERII, INTERPRETARII, SEMNIFICARII UN0R PERCEPTII N0RMALE &erealizarea este $ t l& rare a perceperii prea.mei ' a realitatii $&iecti)e inc$n. rat$are (+ Desi prea.ma este percep ta c$rect in ceea ce pri)este $&iectele ce $ c$mp n, pacient l are sentiment l, impresia s &iecti)a, ca ea s,a schim&at, in m$! sp$ntan, strani , ine*plica&il, trairile acestea %enerea-a an*itate+ Am&ienta p$ate "i traita ca ne"amiliara, ireala, nea tentica ' la "el ca !ec$r l nei scene !e teatr (+ Se intalneste

in a"ecti ni prec m : int$*icatia c hal cin$%ene, reactia ac ta !e stres, nele stari !epresi)e, an*i$ase, $&sesi)e sa !is$ciati)e histerice, in s!+ !epers$nali-are !ereali-are etc+ &ispozitia pre(deliranta) se caracteri-ea-a prin sentimental, impresia s &iecti)a a pacient l i ca in prea.ma sa ' percep ta $&iecti), c$rect ( se petrece $ schim&are stranie, nec n$sc ta, ine*plica&ila+ Nimic n e intamplat$r, t$t l e semni"icati) ' e*tin!erea camp l i semni"icatiil$r (, t$t l il )i-ea-a pe el ' atit !ine a t$re"erentiala (, int$t!ea na la m$! l prime.!i$s, amenintat$r pentr sine ' interpretare an$rmala (, !ar "ara a p tea preci-a, c$ncret, in ce c$nsta acest peric$l+ In c$nsecinta, traieste $ stare !e permanenta alerta, insec ritate, asteptare an*i$asa a n i e)eniment iminnet, c implicatii ne%ati)e pentr sine+ Apare in "a-a !e pre!elir+ Trairi predeliraante de tipul : relatiei sensitive, a controlului paranoid, a prezentei unor persoane straine in casa, apar ca rmare a n$r interpretari an$rmale a n$r perceptii n$rmale, nesemni"icati)e !e "apt !ar care, pe aceasta cale, !$&an!esc $ "alsa semni"icatie, !e)in pentr pacient, semen care l "ac sa se simta ca e $&ser)ant, !isc tat, rmarit, c$ntr$lat, etc+ Se intalnesc in !e& t l sa in starile re-i! ale ale psih$-el$r !elirante+ TUL/URARI ALE TRAIRII PR0PRIEI IDENTITATI ' c$rp$rale si9sa psihice ( apar te in c$n!itiile nei perceptii !e sine n$rmale, !ar %enerate !e n c$nte*t para!elirant sa !is$ciati) histeric+ &epersonalizarea Pacient l, c t$ate ca $&iecti), isi percepe n$rmal pr$pri l c$rp, are, s &iecti), sentiment l ca,"ie s & aspect l in"atisarii sale, "ie s & aspect l e l i sa , s,a schim&at, m$!i"icat, in m$! strani , ci !at, ine*plica&il# n p$ate c$ncreti-a schim&area "acies l i sa , n p$ate e*plica s &stit irea e l i sa anteri$r c n alt l n$ + Trairea apare sp$ntan si este an*i$%ena+ Perceperea si interpretarea realitatii $&iecti)e este n$rmala, in sens l ca n are il -ii, hal cinatii sa !is$ciatii histerice+ Sentiment l, impresia : a+( incertitudinii privind propria identitate &,( a unui proces de transformare psi)ica a propriei identitati in altcineva sau altceva nepreciza(il c+( a pierderii vec)ii identitati si inlocuirea ei cu alta noua ' neclar c$n"i% rata (+ Apare in !epers$nali-are, !isp$-itia !eliranta, t l& rari !is$ciati)e histerice+ Tul(urarea de identitate disociativa apare s & "$rma personalitatii du(le sau multiple, in care "iecare pers$nalitate, !istinct !e celelalte, se mani"esta sin%ara, $ peri$a!a !e timp, c amnesia t$tala sa n a celei 9cel$r anteri$are+ Apare in t l& rarea histerica+ /i&li$%ra"ie : Pr$"+Dr+Mircea La-aresc , C rs !e psihiatrie %enerala, UMF, Timis$ara ;aplan < Sa!$c=, Man al !e & - nar !e psihiatrie clinica, E!it ra Me!icala, 4::3