Gheorghe Grigore Cantacuzino

Prinul Gheorghe Grigore Cantacuzino (n. 22 septembrie 1832, Bucureti; d. 23 martie 1913, Bucureti) a fost un om politic romn, ales de dou ori primar al Bucuretiului (mai 1869 - ianuarie 1870 i martie 1913 - decembrie 1913) i numit prim-ministru al Romniei n perioada 1899 - 1900 i n perioada 1904 - 1907. Se trgea din vechea familie nobil Cantacuzino, fiind un descendent al voievozilor romni respectiv mprailor bizantini Cantacuzino. A studiat la Bucureti i Paris, unde i-a lut doctoratul n drept, n anul 1858. Dup ce s-a ntors n ar a fost numit judector la Tribunalul Ilfov, dup care a dvenit consilier la Curtea de Apel Bucuresti, functie din care a demisionat la data de 4 mai 1864. n calitatea sa de membru al lojei masonice Sages d'Heliopolis, din anul 1865, a participat activ la coaliia politic care a dus la ndeprtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Romniei. Dupa lovitura de stat de la 11 februarie 1866 a reintrat n magistratur, ca preedinte al Curii de Apel Bucureti. A fost ales deputat n Adunarea Constituant de la 1866, unde a fcut parte din comitetul nsrcinat cu elaborarea Constitutiei. A fost ales de mai multe ori deputat i senator n Parlamentul Romniei, iar n perioada aprilie 1869 - ianuarie 1870 a fost primar al Bucuretiului. Una din iniiativele sale n perioada ct era primar a fost i ridicarea monumentului denumit Fntna George Grigorie Cantacuzino din Parcul Carol I. A deinut n dou rnduri funcia de ministru de Interne (11 aprilie 1899 - 9 ianuarie 1900 si 22 decembrie 1904 - 12 martie 1907) i pe cea de preedinte al Consiliului de Minitri. A mai deinut funciile de: ministru Lucrrilor Publice (16 decembrie 1873 - 7 ianuarie 1875) i pe cea de ministru al Justiiei (24-27 ianuarie 1870). Dup moartea lui Lascr Catargiu a devenit eful Partidului Conservator. n iulie 1900 a prezidat edina partidului n care s-a aprobat fuzionarea acestei formaiuni politice cu Partidul Constituional ("junimist"). n aprilie 1907 s-a realizat fuziunea tuturor formaiunilor politice consevatoare, iar Cantacuzino a fost nevoit s cedeze efia noului Partid Conservator lui Petre P. Carp. Datorit averii sale colosale a fost supranumit "Nababul". Din banii de care dispunea, a construit trei palate: Palatul Cantacuzino din Bucureti, situat pe Calea Victoriei, care adpostete n prezent Muzeul Naional George Enescu, Castelul Cantacuzino din Buteni, numit uneori Palatul Cantacuzino Buteni, n prezent muzeu, i Palatul Cantacuzino de la Floreti, supranumit i "Micul Trianon", n prezent n ruin.