UNEFS

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Evaluarea Ambidextriei

Ambidextria este abilitatea unei pers ane de a!i " l si ambele m#ini $dreapta i st#n%a& 'u uurin() Pers ana 'are are a'east( abilitate se numete ambidextr) Situaia *n 'are pers anele p sed( a'east( abilitate *n m d natural este " arte rar(+ i d ar una din de pers ane este ambidextr( *n m d natural) Cuv#ntul ambidextru pr vine de la 'uvintele latine ambi+ 'are *nseamn( ,ambele, i dext+ 'are *nseamn( ,drept,) Cu t tul+ semni"i'( ,ambele *ndem#n(ri,) Ambidextria este adesea *n'ura-at( *n a'tivit(ile 'e 'er *ndem#nare i " l sirea ambel r m#ini+ 'um ar "i. - n%latul + *n tul+ baseball!ul+ paintball!ul+ '/irur%ia+b xatul+ artele mariale+ Par0 ur i bas0etball!ul) Capa'itatile ' rdinative 'are au 'a sini nime termenii de indemare+ dexteritate+ is'usinta+ sunt determinate de pr 'esele de %/idare si re%lare a %esturil r) Ele 1il plasea2a pe individ de a!si ' rd na+ in m d si%ur si e' n mi'+ a'tiunile m tri'e+ in situatiile p sibile $stere tipe& si imprevi2ibile $adaptare&+ si de a invata relative repede %esturile sp rtive3 $Fre4+ 5677&) Capa'itatea de ' rd nare p ate "i de"inite 'a mis'ari) Tipuri de capacitati coordonative Se distin% 'apa'itati ' rdinative %enerale si spe'iale) Capa'itatile ' rd native %enerale sunt re2ultatul unei instruiri %estuale p livalente in di"erite a'tivitati "i2i'e sau sp rturi) Ele se mani"esta de'i in di"erite d menii ale vietii ' tidiene si in sp rt prin "aptul 'a pr blemele %estuale are'are p t "i re2 lvate in m d 'reat r $dupa 8arre+ Delt 9+ Ritter+ 56:;&) Capa'itatile ' rdinative spe'iale se de2v lta mai mult in 'adrul dis'iplinel r sp rtive ' nsiderate dupa N)O2 lin $56:;&. 3'ara'teri2ate prin insusirile variate in te/ni'a sp rtive. in "un'tie de dis'iplina sau de diverse ' mbinatii3) Capa'itarile ' rd native se ba2ea2a pe. ! "a't rii "i2i'i ai per" rmantei 'alitate psi/ m tri'a+ 'e are la ba2a sut(

' relatia intre sistemul nerv s 'entral si mus'ulature s'/eleti'a in timpul e"e'tuarii unei

! !

repert riul de %esturi 'apa'itatea de anali2a

Ele exprimandu!se prin. ! ! stapanirea a'tiunil r m tri'e 'apa'itatea 'res'uta de invatare m tri'a)

Componentele capacitatii coordinative Pentru a permite $8irt2+ 567:&) Capa'itatile ' rdinative se ameli rea2a essential da'a "ie'are ' mp nent este rati nal de2v ltata+ dupa 'um se intampla in 'a2ul 'apa'itatil r ' nditi nale) Pentru 'a nu exista in'a 'er'etari sus'eptibile de a adu'e de'at enumerare ex/austiva si de"initiva le%ata de numarul+ stru'utra exa'ta si ' relarile ' mp nentel r+ evidentierea a'est ra nu trebuie sa "ie mai mult siumpla rientare valabila in instruirea 'apa'itatil r ' rdinative) C mp nentele 'apa'itatii ' rdinative sunt. ! ! ! ! ! ! ! ! 'apa'itatea de adaptare< 'apa'itatea de rea'tie< 'apa'itatea de %/idare< 'apa'itatea de ' mbinare< 'apa'itatea de e'/ilibru< 'apa'itatea de e'/ilibru< 'apa'itatea de a%ilitate< 'apa'itatea de indemanare) instruire a 'apa'itatil r ' rdinative+ este imp rtant sa se

evidentie2e si a'tiunile ' respun2at are a'est ra in pr 'esul de de2v ltare a indemanarii

La a'estea+ Fet2 $5677& adau%a in'a d ua. ! simtul %estural

supletea si elasti'itatea %esturil r)

Alti aut ri mai adau%a si. ! ! ! 'apa'itatea de trans"er %estual< 'apa'itatea de inma%a2inare %estuala< 'apa'itatea de variatie)

Dupa S'/andel $567=&+ exista trei 'apa'itate %enerale de ba2a. ! ! ! 'apa'itatea de %/idare $indrumare m t rie&< 'apa'itatea de adaptare si readaptare m tri'a< 'apa'itatea de invatare $" rmare& m t rie)

Factori care conditioneaza dezvoltarea si manfiestarea capacitatilor coordinative Cate% riile "a't ril r de ' nditi nare sunt pre2entate in m d di"erit de aut rii 'are au ab rdat a'easta pr blemati'a) Intr! sinte2a 'e nu se vrea del ' ex'lusive putem addu'e in dis'turie "a't ri de natura anat m !"un'ti nala+ m tri'a si psi/ l %i'a) a& Fa't ri de natura anat m !"un'ti nala. ! ! ! ! ! m bilitatea pr 'esel r ' rti'ale "undamentalem ex'itatie > in/ibitie 'alitatea inervatie mus'ulare 'are ' nditi nea2a alternanta ' ntra'tiei si relaxarii< nivelul de "un'ti nalitate al anali2at ril r< 'alitatea transimterii impulsuril r nerv ase pe 'aile a"erente si e"erente< 'antitatea de ATP la nivelul 'elulei mus'ulare pre'um si val area 'el rlalte surse ener%eti'e) b& "a't ri de natura m tri'a ! ! nivelul de2v ltarii 'el rlalte 'alitati m tri'e< v lumul si ' mplexitatea deprinderil r m tri'e existente)

'& "a't ri de natura psi/ l %i'a.

! ! !

plasti'itatea s' artei 'erebrale 'are "av ri2ea2a %andirea de tip 'reativ< repre2entarea ' re'ta a mis'arilr n i 'are se invata< 'apa'itatea de anti'ipare a des"asurarii mis'arii si adaptarii in ' nse'inta a " ndului te/ni' existent<

anti'iparea des"asurarii mis'arii in "un'tie de ev lutia ' nditiil r de ambianta $ rea'tia adversarial r sau a parteneril r+ "a't rii 'limateri'i+ et' &<

mem ria s'urta si de lun%a durata)

A'tiunea "a't ril r pre2entati se intrepatrunde neputandu!se delimita r lul pri ritar al unei 'ate% rii in de"av area 'el rlalte) Evaluarea capacitatilor coordinative Evaluarea 'apa'itatil r ' rdinative este a'tiune extreme de di"i'ila+ de are'e

a'eastea sunt de sebit de ' mplexes i se re%ases' intr! multitudine de ip sta2e) Cele mai semni"i'ative te/ni'i de evaluare a a'est r 'apa'itate sunt. ! ! sensibilitatea 0ineste2i'a se mas ara 'u 0ine2imetrul simtul e'/ilibrului atat atat dinami' 'at si stati' se p ate masura prin mai multe m dalitati ! ' rd narea se evaluea2a 'u aparate "re'vent utili2ate in investi%atiile psi/ l %i'e $mai ales in psi/ l %ia mun'ii&+ printer a'estea numarandu!se. ! ! ! pant %ra"ele > ' rdin %ra"ele $pentru ' rd narea membrel r+ 'u ' ntr l visual&< ?strun%ul3 de dis 'iere a mis'aril r $pentru pr bele de ambidextrie&< Prin pre'i2ia si 'ursivitatea desenului in %l inda si prin arun'area min%ii de ina la tinta $pentru ' rd narea '/i!mana& ! Prin trimiterea min%ii v leib lare intr!un dreptun%/i desenat pe supra"ata verti'al si prin ' ndu'erea min%ii printer -al ane)

Teste pentru evaluarea ambidextriei

Testul 1 @aterial. a& Aparat de dis 'iere a mis'aril r) Aparatul este asemanat r unui strun%) Este " rmat dintr! planseta metali'a in 'are sunt de'upate trasee de di"erite " rme. linii drepte $ ri2 natele+ verti'al si bli'e&< linii 'urbe sau ' mbinate $linii drepte in di"erite p 2itii si linii 'urbe&) Supra"ata a'est r trasee este a' perita 'u un material i2 lant) Pe A laturi perpendi'ulare+ aparatul este preva2ut 'u A manivele 'are a'tiunea2a $printr!un "ilet& deplasarea unui stilet metali' pe ri'are traseu) Una din manivele asi%ura deplasarea in line verti'al a stiletului+ 'elalalta+ in linie ri2 ntala) A'ti narea simultana a l r permite urmarirea unui traseu in linie bli'a sau 'urba) D ua ' nt are plasate pe supra"ata plansetei inre%istrea2a+ unul > numarul atin%eril r dintre stilet si mar%inea metali'a a traseului+ 'elalalt+ ! durata a'est r atin%eri) b& 'r n metru Instru'tiunile date subie'tului+ Trebuie sa urmariuti 'u stiletul metalli' a'est traseu) Deplasarea lui reali2ati invartind 'ele A manivele) Beti lu're 'u ambele maini in a'elasi timp) Cu manivela din dreapta deplasati stiletul in sus si in - s+ "ata de dv)+ iar 'u 'ea din stan%a+ lateral) Lu'rand simultan 'u ambele maini+ puteti mis'a stiletul in ri'e dire'tie d riti) Sa aveti %ri-a sa nu atin%eti mar%inea metali'a a traseului) A'easta atin%ere este ' nsiderate %reseala) Aparatul intre%istrea2a numarul %reselil r pe 'are le "a'eti si durata l r) Ba r % sa lu'rati 'at mai ' re't si mai repede p sibil) Pr 'edeul de examinare) Se "a'e mai intai+ examinarea pr piu!2isa) Se 'r n metrea2a durata pr bei) N ta pentru inre%istrare si 'al'ul) Se n tea2a 'i"rele din ' nt are+ inainte de in'eperea pr bei) La s"arsit se n tea2a din n u) Se 'al'ulea2a urmat arele val ri. a& Numarul %reselil r > Pentru a'easta+ se s'ade din numarul "inal $inre%istrat de ' nt rul pentru %reseli!atin%eri&numarul initial< pr ba+ in'er'are prin 'are se da

subie'tului p sibilitatea sa intelea%a pr 'edeul de lu'ru la aparat) Se tre'e+ in ' ntinuare+ la

b& Durata medie a %reselil r > Se s'ade+ mai intai+ din numarul "inal+ numarul initial > inre%istrat la ' nt rul respe'tive) Restul btinut se imparte la numarul %reselil r) '& Durata e"e'tuarii pr bei+ inre%istrata 'u 'r n metru) Re2ultatele btinute se rap rtea2a in etal n) Niveul ambidextriei este invers pr p rti nal 'u 'ele C val ri inre%istrate $este 'u atat mai bun+ 'u 'at numarul %reselil r+ durata l r si timpul in 'are s!a e"e'tuat sunt mai mi'i&)