ANALIZA SISTEMULUI TERITORIAL AL ORASULUI BUZAU

Sistemul teritorial concept

Realitatea teritoriala este tot mai complexa si se afla intr-un permanent proces de restructurare spatiala, dar si calitativa. Pentru a o cunoaste mai bine si pentru a o gestiona ca atare, este necesara decuparea ei in ansambluri functionale, respectiv sisteme teritoriale, constituite din elemente si relatii, care au ca finalitate atingerea unor teluri comune. Pornind de la aceasta idee, teritoriul poate fi reprezentat in doua moduri deosebite : unul prin care acesta apare ca suportul necesar existentei umane, iar cel de-al doilea care este considerat ca un cadru teoretic, in care se desfasoara procese biofizice si antropice deosebite. In primul caz, practic, avem de-a face cu functii complexe ale teritoriului, ce depasesc simplul rol de suport fizic, integrand toate sensurile si semnificatiile reiesite dintr-o locuire continua, din aspiratiile comunitatilor respective. In cel de-al doilea caz este vorba de judecarea diferentierilor teritoriale prin prisma calitatii locuirii, apreciata prin sisteme de indicatori, care sa exprime nivele de organizare si nivele de calitate a vietii. Sistemul teritorial este esential in definirea unui anumit tip de dezvoltare teritoriala, care are in vedere atingerea unor finalitati de ordin social-economic si cultural. Pentru intelegerea foarte clara a rolului pe care il au sistemele teritoriale in procesul de dezvoltare este necesar a descifra modul in care acestea pot fi concepute ca sisteme. care este structurat si functioneaza un sistem teritorial. astfel de abordare implica trei tipuri de analize succesive, care in esenta, reprezinta o modalitate logica de demonstrare a modului in

I.

Pozitia eo ra!ica

!udetul "uzau este situat in partea central-estica a Romaniei, in sud-estul #arpatilor rientali, axat pe cursul superior si mijlociu al raului "uzau, intre $$ grade si $$ minute si $% grade si $& minute latitudine nordica si intre '( grade si $ minute si ') grade si '(minute longitudine

Fig. 1Harta judetului Buzu

'

estica, intre judetul *rancea+, si ,-., "raila +- si S-., Ialomita +S., Pra/ova +S* si *., "rasov +,*. si #ovasna +,-.. 0unicipiul "uz1u, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat 2n zona centrala a judetului" pe malul drept al raului "uzau, determinat de coordonatele $%34&5 latitudine nordica, si '%3%5 longitudine estica ocupand o suprafata totala de 61,7 8m'. Se afla la confluenta dintre drumul european -6%, ce leag1 sudul continentului cu zona de nord si drumul national ce uneste 9ransilvania cu porturile dun1rene si litoralul 01rii ,egre. #adrul geografic cuprinde teritorii variate sub aspect fizico- si economico- geografic. :n partea de nord si nord-vest apare o ram1 de dealuri cu 2n1ltimi cuprinse 2ntre %44-)44 m, iar spre nord-est c;mpia piemontan1 coboar1 2n pant1 lin1 dinspre nord spre sud. :n partea de est a orasului se afl1 <unca r;ului "uz1u, iar 2n sud #;mpia "uz1ului, cu terenuri roditoare.

II.

A#or$area sistemului teritorial

Fig. 2 Harta municipiul Buzau

!ude=ul ">?@> este situat 2n partea de sudAest a Rom;niei Bi se 2nvecineazC cu jude=ele "RDE *, "R@I<D, # *DS,D, *RD,#-D, ID< 0IFD, PRDG *D, de=in;nd ',(H din suprafa=a =Crii. !udetul ocupC cea mai mare parte a bazinului /idrografic al r;ului cu acelaBi nume, cuprinz;nd 2n mod armonios toate formele de relief: mun=i 2n partea de nord, c;mpie la sud, 2ntre acestea situ;ndu-se zona colinarC subcarpaticC. Dltitudinea maximC se situeazC 2n *;rful P-,9-<-> +1.))' m., iar cea minimC 2n *alea #ClmC=uiului +$4 m.. 7

!ude=ul "uzCu este situat 2n partea central-esticC a Rom;niei, 2n sud-estul #arpa=ilor rientali, axat pe cursul superior Bi mijlociu al r;ului "uzCu, 2ntre $$ grade Bi $$ minute Bi $% grade Bi $& minute latitudine nordicC Bi 2ntre '( grade Bi $ minute Bi ') grade Bi '( minute longitudine esticC. Iin punct de vedere geologic, mun=ii sunt constitui=i din asa numitul 5flis5, reprezentat printr-o alternantC de gresii, marne, argile, Bisturi Bi, mai rar, conglomerate, toate str;ns cutate, form;nd uneori cute-solzi, aliniate pe direc=ia ,--S*.*;rsta rocilor este, 2n principal, paleogenC +aprox. 74-)4 milioane de ani.. :n treapta subcarpaticC dominC marnele, argilele, nisipurile, pietriBurile, calcarele Bi gresiile, depuse cu precCdere 2n miocen Bi pliocen +2ncepand de acum 74 milioane de ani, p;nC 2n urma cu un milion de ani. Bi ondulate larg. #;mpia s-a format numai in cuaternar Bi este alcCtuitC din pietriBuri, nisipuri Bi loessuri. #ele trei trepte de relief, la cadrul redus al jude=ului, pot fi socotite 2n acelaBi timp Bi zone, 2ntruc;t ele se extind, 2ncep;nd de la nord spre sud, una 2n continuarea celeilalte. :ntre zona subcarpaticC Bi cea de c;mpie se individualizeazC Bi o f;Bie de tranzi=ie, formatC din glacisuri Bi piemonturi. Temperatura me$ie anual% este $e &'"() *J cea mai c1lduroas1 lun1 este iulie, cea mai friguroas1 este ianuarie. *remea este sc/imb1toare, se produc o serie de disfunctionalit1ti, 2n anotimpul cald - ploi torentiale, iar 2n anotimpul rece - viscolirea si troienirea arterelor de circulatie. #onsecintele misc1rilor de aer peste municipiul "uz1u le constituie v;nturile caracteristice fiec1rui sezon. Ieoarece 2n jude=ul "uzau se 2nt;lnesc forme de relief variat, care prin particularitC=ilor lor influen=eazC desfCBurarea regimului termic, eolian Bi pe cel al precipita=iilor atmosferice, clima, deBi temperat continentalC, are anumite nuan=e ce se suprapun treptelor de relief. Dstfel, se pot 2nt;lni nuan=e de climat montan deluros Bi de adCpost. :n mun=ii cu altitudini mijlocii Bi mici, temperatura medie anualC variazC 2ntre '-( o#, precipita=iile 2nregistreazC valori cuprinse 2ntre 644 -1.'44 mm anual, iar v;rfurile, datoritC particularitC=ilor orografice, sunt dirijate 2n lungul vCilor <otru Bi mun=ilor <otru Bi #ozia apar brizele de munte. :n =inuturile dealurilor subcarpatice temperatura medie anualC 2nregistreazC valori cuprinse 2ntre $-6o#, iar precipita=iile 2n jur de (44-644 mm. anual. Pe dealurile de podiB, temperatura medie anualC este cuprinsC 2ntre 6-14 o#, precipita=iile scad la $44-(44 mm. anual, iar v;nturile au frecven=C mare, 2n general pe direc=ia nord-sud, dar se accentueazC din direc=iile vest Bi est, specific #;mpiei "CrCganului. Structura rocilor Bi diversitatea lor au generat o varietate de zCcCminte minerale. Iintre cele valorificate sau aflate 2n curs de valorificare amintim: petrol - "-R#D, sarea A S@RI A $ lt. Krecvent, pe versan=ii

"IS #D, 0L,?@<-E9I, *IP-R-E9I, c/i/limbar A "DG,D Bi D<>,IE A # <FI, ape cu con=inut de brom Bi iod sau sCrate A S@RD9D A 0 ,9- R>, "LS#D, P-,9-<->, ,IK ,, 0-<-II#, KISI#I, "D<9D D<"@. Reteaua +i$ro ra!ic% este reprezentat% $e r,ul Buz%u si afluentii s1i. *egetatia este caracteristic1 zonei de step1. #ea mai pretioas1 podoab1 natural1 a orasului "uz1u este p%$urea *r,n cu o suprafat1 de 16& /a, din care 14 /a sunt amenajate ca parc, apoi parcul 9ineretului si parcul 0arg/iloman. Resursele $e ap% $e la supra!ata solului, c;t si cele subterane, sunt exploatate din cele mai vec/i timpuri, fiind surse de alimentare cu ap1 a locuintelor si unit1tilor industriale, dar si pentru irigarea terenurilor agricole. Iin albia r;ului "uz1u sunt exploatate cantit1ti 2nsemnate de balast, nisip si pietris. Solurile sunt propice culturilor irigate, precum si cerealelor. Alte resurse naturale: p1durile, exploatate pentru lemn de foc si care au si rol peisagistic si de protectie a malurilor. :n apropierea "uz1ului se afl1 2nsemnate resurse ale solului ca: petrol, gaze de sond1, c1rbuni +lignit., piatr1 de constructii etc. E-olu.ia popula.iei

167': '.%() 16&&: '1.6)% 1&&': 1$6.4$6 '44': 17$.'')

Structura etnic/ <a recensCm;ntul din '44', popula=ia "uzCului a fost de 17$.'') locuitori, dintre care:

Rom;ni: 1'6.$'7 +&%,() H. Romi +Figani.: %.%4' +$,4& H. Dl=ii: 4,'$H

Pe domenii de activitate, structura populatiei ocupate se prezinta astfel: M agricultura, v;natoare si silvicultura - 64.$44 persoane, din care %.$44 salariati M industrie - $1.744 persoane, din care 7(.744 salariati M constructii - ).)44 persoane, din care ).'44 salariati %

M comert si prestari servicii - 1&.144 persoane, din care 1'.644 salariati M /oteluri si restaurante - 1.'44 persoane, din care 644 salariati M transport, depozitare si comunicatii - $.644 persoane, din care 7.'44 salariati M activitati financiare, bancare si de asigurari - 1.144 persoane, din care 1.444 salariati M tranzactii imobiliare, 2nc/irieri si servicii prestate 2ntreprinderilor - $.%44 persoane, din care '.144 salariati M administratie publica - 7.)44 salariati M 2nvatam;nt - 6.444 persoane, din care ).&44 salariati M sanatate si asistenta sociala - (.444 persoane, din care %.)44 salariati M alte activitati de servicii colective, sociale si personale - $.'44 persoane, din care 1.&44 salariati Produsul intern brut pe cap de locuitor este de 0&12"31 +euro. Pe teritoriul jude=ului, in$ustria s-a dezvoltat destul de t;rziu, de-abia din primele decenii ale secolului NN-lea. P;nC atunci era limitatC la unele mici ateliere de postav, dimie, ceramicC, la unele mori +"uzCu Bi R;mnicu SCrat., precum Bi la c;teva fierCstraie sau pu=uri petroliere 2n subcarpati. Prima parte a secolului al NN-lea se caracterizeazC prin extinderea exploatCrilor forestiere, petroliere, carbonifere, gazfere, prin dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucratoare 2n orasele "uzCu Bi R;mnicu SCrat +morCrit, rafinarea primarC a petrolului, prelucrarea metalelor, ceramicC etc.., legatC de existen=a materiei prime Bi de pozi=ia acestor oraBe pe traiectul Bi la intersec=ia unor intense artere comerciale. :n 1&7% 2n actualul jude= func=ionau 17 fabrici, cu un numCr mai mare de '4 salaria=i, precum Bi numeroase ateliere cu unu p;nC la % lucratori. Industria reprezintC ramura conducCtoare a economiei jude=ului "uzCu, fiind concentratC 2n cea mai mare parte 2n municipiile "uzCu Bi R;mnicu SCrat. Structura produc=iei globale industriale scoate 2n eviden=C, ca ramurC principalC, industria construc=iilor de maBini Bi de prelucrare a metalelor +cu unitC=i la "uzCu Bi Rm. SCrat. 2n cadrul cCreia se produc utilaje te/nologice pentru industria metalurgicC, petrolierC Bi c/imicC, materiale feroviare +sc/imbCtori cu ace flexibile, trifoane pentru fixarea Binelor de cale feratC., rezervoare, cisterne Bi containere metalice, instala=ii de filtrare, subansamble pentru tractoare, bunuri de larg consum +maBini de gCtit, sobe de 2ncClzit, extintoare pentru incendii, fiare de cClcat, etc... Dlte ramuri, cu ponderi importante 2n produc=ia industrialC a judetului sunt: metalurgia feroasC +s;rma Bi produse din s;rmC, corduri metalice pentru anvelope - singura producCtoare din =arC, pulberi metalice +"uzCu., industria de exploatare a combustibililor, industria c/imicC, prelucrarea maselor plastice, folii de vinilin, tuburi Bi plCci +"uzCu Bi "eceni., regenerarea uleiurilor uzate +Rm. SCrat., industria materialelor de construc=ii: calcar +Istri=a., diatomit (

+PCt;rlagele., geamuri Bi prefabricate din beton +"uzCu., var +0Cgura., cCrCmizi +"erca, PCt;rlagele., industria de prelucrare a lemnului +"uzCu, Rm. SCrat, ,e/oiu, *erneBti, Oura 9eg/ii., industria textilelor Bi a confec=iilor +"uzCu, Rm. SCrat, ,e/oiu, PCt;rlagele, Smeeni., industria alimentarC: preparate din carne Bi lapte, conserve de legume Bi fructe, uleiuri vegetale, za/Cr, vin, bere, produse de panifica=ie, etc. +"uzCu, Rm. SCrat, ,e/oiu, Pietroasele, ?CrneBti, SC/Cteni.. pondere 2nsemnatC o de=in Bi activitC=ile industrial meBteBugCreBti, mici Bi mijlocii, lari, producCtoare de covoare manuale +"isoca, <opCtari, Siriu, Oura 9eg/ii., 2mpletituri din rac/itC la ?iduri, confec=ii artizanale, vase ceramice +,iBcov, P;rscov, Plopeasa, #alvini, 2n piatrC +0Cgura, ,Ceni, Pietroasele, "reaza, #Ctina., etc. D doua ramura a economiei jude=ului "uzCu, a ricultura se caracterizeazC prin varietate Bi complexitate structuralC, reparti=ie zonalC 2n raport cu marile unitC=i de relief Bi prin continuitate tradi=ionalC de activitC=i. <a sf;rBitul anului 1&&$ suprafa=a agricolC a jude=ului "uzCu era de $4'$)) /a, din care '%$4') /a terenuri arabile, 6&16) /a pCsuni naturale, '&&$7 /a f;ne=e naturale, 1))&$ /a vii Bi pepiniere viticole Bi 11%'( /a livezi Bi pepiniere pomicole. Iin totalul suprafe=ei agricole, )(,(H revine sectorului privat. :n 1&&$, suprafe=ele arabile erau dominate de culturile de porumb +1411$$ /a., urmate de cele de gr;u Bi secarC +()%1( /a., plante uleioase 7''67 /a, floarea soarelui +71711 /a., plante de nutre= +'$(47 /a., orz si orzoaicC +6%%& /a., sfeclC de za/ar, legume, leguminoase pentru boabe, cartofi, tutun. #ulturile viticole au o extindere mai mare in zona dealurilor subcarpatice, concentr;ndu-se 2n douC mari areale viticole: podgoria Iealul 0are, pe versan=ii sudici ai dealului Istri=a, cu centrele de mare productivitate Pietroasele, "reaza, *erneBti, ?oreBti, 0erei Bi podgoria din zona piemontului R;mnicului, cu centrele #ernCteBti, ?CrneBti, Rm. SCrat. Iispersate sunt Bi podgoriile din regiunea de c;mpie de la #oc/irleanca, SCgeata, Pogoanele, Padina, "oldu, RuBe=u. Dceste podgorii produc o gamC variata de sortimente de struguri de masC Bi de vinuri. Ie remarcat faptul cC, 2n cadrul sta=iunii de cercetare Bi produc=ie viticolC Pietroasele +infiintata in 16&'., au fost create mai multe soiuri de vi=C de vie, 2ntre care se evidentiaza 9Cm;ioasa Rom;neascC. Pomicultura, cu vec/i tradi=ii 2n jude=ul "uzCu, se practicC mai ales 2n zona subcarpaticC Bi piemontanC, unde formeazC bazine pomicole compacte 2n arealele localitC=ilor ,e/oiu, Pat;rlagele, #islau, P;rscov, #/iojdu, Sibiciu, *erneBti, 0erei. Iin productia totala de fructe +7(('1 t., mai mult de jumCtate +'1144 t. apar=ine prunelor, apoi merelor +11%&) t., cireBelor Bi viBinelor, perelor, nucilor. Sectorul zoote/nic cuprindea efectivele din mai toate speciile de animale, respectiv 66,) mii capete bovine, 1$',6 mii capete porcine, 747,( mii capete ovine, 7',) mii capete caprine, '1,' mii capete cabalineJ avicultura +'4)%,6 mii capete pCsCri.J apicultura +'' mii familii albine.. ) Policiori., instrumente muzicale +0;nzCleBti, #Ctina., obiecte de t;mplCrie Bi dogCrie, cioplituri

Peste jumCtate din efectivele de

animale apar=ine sectorului privat, iar 2n unele cazuri +la

caprine, 2n apiculturC. sectorul privat reprezintC 144H. <a #islCu Bi RuBe=u existC mari crescCtorii de cai de rasC, folosi=i la concursurile /ipice interne Bi internationale, iar la #islCu se aflC o importantC crescCtorie de viermi de mCtase. Structura 4i reparti.ia eo ra!ic/ a c/ilor $e comunica.ie reflectC str;nsa legaturC a acestora cu desfCBurarea reliefului Bi a vec/ilor axe comerciale ce treceau prin jude=, precum Bi transformCrile profunde care au avut loc 2n economia jude=ului. Drterele principale de comunica=ie leagC direct centrele cu func=ii industriale Bi de sc/imb Bi asigurC o circula=ie rapidC a popula=iei 2ntre toate localitC=ile jude=ului. Se remarcC desfCBurarea a douC mari artere care se intersecteazC 2n oraBul "uzCu Bi care, 2n mare, urmCresc traseele unor vec/i drumuri comerciale +2ncC din secolele NIII-NI*.. Prima arterC urmareBte 2n mod fidel albia "uzCului Bi prezintC un profil de transport dublu: calea feratC +"uzCu-,e/oiaBu. Bi Boseaua na=ionalC 2n curs de modernizare. -a stabileBte comunica=ii lesnicioase cu centrele Bi jude=ele din 9ransilvania. :n partea sudicC a jude=ului "uzCu, urmCrind 2ndeaproape linia de contact a dealurilor cu c;mpia, se desfasoarC douC artere principale de comunica=ie ce leagC oraBele "ucureBti Bi PloieBti de sudul 0oldovei, trec;nd prin "uzCu Bi Rm. SCrat. :n afara acestora, cCtre sud, se desprinde din "uzCu un alt traseu dublu de transport +Bosea Bi cale feratC., care se orienteazC spre >rziceni. frecven=C mai mare 2n teritoriu o au, 2n sc/imb, drumurile jude=ene si comunale. Dcestea, aproape 2n totalitate, urmCresc de regulC vCile r;urilor +";sca #/iojdului, ";sca Rozilei, SlCnic, ,iBcov etc.., fiind racordate la sistemul de bazC al cCilor de comunica=ie din cadrul jude=ului. 0ulte din ele, 2n special cele care leagC centrele industriale Bi zonele de interes turistic de arterele principale, sunt modernizate. :n prezent, re=eaua cCilor de comunica=ie 2nsumeaza '7' 8m de cCi ferate +din care 146 8m electrificate., Bi '4%$ 8m de drumuri +7'6 8m modernizate., din care 71( 8m Bosele na=ionale Bi 16&4 8m de interes local. Se adaugC cCile ferate 2nguste, a caror lungime a fost mult diminuatC 2n urma inundatiilor din vara anului 1&(&. Dzi func=ioneazC numai pe traseele *alea ,eagrC Galom +pe ";sca 0icC., ,e/oiu - Siriu +spre #aBoca Bi spre 0orcovaia.. <ocul acestora 2n zona montanC este luat de numeroase drumuri forestiere, ce pCtrund ad;nc 2n lungul vCilor, p;nC aproape de ob;rBia acestora +pe #ernatu, 0ilea, "Clescu, *alea ,eagrC, "radu, Gar=agu etc... :n transportul masei lemnoase sunt folosite numeroase re=ele de funiculare. Re=eaua rutierC prezintC ramnifica=ii 2n tot jude=ul, 2nsC o mai accentuatC densitate se face remarcatC 2n zona subcarpaticC, intens populatC. DBezCrile rurale, cu o pozi=ie perifericC fa=C de caile ferate sau fa=C de Boselele principale, sunt legate de centrele comunale sau de reBedinta 6

jude=ului prin intermediul unei re=ele dense de drumuri. #ele douC municipii, "uzCul Bi R;mnicul SCrat, prin 2nsCBi pozi=ia lor geograficC, prin func=iunile 2ndeplinite pe plan economic, socialcultural Bi politic, constituie noduri de comunica=ie 2nsemnate, de interes na=ional. :ntregul ansamblu economic al jude=ului beneficiazC deci de o re=ea de cCi de comunica=ie bine dispersatC 2n teritoriu, aflatC 2ntr-un stadiu continuu de modernizare, care faciliteazC dinamica sc/imburilor economice pe plan local Bi na=ional. Pe aceastC re=ea se efectueazC un mare trafic de cClCtori Bi o intensC circula=ie de marfuri, curen=ii de marfuri fiind orienta=i in dublu sens - 2n afara Bi cCtre interiorul jude=ului. Iin categoria mCrfurilor dirijate 2n afarC fac parte produsele agricole +cereale, struguri, fructe, sfecla de za/Cr, floarea soarelui, animale., produsele c/imice, produsele metalurgice, maBini Bi utilaje, produse din lemn, materiale de construc=ie, produse agro-alimentare, etc. :n sc/imb, din afarC, jude=ul primeste o serie de produse finite Bi semifinite +maBini, materiale de construc=ie, utilaje, metale, combustibili., produse agroalimentare, 2n special 2n industrie Bi 2n consumul popula=iei. deosebitC importan=C 2n activitatea de transport de mCrfuri Bi cClCtori o au magistrala rutierC +- 6%. Bi cea feroviarC +Siret A Suceava A "acCu A KocBani A"uzCu A PloieBti A "ucureBti Oiurgiu., acestea reprezent;nd principalele noduri feroviare Bi rutiere ale =Crii, prin care trec fluxurile de mCrfuri Bi cClCtori din toatC =ara. rasul "uz1u este un important no$ !ero-iar si rutier. -ste situat pe una din magistralele feroviare ale t1rii, linia %44, de important1 european1: "ucuresti - Ploiesti - "uz1u - Kocsani "ac1u Oara "uz1u este un important nod feroviar, de aici plec;nd linii ferate spre "r1ila, Oalati, #onstanta, "rasov, precum si o linie local1 spre "erca P1t;rlagele ,e/oiasu. <a "uz1u se poate ajunge cu autoturismul european -6% pe +sau drumul I,'.
Fig. 3Principalele artere rutiere

Suceava.

,e/oiu

dinspre "ucuresti, sau dinspre Suceava, "ac1u, Kocsani, Rm. S1ratJ de la Ploiesti pe I,1"J de la "rasov pe I,14 +itinerar pe *alea "uz1ului.J dinspre "r1ila pe I,'".

&

Fig. 4Transportul in comun in orasul Buzau

Etapele $e $ez-oltare
Perioa$a comunist/ IupC rCzboi, c;nd guvernul rom;n a fost preluat de regimul comunist, "uzCul a pierdut statutul de reBedin=C de jude= 2n 1&%', fiind inclus 2n Regiunea PloieBti. !ude=ul "uzCu a fost re2nfiin=at 2n 1&(6. 9oate fabricile din "uzCu au fost na=ionalizate Bi, mai ales spre sf;rBitul perioadei comuniste, politica de sistematizare a guvernului comunist a dus la demolarea vec/ilor cartiere de case, duc;nd la sc/imbarea totalC a aspectului oraBului. P;nC 2n 1&%7, zonele reziden=iale erau compuse exclusiv din case, multe dintre ele fiind dCr;mate 2n aceastC perioadC pentru a face loc blocurilor. Dcest proces a fost la 2nceput lent, dar 2ntre 1&64 Bi 1&66, toate casele de pe strada principalC a oraBului au fost demolate Bi 2nlocuite cu blocuri. :n acea perioadC au fost distruse multe clCdiri istorice, printre care Bi teatrul Moldavia. Iin centrul istoric al "uzCului, doar casele de pe strada uza !od au rCmas 2n picioare. Ie asemenea, 2n 1&(&, un cartier reziden=ial a fost contruit 2n Parcul #r;ng, reduc;ndu-i acestuia dimensiunile. DceastC dezvoltare a fost uneori /aoticC, aBa cum s-a 2nt;mplat 2n 1&6%, c;nd noul Bulevard "nirii a fost redirec=ionat de primarul Ioc/ia, care a ordonat ca funda=iile unor blocuri 2n construc=ie la acea datC sC fie astupate 2ntr-o singurC noapte Bi ca strada sC treacC peste acestea.

14

:n timpul regimului comunist, a avut loc Bi o industrializare for=atC, platforma industrialC "uzCuSud fiind inauguratC 2n 1&(7. <oca=ia acesteia a fost aleasC pentru a folosi un teren nefertil, unde fusese 2nainte o rafinCrie Bi care acum era acoperit de mlaBtini. DceastC loca=ie prezintC Bi avantajul v;nturilor locale care 2ndepCrteazC de oraB noxele produse de fabrici. :n aceastC perioadC au fost aduse 2nsC Bi unele 2mbunCtC=iri oraBului. Parcul Tineretului a fost construit 2n partea de est, cu o salC de sport Bi un bazin olimpic.:n 1&61, s-a desc/is un cinematograf cu (%4 de locuri, Bi un spital mare a fost construit 2ntre 1&)1-1&)7. :n 1&)(, oraBul a sCrbCtorit 1(44 de atestare documentarC. Pentru a marca evenimentul, a fost construit un obelisc 2n Parcul #r;ng. :n acelaBi an, Pia#a $aciei, pia=a principalC din oraB aflatC 2n fa=a Palatului #omunal, a fost pavatC din nou, cu marmurC de 0Cgura, albC, roBie Bi gri, cu modele asemCnCtoare celor de pe costumele populare tradi=ionale din zona "isoca. Postcomunism Procesul de demolare a caselor a fost stopat dupC cCderea comunismului 2n Rom;nia, la sf;rBitul lui decembrie 1&6&. -conomia oraBului a stagnat o perioadC, dar "uzCul a re2nceput sC se dezvolte, dupC ce 2ntreprinderile de stat au fost privatizate Bi reorganizate Bi au apCrut alte companii noi. :n 1&&1 s-a 2nceput lucrul la o catedralC ortodoxC, numitC atedrala %&'ntul %ava. :n 1&&%, un

nou teatru, numit Teatrul (eorge iprian, a fost desc/is 2n "uzCu. In ultimii ani au fost finalizate ( supermar8eturi, o parcare supraetajata, ' sedii bancare, mai multe cladiri de birouri si un 0all. :n domeniul sanatatii, serviciile publice se prezinta astfel: M ( spitale +sector public. M o unitate medico-sociala M $ policlinici M ( dispensare medicale M 117 farmacii si puncte farmaceutice M ''6 cabinete medicale individuale si de familie M 1'$ cabinete stomatologice rasul "uzau este considerat un oras cu factor mic de poluare. mediu o constituie insa apa raului "uzau. Principalele surse sunt: 11 problema recenta de

a. apele uzate orCBeneBti provenite din gospodCrii, restaurante, /oteluri, apele fecaloid- menajere din industrie. b. apele uzate industriale provin din apele folosite in procesul te/nologic industrialJ caracteristicile acestor ape fiind asemCnCtoare substan=elor c/imice, fizice, materiilor primare folosite in te/nologie. Sursele de ape uzate industriale din oraBul "uzCu sunt: a. apele uzate de la crescCtoriile de pui PD*I# <DQJ b. apele uzate din industria alimentarC: abatorul de pui PD*I# <DQ, producerea berii P>RS>SQ, producerea p;inii PSPI#><Q Bi o mul=ime de societC=i private profilate pe produse de panifica=ie si patiserie, carmangerii particulare, producerea uleiului alimentar PDORI# *-RQ, producerea vinului Bi a altor bCuturi P"D#G>SQ, prelucrarea sfeclei Bi producerea za/arului P?DG@R><Q. c. apele uzate din industria materialelor de construc=ii: -prefabricate pe construc=iiJ -fabricarea sticlei PO-R 0Q Bi o mul=ime de al=i producCtori ai vaselor de sticlC-decorJ d. ape uzate de la sec=iile de acoperire si tratamente galvanice: P"-9DQ, QDP#DR 0Q, P0-9DP<DS9Q, PI>#9I<Q, P# RIQ, P# ,9D#9 DR-Q, PR 9-#Q. e. ape uzate de la sec=iile de prelucrCri mecanice la receJ f. ape uzate de la : prelucrarea maselor plastice PR 0#DR" ,Q, prelucrarea fibrelor PKI<D9>RD S.D.Q. g. ape uzate de la centrele termice: #-9- "uzCu, PKI<D9>RD S.D.Q . ape uzate rezultate in urma irigCrii terenurilor agricole, in special cu ape de suprafa=a, sunt infestate cu fertilizatori agricoli, pesticide, 2ngrCBCminte naturale. -ste valabil pentru terenurile agricole din oraB din apropierea sta=iei de epurare sau a r;ului "uzCu. apele uzate din scurgeri A rezultate in urma compostCrii reziduurilor menajere, descCrcCrii necontrolate a vidanjelor +proceselor anaerobe din cimitirele umane si animale, nu este cazul oraBului nostru., ape antrenate de precipita=ii. -misarul apelor uzate din oraBul "uzCu este r;ul "uzCu din bazinul /idrografic "uzCu prin intermediul a trei puncte: un canal in partea de nord a oraBului +care preia apele preepurate de la S 0D# R 0#DR" ,.J canalul desc/is- sta=ia de epurare- prin care se deverseazC apele epurate de cCtre sta=ia de epurare mecano- biologicC orCBeneasca Bi apele pluviale atunci c;nd este cazulJ S.D. si de la

1'

canalul desc/is zona industriala "uzCu Sud, care preia ape meteorice, apele industriale preepurate Bi apele conven=ional curate de pe platforma industrialC "uzCu Sud. Principalele $ezastre posi#ile5 a. masC: b. accidente: acci$entele c+imice" #iolo ice6 a-ariile la construc.ii +i$rote+nice sau con$ucte ma istrale6 incen$iile $e mas/ 4i e7ploziile6 acci$entele ma8ore pe c/ile $e comunica.ii6 acci$entele ma8ore la utila8e 4i instala.ii te+nolo ice periculoase6 c/$erile $e o#iecte cosmice6 acci$entele ma8ore sau a-arii mari la re.elele $e instala.ii 4i telecomunica.ii. cutremurele6 alunec/rile 4i pr/#u4irile $e teren6 inun$a.iile 4i !enomenele meteorolo ice periculoase6 epi$emiile 4i epizootiile. Kenomene naturale distructive de origine geologicC sau meteorologicC, ori

2mbolnCvirea unui numCr mare de persoane sau animale, produse 2n mod brusc, ca fenomene de

-venimente cu urmCri deosebit de grave asupra mediului 2nconjurCtor, provocate de

III.

Kotografii
17

0agazinul Rin0ar8t, Piata Iaciei

"iblioteca !udeteana *asile *oiculescu

1$

Piata #entrala

"-dul >nirii

1%

"-dul ,icolae "alcescu

Policlinica '7 Dugust

Piata Iaciei

1(

Palatul #omunal

"ibliografie
1. Ianos, Ioan, %isteme teritoriale ) * a+ordare geogra&ica, "ucuresti, -ditura 9e/nica, '444 '. Petcu, (-eorg-e. onstantin %tan, $oina io+anu, onstan#a Tnase, $oina Filoti /20021. Municipiul Buzu. Monogra&ie. "uzCu: -ditura Dlp/a 7. olegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu 2 monogra&ie /1345216651 +1&&6.. "uzCu $. Dnuarul statistic al Romaniei '44( %. SSS.prefecturabuzau.ro (. SSS.romanian.Sunderground.comTglobalTstationsT1%7%4./tml

1)