Noi probleme calendaristice dupa exil 5.

Noi probleme calendaristice dupa Exil Iudeii si Calendarul Babilonian - Cand iudeii s-au intors in Palestina, dupa exilul babilonian, ei au adus cu ei numele de luni babiloniene in forma modificata, de exemplu, Abib a devenit Nisan, de la babilonianul Nisanu. Unii autori sunt de parere ca, pana dupa exil, evreii nu introduceau un al doilea Adar - o a 13-a luna - pentru a corecta calendarul. Dar Pastele trebuia sa fie sincronizat cu seceratul orzului de aceea iudeii din cele mai vec!i timpuri trebuie sa fi avut o a 13-a luna sau ec!ivalentul ei. " clar ca israelitii nu erau credinciosi in tinerea le#ii levitice, dar nu e motiv de a presupune ca ei nu au tinut niciodata Pastele in decursul veacurilor. Unii #andesc ca exilatii evrei care s-au reintors au adoptat pe de-a-ntre#ul calendarul babilonian, inclusiv ciclul de 1$ ani si sistemul lor exact de introducere de luni suplimentare. "xista dovezi documentare ca iudeii dupa captivitate au folosit ec!ivalentul ciclului de 1$ ani, adica, introducerea de % luni suplimentare in curs de 1$ ani, dar nu exista dovada ca ei au adoptat obiceiul babilonian de a introduce un al doilea "lul &luna a '-a( uneori in loc de un al doilea Adar. Autorii iudei au sustinut intotdeauna ca numai al doilea Adar a fost folosit si alti autori sunt de acord ca in aceasta se deosebeau de babilonieni. )otivul pentru lucrul acesta era probabil faptul ca dublarea lunii a '-a &"lul(, in loc de a celei a 1*-a, Adar, ar fi introdus un interval nere#ulat intre sarbatorile de primavara si de toamna, si asfel ar fi cauzat confuzie in participarea iudeilor la sarbatorile lor de toamna. +iblia nu da dovezi directe asupra problemei, dar porunca de a tine Pastele in luna intai, ,luna spicelor,, si de a tine trei sarbatori in luna a %-a presupune cu !otarare ca sarbatorile de toamna erau facute anume sa vina la ' luni dupa luna spicelor si ca deci nu era nici o ire#ularitate in intervalul de la Nisan la -is!ri. De fapt, un al doilea "lul nu ar avea nici o insemnatate in calendarul ebraic, deoarece necesitatea de a introduce a 13-a luna aparea numai din cauza nevoii de a tine luna Nisan in rand cu secerisul orzului. .ucrul acesta putea cel mai bine sa fie realizat adau#and un al doilea Adar c!iar inainte de Nisan. Plasand luna suplimentara cu ' luni mai devreme - daca nevoia pentru ea putea sa fie prevazuta cu atata timp mai inainte - n-ar fi fost de nici un folos si ar fi cuprins in sine dezavanta/ul de a intrerupe cursul normal al lunilor de sarbatori. Ciclul de 19 ani - Adaptarea unui ciclu de 1$ ani ar fi fost foarte folositor la fixarea de mai inainte a timpului Pastelui. Atata vreme cat introducerea lunii a 13-a nu putea fi anuntata pana cand nu putea fi cercetata in Adar recolta de orz, luna Pastelui nu putea totdeauna fi cunoscuta destul de devreme pentru a se evita inconvenientele pentru aceia care ar fi trebuit sa isi faca planurile de participare. Dar un ciclu anual de 1$ ani le-ar fi inlesnit sa aseze ' luni suplimentare in fiecare #rupa de 1$ ani intr-o succesiune re#ulata de intervale de cate doi si trei ani si de a tine data Pastelui in cuprinsul sezonului cunoscut al orzului in coacere. Calendarul ar fi adaptat sistematic si luna a 13-a, aparand la intervale predeterminate in fiecare ciclu, ar fi totdeauna cunoscuta mai dinainte.

Acest ciclu de 1$ ani poate fi explicat ca o expresie a le#aturilor dintre anii solari si lunari, si anume *30 de luni lunare ar fi &cu diferente de o ora sau doua( e#ale cu 1$ ani solari. Doar 1$ ani lunari de cate 1* luni ar totaliza nu *30, ci **1 de luni de aceea, daca o luna lunara suplimentara ar fi introdusa de % ori la fiecare 1$ ani, anul al 1$-lea lunar si solar s-ar termina impreuna. Daca, de exemplu, ec!inoctiul de primavara ar cadea la 1 Nisan in oricare an dat, ar cadea din nou la 1 Nisan peste 1$ ani. +abilonienii au dezvoltat un astfel de ciclu printr-o indelun#ata experimentare. 2e crede ca, pe la inceputul secolului al 34-lea i.5r., ei inserau luna suplimentara in anul al 3-lea, al '-lea, al 1-lea, al 11-lea, al 16-lea, al 1%-lea si al 1$-lea din ciclu. Pe baza sc!emei acesteia, luna suplimentara din anul al 1%-lea era un al doilea Ululu &"lul(, iar in ceilalti sase ani, un al doilea Addaru &Adar(. 3nsa 3udeii se pare ca nu au folosit un al doilea "lul, ci numai un al doilea Adar. 3ntrebarea7 ,Cand au adoptat iudeii ciclul de 1$ ani8, nu e rezolvata. 3ntrucat ciclul acela era cunoscut in +abilon cu multa vreme inainte de era crestina si multi iudei au locuit acolo din secolul al 43-lea i.5r., ar fi #reu, probabil, ca rabinii iudei care aveau raspunderea calendarului sa ramana i#noranti in ce priveste principiile calculari calendaristice pana cand a fost introdus calendarul fix cu mult timp dupa vremea lui 5ristos. "ste probabil ca astfel de principii sa fi fost cunoscute cu mult timp inainte ca metodele traditionale sa fi fost abandonate. Pana la data distru#erii templului, seceratul orzului era factorul ma/or, dar dupa aceea, mai ales dupa ce iudeii au fost iz#oniti din 3erusalim, era mai putin relevant in problema decat convenienta calcularii uniforme in re#iuni foarte intinse. Desi +iblia nicaieri nu da vreun indiciu de vreun ciclu de 1$ ani, re#ula recoltei de orz ar rezulta automat intr-o medie de % luni suplimentare in curs de 1$ ani. 3n felul acesta, le#ile sarbatorilor, fara sa se specifice re#uli calendaristice ca acestea, serveau la re#lementarea calendarului palestinian in mod natural si simplu. Calcularea lunilor versus observatia - C!estiunea celei de-a 13-a luna aparea numai o data la * sau 3 ani, dar c!estiunea inceperii luni a fost totdeauna prezenta. )ai ales dupa captivitate, cand ma/oritatea iudeilor au ramas in +abilon, a fost o problema reala de a determina pe toti credinciosii sa tina lunilor noi si sarbatorilor impreuna. 2impla deosebire in datarea documentelor era ceva de mai mica insemnatate, dar perspectiva ca unii iudei sa calce zilele sacre in timp ce altii le tineau era ceva respin#ator pentru cei evlaviosi. 2fintenia templului si presti#iul preotiei ii faceau pe iudeii babilonieni sa priveasca spre Palestina pentru autoritate in aceasta c!estiunea. 3n felul acesta, calendarul post exilic, c!iar asa cum era folosit de acei iudei care au ramas timp de secole in +abilonia - era re#lementat in 3erusalim. 9iua intai a lunii - cel putin dupa fiecare luna de *$ de zile - era vestita prin semnale de foc, repetata dupa varf de munte pe varf de munte pana la districtele mar#inase ale Palestinei si c!iar pana in +abilon. 3nsa cateodata semnale luminoase false, date cu o zi mai inainte de catre samariteni, ii induceau pe iudeii din departare sa inceapa o luna noua dupa *$ de zile, cand luna ce se termina trebuia sa aiba 3: zile. 3n consecinta, semnalele de foc au fost inlocuite de solii trimise prin aler#atori. 3n "#ipt, unde nu se puteau folosi semnale de foc, apoi in toate tarile, in afara de Palestina, iudeii au a/uns sa tina lunile noi si sarbatorile in doua zile succesive, pentru a fi si#uri ca au tinut

adevarata zi. C!iar si o luna care urma unei luni de *$ de zile nu se putea presupune ca are 3: de zile indoiala aceasta cu privire la ziua intai a lunii noi ducea la tinerea atat a zilei a 3:-a, cat si a zilei care urma. ;biceiul acesta era binecunoscut la <oma. 5oratiu se referea in 2atirele sale &3.$. '%-%:( la ,tricesima sabbata,, ,sabatul zilei treizecia,7 ,5oratiu7 =>ara indoiala nu stiu de ce doresti sa vorbesti in taina cu mine, ziceai=, ,>uscuc7 =3mi aduc bine aminte, dar intr-un timp mai bun da-mi voie sa vorbesc7 astazi este tricesima sabbata7 vrei sa-i ofensam pe evreii circumcisi8=, Dupa ce au devenit o c!estiune de calcul, lun#imile lunilor puteau fi cunoscute mai dinainte, fara a depinde de observatie directa. Din nefericire nu stim cand a avut loc sc!imbarea de la observatie la o succesiune re#ulata de luni de 3: de zile si de *$ de zile. Avem dovada directa considerabila cu privire la practica calendaristica post-exilica din documente iudaice datate, #asite in "#ipt, dar dovada din aceste surse a dat prile/ la diferente de opinie asupra c!estiunii calcularii fata de observatie. Probabil ca persoanele oficiale care se ocupau de calendar foloseau metode de calcul in timp ce pastrau practica de a invita martori pentru a raporta despre aparitia lunii noi in fiecare luna sau cel putin pentru luna Nisan. Urma in mod natural ca aceste proceduri traditionale sa fie pastrate inca multa vreme dupa ce devenisera nenecesare. 3n perioada cand luna depindea de observarea lunii noi sau de confirmarea de catre martori, era incertitudine in locuri departate cu privire la ziua corecta a lunii, deoarece, din cauza anumitor factori variabili, aparitia faptica a lunii noi nu putea fi prevazuta. 3mposibilitatea de a vedea luna noua in seara de dupa *$ ale lunii ar fi putut sa insemne, pe de o parte, ca luna trebuie sa aiba 3: de zile, dar, pe de alta parte, ca conditiile atmosferice nefavorabile vizibilitatii ar fi putut sa intarzie, pentru ca sa fie vazuta in unele locuri mai tarziu decat la 3erusalim, iar diferenta in lon#itudine intre Palestina si +abilonia putea uneori sa insemne ca luna noua a/un#ea sa fie vizibila la 3erusalim dupa ce de/a apusese pentru +abilonia &vezi sectiunea urmatoare(. "lementele acestea de incertitudine au continuat c!iar si dupa ce luna noua astronomica, numita ,luna in con/unctie,, putea fi calculata. Luna si luna lunara observata - 3ntervalul dintre .una noua astronomica si .una noua vizibila &sau luna noua(, cu care vec!ii semiti isi incepeau fiecare luna a calendarului lor lunar observat, e variabil. 3n timp ce Pamantul se misca intr-un an in /urul 2oarelui .una incon/oara Pamantul de 1* ori si o fractiune. 3n cursul fiecarei revolutii a .unii &care marc!eaza o luna lunara(, corpul acela ceresc trece printre Pamant si 2oare si de asemenea, trece prin dreptul punctului de pe partea opusa a Pamantului fata de 2oare. Cand o vedem opusa 2oarelui cu fata ei complet luminata de lumina 2oarelui, zicem ca .una e ,plina,. Cand trece intre noi si 2oare, n-o vedem deloc, deoarece partea ei dinspre noi e neluminata. Cand apare dintre Pamant si 2oare si devine vizibila pentru noi ca luna noua - adica vedem mar#inea partii ei luminate - spunem ca e noua,. Pentru a intele#e lucrul acesta mai bine, sa ne inmoduim o linie ima#inara care lea#a centrul Pamantului cu centrul 2oarelui. Cand .una incon/oara #lobul nostru, drumul ei se #aseste intr-un plan variabil inclinat dupa un anumit un#!i in raport cu acela al Pamantului de aceea e uneori deasupra si alteori dedesubtul planului orbitei pamantului, cand in fiecare luna trece

printre noi si 2oare si trece de linia Pamant-2oare. Daca, asa cum se intampla ocazional, .una intersecteaza linia aceasta, asa incat umbra ei cade direct pe #lob, observatorii din cuprinsul umbrei aceleia vad discul ei ne#ru intunecand parte din 2oare sau tot 2oarele intr-o eclipsa de 2oare. De cele mai multe ori, cand trece mai sus sau mai /os de linia ima#inara, nu intuneca 2oarele, ci ramane invizibila, si de aceea timpul exact al trecerii &pe care astronomii o numesc con/unctie( nu poate sa fie observat. -impul con/unctiei &.una noua astronomica( e dat in almana!uri si in unele calendare, fiind simbolizat printr-un disc ne#ru solid. Dar nu adesea luna noua devine vizibila pe cerul de seara in ziua marcata ca ,luna noua, in almana!. Cand trece in con/unctie in cursul zilei, .una e prea aproape in linie cu 2oarele pentru a fi vazuta in seara aceea dupa apusul soarelui. Numai dupa un interval - in medie cam o zi si /umatate - se misca destul de departe dincolo de 2oare pentru a aduce partea ei luminata catre Pamant, indea/uns ca sa apara ca o luna noua. Cand devine vizibila, luna noua poate fi vazuta pe o parte a Pamantului c!iar dupa apusul soarelui, dar observatori pe alte parti ale #lobului, mai spre est, pentru care .una de/a a a/uns, nu pot vedea luna noua decat in seara urmatoare. De aceea luna lunara, incepand cu observarea lunii noi, ar putea uneori sa inceapa cu o zi mai devreme in "#ipt sau la 3erusalim, de exemplu, decat ar incepe in +abilon. 3ntervalul dintre con/unctie si luna noua vizibila variaza nu numai cu ora con/unctiei si localitatea, dar si cu viteza si un#!iul cursului lunii, care sunt variabile. Cand e mai redusa, .una ia mai mult timp - poate * sau 3 zile - pentru ca sa se miste destul de departe de 2oare pentru a fi vazuta. )ai departe, conditiile atmosferice afecteaza vizibilitatea si in anumite sezoane, luna noua poate fi cu totul acoperita de nori in prima seara, si asa unei luni solare de *$ de zile i s-ar putea da 3: de zile, iar luna noua este amanata cu o zi. Numele lunilor post-exilice - Dupa intoarcerea din exil, numele lunilor babiloniene au fost adoptate, cu orto#rafie usor sc!imbata, asa cum s-a mentionat. Cat priveste inceputul anului, atat calcularea de toamna, cat si cea de primavara, se pare ca a fost folosita in cartile post-exilice ale +ibliei. " de retinut ca indiferent daca anul e calculat din toamna sau din primavara, Nisan e intotdeauna calculat ca luna intai, -is!ri a %-a si Adar a 1*-a. Astfel, anul civil incepe cu luna a %-a si se inc!eie cu a '-a. Anul post-exilic in Biblie - "zec!iel nu clarifica in +iblie daca anii erei sale, incepand cu exilul lui 3oiac!in, erau calculati de la Nisan sau de la -is!ri, sau erau calculati prin aniversari de la data captivitatii re#elui. Dar daca "zec!iel asa dupa cum se sustine in #eneral, socotea anii din primavara, el ar fi putut face lucrul acesta pentru ca traia ca traia in +abilonia si folosea calendarul oficial babilonia, care incepea anul cu Nisanu &Nisan(. 3n felul acesta uzul lui nu ar fi avut influenta asupra practicii calendaristice iudaice. 5a#ai si probabil contemporanul si cole#ul sau, 9a!aria &desi ultimul e inconcludent(, sunt in #eneral considerati ca au folosit anul din primavara, deoarece daca evenimentele din 5a#ai 1,1 si *,1.1: sunt le#ate in ordine cronolo#ica, lunile a %-a si a $-a urmau dupa a '-a in anul al *-lea al lui Dariu, cum nu ar fi putut urma daca cu luna a %-a incepuse anul nou. Cartea "sterei, care identifica Nisan ca luna intaia, 2ivana 3-a si Adar a 1*-a nu revarsa lumina asupra faptului cum socoteau iudeii inceputul anului, intrucat datele din cartea aceasta sunt date in le#atura cu acte oficiale ale conducatorilor din carmuirea persana. "venimentele ar fi probabil datate dupa calendarul babilonian pe care conducatorii

persani l-au adoptat din timpul cand Ciru cucerise +abilonia. Pe vremea lui "zra si Neemia &"zra-Neemia la ori#ine fusese o sin#ura carte(, exista dovada ca iudeii reintorsi calculau anii re#elui din toamna, probabil dupa anul civil care incepea cu -is!ri &vezi articolul asupra Cronolo#iei din 4ol. 333(. Neemia mentioneaza C!isleu &?islev luna a$-a( ca precedand Nisan &luna intai( in anul al *:-lea al lui Artaxerxe &Neemia 1,1 *,1(. "vident, el #andea in termenii vec!iului an de domnie al lui 3uda si calculand de la luna a%-a -is!ri si nu de la anul nou persan din Nisan. Desi evenimentele mentionate in aceste doua luni au avut loc in palatul re#elui persan, cartea nu a fost scrisa decat dupa ce Neemia mersese la 3erusalim si se an#a/ase la reconstruirea comunitatii iudaice de acolo. 3ntr-o astfel de situatie, sub restatornicirea administratiei iudaice in vec!ea capitala a 3udeii, era natural ca sa aiba loc o reinviere a patriotismului si o reintoarcere la vec!iul calendar si la anul de domnie al lui 3uda. )ai departe, un document de la o colonie iudaica din "#ipt, scris in acelasi secol cu "zra si Neemia, arata ca acesti iudei din "#ipt foloseau, de asemenea, un an calendaristic iudaic incepand din toamna.