Universitatea Tehnic a Moldovei Facultatea Cadastru, Geodezie i Construcii Programul de master: Ingineria Proceselor Materialelor Minerale de Construcii

Referat
La disciplina: Tehnologii moderne de construcie n !azamaterialelor liante minerale" Tema: #meliorarea $ro$rietii !etonului

%&ecutat:

't" Gr" IPMMC 1()*+M 'metanca ,odion -----------------

.eri/icat:

con/" Univ" dr" To$ore .ictor -----------------

Chiinu ()10

Cuprins

1" Introducere"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""0 (" 1etoanele""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""0 0" Pro$rietile /izice ale !etonului"""""""""""""""""""""""""""""2 *" Pro$rietile mecanice ale !etonului""""""""""""""""""""""3 2" ,ezistenele !etonului sim$lu""""""""""""""""""""""""""""""""4 3" 1etonul ciclo$ian""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""5 4" 1etonul armat cu /i!lre din oel""""""""""""""""""""""""""""1) 6" 1etonul armat cu /i!re din sticl""""""""""""""""""""""""""(1 5" %/iciena controlului de calitate7777777(2 1i!liogra/ie"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""(5

1. Inroducere 1etoanele sunt $roduse arti/iciale cu as$ect de 0es$ective00 care se o!in n urma ntririi unor amestecuri !ine omogenizate de liant, a$ i 0es$ectiv, eventual aditivi" #mestecul de liant i a$ /ormeaz o $ast care, n urma unor $rocese /izico+chimice, se ntrete trans/orm8ndu+se ntr+ o su!stan solid care leag ntre ele granulele de agregat, d8nd ast/el caracterul de monolit al !etonului" 1etonul $rezint o !un rezisten la solicitarea de com$resiune, dar la solicitarea de traciune rezistena !etonului este mult mai sczut 9a$ro&imativ de 1) ori mai mic dec8t cea la com$resiune:" ;in acest motiv $entru a m!unti com$ortarea materialului la di/erite ti$uri de solicitri !etonul $oate /i armat cu di/erite $roduse din oel"<n industria construciilor, !etonul, i n s$ecial cel armat i $recom$rimat, re$rezint $rinci$alul material de construcii, /olosit la 0es$ectiv, datorit avanta=elor $e care le are: dura!ilitate, e&ecutarea elementelor de contrucii su! orice /orm, rezisten la /oc, caracterul monolit i masivitatea construciilor, costul redus"#cest lucru /ace ca !etoanele s /ie materiale /oarte variate n ce $rivete $ro$rietile lor tehnice, modul de /a!ricare i $unere n lucru" <n /uncie de modul de armare se clasi/ic n:

!eton cu armtura /le&i!il> !eton cu armtura rigid> !eton $recom$rimat"

1etonul armat a /ost inventat i dezvoltat 0es$ective0 de mai multe 0es$ecti la mi=locul secolului al ?I?+lea" <n 162*, @" A" Aam!ot a construit la Paris am!arcaiuni din !eton armat cu s8rm i $las de s8rm, dar metoda nu s+a rs$8ndit $8n c8nd un grdinar, @ose$h Monier, a $atentat metoda $entru manu/actura ghivecelor de /lori n 1634" <n 162*, un englez, Billiam BilCinson, din DeEcastle a nce$ut s construiasc case din !eton armat" <ntre 162) i 166), un /rancez, Francois Coignet, a construit case de !eton ntrite cu !are de oel n #nglia i Frana" <n 'U#, Taddheus FGatt a inventat i e&$erimentat n anii 164) !8rne din !eton armate cu oel" Prima cldire din !eton armat din 'U# este considerat a /i una construit de %"B" Bard n 1642 n oraul Port Chester, DeE HorC"I1J<n /iecare an, $roducia mondial de !eton se ridic 3 miliarde de metri cu!i" (" Betoanele 1etoanele sunt conglomerate arti/iciale, o!tinute din intarirea unui amestec de liant, agregat mare 9$ietris, $iatra s$arta: si a$a"#legerea si dozarea com$onentilor se /ace in /unctie de marca !etonului, sim!olizata cu B , $entru a se asigura rezistenta mecanica si sta!ilitatea in tim$ a constructiei" 0

1etoanele se /olosesc $entru realizarea structurilor de rezistenta, cum ar /i $ereti $ortanti, grinzi, $icioare de $od, !ara=e" In /unctie de com$ozitie si utilizari, se $re$ara o gama larga de sortimente: 1eton $e !aza de ciment Portland 1eton aditivat, $e !aza de amestec de ciment cu zgura de /urnal sau cenusa de termocentrala in $ro$ortie de ()K 1eton !ituminous, cu continut varia!il de !itum sau gudroane" 1etoanele sunt destinate unor lucrari de constructii civile, hidrotehnice sua s$eciale 9in acest caz se /olosesc !etoane antiacide, termorezistente, rezistente la /oc: si di/era $rin densitate 91))) CgLmc M (2)) CgLmc: si structura, care $oate /i com$acta 9normala:, micro$oroasa sau celulara" 1etonul intarit 9$rodus /init: tre!uie sa $rezinte anumite caracteristici, de care de$inde soliditatea constructiilor, res$ective o anumita com$actitate si elasticitate si o variatie de volum redusa in stare solida, $entru a nu $ericlita sta!ilitatea constructiilor" Compactitatea este caracteristica de !aza a !etonului care determina rezistenta mecanica, res$ective rezistenta la com$resiune" #ceasta re$rezinta $rinci$alul indice de calitate a !etoanelor, in /unctie de care se sta!ileste marca !etonului" Com$actitatea re$rezinta ra$ortul dintre volumul /azei solide si volumul total al cor$ului, *es$ective indicele de com$actitate 91: tre!uie sa ai!a valori intre ),42M),5( $entru a se asigura calitatea lucrarilor e//ectuate in constructii" Com$actitatea de$inde de cantitatea de ciment si a$a /olosita la o!tinerea !etonului si se mareste $rin alegerea adecvata a agregatelor 9natura, granulometrie: si reducerea ra$ortului a$aLciment /olosit la $re$arare" In acest sens, variatiile de tem$erature la $re$arare determina variatiile de volum, iar acceleratorii de $riza si cresterea ra$ortului a$aLciment reduce com$actizarea !etonului, res$ective rezistenta mecanica a acestuia" Com$actizarea se realizeaza mechanic in doua variante: + + $rin vi!rare $rin torcretare, $rocedeul constand in a$licarea unor straturi successive de !eton $rin $roiectare cu o anumita viteza 912)+14) mLs: si de la o anumita distanta 9),5+1,(m: cu a=utorul unui dis$ozitiv s$ecial numit torcret.

Elasticitatea !etonului este relative redusa" ;e$inde de caracteristicile cimentului, umiditate, tem$erature mediului, varsta !etonului, natura agregatelor" In constructii se /oloseste !eton armat M un material com$ozit care reuneste $ro$rietatile !etonului 9rezistenta la com$resiune: cu $ro$rietatile otelului 9rezistenta la tractiune si incovoiere:" #rmaturile su! /orma de !are sau $lase de otel, au rolul de a $relua e/orturile de intindere $e care nu le$oate $relua !etonul" Utilizand !eton armat, creste soliditatea si dura!ilitatea constructiilor" Contractia si dilatarea betonului se datoreaza modi/icarilor de volum care ince$ din momentul amestecarii cimentului si agregatelor cu a$a" Umiditatea din aer si tem$eratura in/luenteaza de asemenea volumul $iesei turnate" Contractia creste daca $ro$ortia de adauga

C S
(

si

C F
*

creste in ciment, daca se

Ca Cl (

$entru accelerarea $rizei si daca ra$ortul a$aLciment creste"

Microagregatele in/luenteaza contractia $rin legarea unei cantitati de a$a in /unctie de dimensiunea lor" Pentru o!tinerea !etoanelor de calitate sunt necesare conditii o$time $entru $re$arare si anume : + + + alegerea agregatelor 9natura si dimensiunea lor: si res$ectarea doza=ului incalzirea a$ei la 4)NC si a agregatelor la cca 2)NC, inaintea amestecarii aco$erirea lucrarii cu materiale termoizolante $entru ca $riza sa se realizeze la tem$eratura de cca *)+2)NC> daca tem$erature mediului este scazuta se adauga acceleratori de $riza + asigurarea omogenitatii $rin amestecarea continua a !etonului $re$arat , $ana in momentul turnarii Pentru a /ace $osi!ila utilizarea 9turnarea: in alt loc si in alt moment decat cel al $re$ararii, se /olosesc o serie de aditivi $entru: + + + reglarea tim$ului de $riza 9intarzietori de $riza: $revenirea inghetarii !etonului in anotim$ul rece 9DaCl: reducerea $ermea!ilitatii 9se utilizeaza $ul!eri inerte: si reducerea a!sor!tiei de a$a 9se utilizeaza saruri de Fe, #l, care hidrolizeaza, /ormand geluri ce se intaresc in tim$:" ;e asemenea armaturile sunt tratate cu inhi!itori de coroziune de ti$ul emulsiilor de late& si altele, sco$ul /iind $asivarea /ierului" 3. Proprietati fizice ale betonului: Compactitatea re$rezinta cea mai im$ortanta caracteristica /izica a unui !eton intarit, deoarece de aceasta sunt legate $rinci$alele sale $ro$rietati: rezistente mecanice, $ermea!ilitate, gelivitate, rezistenta la actiuni chimice, conducti!ilitate termica etc" 2

%a re$rezinta ra$ortul dintre densitatea s$eci/ica a$arenta si densitatea s$eci/ica a !etonului, res$ectiv ra$ortul dintre volumul ocu$at de /aza solida a materialului si volumul sau total 9inclusive $orii si gelurile:"

Com$actitatea de$inde de com$ozitia si de modul de $unere in o$era a !etonului> C C !,"# $ !,%& !,'! $ !,'# 9$entru !etonul $lin greu /olosit la elementele din !eton armat:

Permeabilitatea este caracterizata $rin usurinta de $atrundere a a$ei in masa !etonului care $oate sa+l traverseze de la o /ata la alta a $ro!ei sau elementului> de$inde de com$actitate" Iar la com$actitate egala, de$inde de /elul $orozitatii !etonului: la $ori inchisi rezulta o $ermea!ilitate scazuta, iar la $ori si canale ca$ilare legate intre ele, se o!tine o $ermea!ilitate ridicata, chiar daca com$actitatea este egala in cele doua cazuri, $recum si de di/erenta de $resiune dintre cele doua /ete" #$a se in/iltreaza si circula $rin toate de/ectele de structura cu dimensiuni mai mari de 1(. Gelurile se um/la si inchid $orii !etonului, marind $ermea!ilitatea" )eli*itatea se caracterizeaza $rin numarul ma&im de cicluri de inghet M dezghet successive $e care $ro!ele $ot sa le su$orte /ara ca $ierderea de greutate sa de$aseasca #+, iar cea de rezistenta la com$resiune 1#+ /ata de o $ro!a martor nesu$usa acestui tratament" 1etoanele se degradeaza datorita tensiunilor re$etate $roduse de marirea cu 1!+ a volumului a$ei ce ingheata in de/ectele de structura" #$a legata chimic si /izic nu ingheata" Gelivitatea de$inde de com$actitatea !etonului, de natura cimentului si de gradul de im$ermea!ilitate" ,ilatarea termica a !etonului de$inde de natura com$onentilor sai si de $ro$ortia lor in amestec" Coe/icientul de dilatare termica liniara variaza intre !,!!% $ !,!11 mm-m./C la tem$eraturi cu$rinse intre 01#/...1#!/C. Pentru !etonul armat standardul admite 2 !,!13 mm-m./C Conductibilitatea termica se $oate caracteriza $rin coe/icientul 4 care re$rezinta cantitatea de caldura in 5cal care stra!ate intr+o ora un strat de material de 1m grosime $rintr+o su$ra/ata de 1m .1m , di/erenta dintre cele doua /ete ale stratului /iind de 1/C. Aa !etoane 4 $e masura ce densitatea a$arenta scade 9cresterea $orozitatii !etonului conduce la o izolare termica mai !una:" Pentru !etonul armat 4 3. Proprietati mecanice ale betonului: 1,1 5cal-m&.6./C.

Rizistenta !etonului re$rezinta $ro$rietatea acestuia de a se o$une distrugerii in rezultatul actiunii tensiunilor interioare cauzate de /orte e&terioare" ,ezistentele !etonului $ot /i clasi/icate in ( categorii mari: rezistente mecanice si rezistente la actiunea mediului"

,ezistente mecanice: Rezistenta la compresiune este considerata cea mai im$ortanta $ro$rietate a !etonului intarit, cu a=utorul careia se de/ineste clasa !etonului si im$licit, $rinci$ala clasi/icare a acestuia" In general rezistenta o/era o imagine de ansam!lu asu$ra calitatii !etonului" ,ezistenta !etonului este Oun element vitalP la $roiectarea elementelor de structura, ea /iind clar s$eci/icata de catre $roiectanti" Rezistenta la intindere care se determina in mod s$ecial $rin metoda incovoierii $rezinta un interes deose!it in cazul !etoanelor utilizate $entru $lat/orme" ,ezistente la actiunea mediului: Rezistenta la coroziune se caracterizeaza $rin ca$acitatea !etonului de a rezista intr+un mediu agresiv si se $oate cuanti/ica $rin $ierderea de greutate si rezistenta a $ro!elor 9$astrate in mediu agresiv:" ;e$inde de natura cimentului /olosit si de gradul de im$ermea!ilitate a !etonului" Rezistenta la foc Chiar daca este su$us unor tem$erature ridicate, !etonul nu dega=a gaze to&ice siLsau /um" In com$arative cu lemnul, otelul si alte materiale de constructii, !etonul constituie o e&celenta !ariera im$otriva /ocului, /ara a /i nevoie de o !ariera de $rotectie s$eciala" Cu sau /ara armature, !etonul $oate rezista la tem$erature de $ana la 3!!/C. ,urabilitatea este $ro$rietatea !etonului de a+si $astra in tim$ $ro$rietatile" ,ezistenta si dura!ilitatea !etonului sunt in/luentate de: 1" Ti$ul de ciment M in/luenteaza $ro$rietatile !etonului" (" ,a$ortul #LC M $rea multa a$a duce la o!tinerea unui !eton cu mai multe de/ecte de structura 9$oros:, de rezistenta mai scazuta si im$licit, mai $utin dura!il" 0" #ditivi M utilizarea aditivilor s$eci/ici $entru cresterea rezistentei si dura!ilitatii" *" Com$actare + o com$actare corecta duce la cresterea densitatii !etonului si la cresterea rezistentei si dura!ilitatii" 2" Tratarea !etonului M cheia succesului unui !eton dura!il este o tratare cores$unzatoare a acestuia" 4

#. Rezisten7a betonului simplu: Aivrarile de !eton sunt /oarte diverse in ceea ce $riveste com$ozitia" 'unt atat de multe materiale im$licate, /iecare cu o variatie a calitatilor sale, si care in $lus sunt amestecate incat este im$osi!il de a da o nota 9QmarcaQ: !etonului dintr+o structura $rin luarea catorva $ro!e $entru la!oratorul de incercari" Care sunt elementele de variatieR Ince$em o lista $e care nu o sa o terminam:

com$ozitia chimica a cimentului natura agregatelor umiditatea agregatelor cur!a granulometrica umiditatea agregatelor continutul de $arti leviga!ile la su$ra/ata agregatelor $uritatea a$ei ra$ortul a$aLciment 9#LC: tem$eratura agregatelor

Toate elementele din lista de mai sus 9si mai suntS: contri!uie la rezistenta !etonului sim$lu" Doile norme $ro$un o a$reciere du!la 9incercari $e cu!uri si incercari $e cilindri:, dar oricum, acest /a$t nu este in masura sa clari/ice situatia" 'ingura clari/icare este de ti$ matematic si aici intervine Statistica si Teoria Probabilitatilor care $oate a=uta la o!tinerea unor valori mai a$ro$iate de adevar" Un termen statistic s$eci/ic este populatia" Pentru rezultate 9cat mai: corecte, $o$ulatia tre!uie sa /ie numeroasa" ;u$a eliminarea QaccidentelorQ 9valori neverosimile:, urmeaza $relucrarea datelor experimentale" O proba recoltatata dintr-un beton reprezinta baza pentru obtinerea de date experimentale" ,ecoltarea de $ro!e la statia de !etoane asigura veri/icarea clasei !etonului livrat" ,ecoltarea de $ro!e in+situ asigura veri/icarea clasei !etonului e/ectiv turnat" Tre!uie amintit ca adaugarea de a$a, deci modi/icarea ra$ortului #LC, sau adaugarea unor aditivi, duce la modi/icarea calitatii !etonului intarit 9in sens negativ sau $ozitiv:" T con/runtare 9reala: intre $ro!ele la $re$arare si cele in+situ este necesara, dar necesita un e/ort din $artea celor im$licati in actul de constructie a structurii de rezistenta" 1etonul sim$lu este materialul ideal $entru !locurile /undatiilor rigide 9izolate sau continue: si $entru zidurile de s$ri=in de greutate" ;e asemenea, este un material e&celent $entru e&ecutarea de elemente secundare, cum ar /i trotuarele de $rotectie, ca e&em$lu" In amestec cu anumiti coloranti, sau realizat cu ciment al! in conditiile unei granulometrii mai /ine, !etonul sim$lu $oate servi unor sco$uri arhitecturale" In 6

conditiile aditivarii cores$unzatoare si a unui studiu atent al cur!ei granulometrice, se $oate o!tine o com$actitate ridicata, deci o $orozitate minima" In aceste conditii, sensi!ilitatea materialului la degradare atmos/erica 9inghet+dezghet, /actori chimici agresivi, etc": scade si mai mult" 1etonul sim$lu $oate servi /oarte multor sco$uri, o singura cerinta nu o $oate satis/ace: sa i se predea eforturi de intindere!" ;ata /iind natura sa, rezistenta lui la intindere este mult mai mica decat cea la com$resiune ++ $ractic negli=a!ila" #sa se /ace ca un material com$ozit $recum !etonul sim$lu a devenit mai com$le& $rin armare" #cesta este !etonul armat si /ace o!iectul unui lung ca$itol in

Beton ciclopian in 9cuador dupa ). :in5e, &!!1 continuare" 8. Betonul ciclopian : %&ista situatii in care o economie im$ortanta de ciment se $oate /ace daca sunt inglo!ate in !etonul sim$lu materiale a/ine cu acestea, cum ar /i roci, $ietre de rau cu dimensiuni mari, sau caramida" Conditiile de inglo!are nu sunt /oarte clare, dar cel $utin trei elemente tre!uie urmarite:

materialul sa /ie curat 9chiar s$alatS: sa contina silice dar sa nu contina elemente agresive $entru ciment sa ai!a rezistenta la com$resiune de cca 2 DLmm$"

Materialele enumerate mai sus satis/ac conditiile de rezistenta, si $ot /i /olosite chiar si la $rocente de 2)K din volumul total" 'ituatia este des intalnita in cazul /undatiilor continue, unde 5

latimea santului nu este data de o conditie de rezistenta ci de ga!aritul minim $entru sa$are manuala" T latime de *)cm este de=a i$otetica, sa$atorul ne$utand sa /aca miscarile necesare $entru evacuarea $amantului, recurgand deseori la dimensiuni de cca 2)cm sau mai mult" 'arcina transmisa la sol de catre constructie $oate /i, in aceste conditii, atat de redusa incat nu este =usti/icata o rezistenta la com$resiune ridicata $entru !etonul sim$lu" ;eci, este admisi!ila o scadere a rezistentei !etonului $rin introducerea de material de um$lutura" Du vrem sa declansam o discutie $e teme legislative sau normative, si de aceea su!liniem ca !etonul ciclo$ian nu $oate /ace o!iectul unor investigatii de la!orator datorita com$ozitiei sale amor/e" %ste o tehnica em$irica deci nu $oate /i calculata o clasa a !etonului $e !aza unor masuratori reale 9nu $oate /i a$licata o tehnica statistica asu$ra unui set de date nulS:" Cu toate acestea, $entru constructii mici si in conditiile e&istentei de materiale locale convena!ile, tehnica asigura atat economie de ciment cat si recu$erarea de materiale locale" #tat din $unct de vedere al calculului cat si din $unct de vedere /izic, din cauza $rezentei cor$urilor de dimensiuni mari, a e&istentei unor ecluziuni de aer, etc", nu se $une $ro!lema armarii !etonului ciclo$ian" Dici macar armarea dis$ersa 9cu /i!re, de e&": nu are un e/ect semni/icativ" %l aduce o masa si un su$ort relativ !un $entru structuri din !eton armat sau mi&te" Mai mult nu i se $oate cere" ;e asemenea sunt recomanda!ile turnarea in straturi 9la intervale scurte de tim$:, com$actarea, $lasarea rocilor, etc" catre mi=locul sectiunii si s$orirea usoara a doza=ului de ciment din !etonul o!isnuit care inglo!eaza rocile" Termenul Qciclo$ianQ deriva de la utilizarea de roci 9!locuri: mari" Pare de necrezut, dar o /orma a Q!etonului ciclo$ianQ este zidaria, mai $recis zidaria din $iatra" ;eci, cine /ace !eton ciclo$ian zideste /ara geometrie /i&a" Du e rau deloc si merita acolo unde este $osi!il" ". Betonul armat cu fibre de o7el:

Patentul lui G.C. artin! "#$%. Reproducere ;ig.&#rmarea cu /i!re a materialelor casante are o vechime milenara" 1)

Caramizile nearse au /ost armate cu $aie sau cu $ar de animale $entru a evita /isurarea si micsorarea rezistentei du$a a$aritia unei /isuri" %&tra$olarea s+a realizat de la argila la ciment" 1etonul armat cu /i!re de otel are o istorie de $este un secol, elementele de constructii cu /orme di/erite s+au realizarea din acest material av8nd o rezistenta marita si o !una lucra!ilitate" 'e mentioneaza ca $rimul $atent se re/era la elemente din !eton armat cu /i!re, dateaza din 164* si a /ost realizat n Cali/ornia 9'U#: de #" 1erard, care a ncercat sa /orti/ice !etonul $rin adaugarea unor resturi de otel inegale"<n 1516, n Franta F" #l/sen, a antici$at o m!unatatire a rezistentei !etonului la ntindere, $rin adaugarea de /i!re mai lungi din otel, lemn si alte materiale" Aa aceste elemente s+a evidentiat in/luenta su$ra/etei /i!rei asu$ra com$ortarii la inter/ata, /i!ra+matrice, ca de e&em$lu ndoirile /i!relor, sau $rin utilizarea de geometrii di/erite"<n 15(4 n Cali/ornia, G" C" Martin !reveteaza realizarea de conducte din !eton armat cu /i!re de otel 9/ig" (:"

Patentul

in&inerului

roman

Go&u

Constantinescu! "#'(.Reproducere. ;ig3. conducte din !eton armat cu /i!re de otel <n lucrarie inginerului rom8n Gogu Constantinescu, din 15*0 n #nglia si 15*2 n 'U# se detaliaza noul material, !etonul armat cu /i!re de otel, n conce$tul utilizarii actuale" 'tudiile inginerului rom8n contin in/ormatii asu$ra modului de distri!utie a /isurilor si marirea ca$acitatii de $reluare a e/orturilor 9/ig" (:" <n anii urmatori au a$arut noi $atente n 'U#, Franta si Germania" Utilizarea $e scara larga a acestui material a /ost limitata de costurile ridicate, dar n s$ecial de dezvoltarea !etonului armat o!isnuit" P8na la nce$utul anilor U3) se o!serva o 11

dezvoltare

incerta

acestui

material,

marcata

de

utilizari

de

mica

im$ortanta"

<n continuare se $oate evidentia o eta$a de dezvoltare ascendenta" <n $aralel cu /ormularea $rinci$iilor teoretice, s+a dezvoltat un domeniu larg de utilizare a !etonul armat cu /i!re de otel" Aa nce$utul anilor U4) s+a e&tins cercetarea $e $lan international" Mentionam cercetarile din Germania de la Universitatea ,uhr din 1ochum, n realizarea !etonului armat cu /i!re de otel, utilizat la $eretii interiori ai metroului" '+au studiat $ro$rietatile mecanice, tehnologice ale materialului si tehnologii de /a!ricatie ale !etonului torcretat"<n 154( s+a realizat o utilizare $ractica a acestui material la lucrarile de consolidare a tunelului din Idaho + 'U#"<n $erioada 154*+1543 s+au realizat cercetari sistematice n Germania, la Institutul $entru Constructii Ingineresti de la Universtatea ,uhr din 1ochum, cu $rivire la utilizarea !etonului torcretat cu /i!re de otel, la constructiile miniere din muntii #l$i" <n 1565 se utilizeaza cu succes acest material la constructia unui tunel de metrou 9de 1)) metri: n 1iele/eld + Germania" ;omenii de utilizare 1etonul armat cu /i!re de otel nu $oate nlocui !etonul armat o!isnuit" %&ista nsa domenii de utilizare, n care !etonul armat cu /i!re de otel $oate /i /olosit alternativ sau n com$letare, la cel cu armatura din otel+!eton, o/erind avanta=e constructive si economice" Fi!rele de otel m!unatatesc $ro$rietatile !etonului sim$lu" T$ortunitatea utilizarii armarii cu /i!re de otel a$are n situatia /olosirii unui $rocent mic de armare, sau n cazul armarii constructive a !etonului armat o!isnuit"

Fundatii de masini. )tilizarea comparati*a a betonului armat obisnuit +a, si a betonului armat cu fibre din otel +b, ;ig3. Fundaii de maVini Posi!ilitatile de utilizare se maresc, datorita m!unatatirii com$ortarii la /isurare, a micsorarii de/ormatiilor din contractii $rin uscare sau din marirea rezistentei la /or/ecare" Un domeniu im$ortant l constituie elementele de constructie solicitate dinamic, la care se $oate mari ca$acitate de $reluare a energiei din aceasta solicitare";omeniile de utilizare a !etonului armat cu /i!re de otel au o arie e&tinsa, din care mentionam: conducte din !eton, ziduri de s$ri=in, 1(

elemente su!tiri de /atada, tre$te $re/a!ricate, $iste $entru aero$orturi, /undatii de masini, co/ra=e $ierdute, lucrari de consolidare la tuneluri cu !eton torcretat etc" Utilizatorii $e scara larga a acestui material sunt 'U#, @a$onia, Dorvegia, 'uedia, Germania la care se adauga tarile din %uro$a de %st" <n constructia de tuneluri !etonul armat cu /i!re de otel $oate /i /olosit su! /orma torcretata sau din elemente $re/a!ricate" #cest material a modernizat si dezvoltat constructia clasica de tuneluri" Fi!rele de otel in/luenteaza $ro$rietatile !etonului din $eretii tunelului $roduc8nd modi/icari n tehnologia de e&ecutie a acestor constructii" Betonul torcretat armat cu fibre de otel este /olosit m$reuna cu o retea de otel+!eton su! /orma de $lase, arcade $entru consolidarea $eretilor su$usi m$ingerii $am8ntului sau $entru asigurarea n $reala!il a interiorului tunelului"Folosirea !etonului torcretat cu /i!re de otel la conce$tia si e&ecutia $eretilor multistrat, ai tunelului, o/era avanta=ul renuntarii la e&ecutarea lucrtarilor de co/rare, micsor8nd tim$ul si costurile e&ecutiei" Utilizarea !etonul torcretat cu /i!re de otel mareste siguranta n constructia de tuneluri"T arie larga de utilizare este si consolidarea $eretilor, din zidarii sau !eton a tunelurilor e&istente $artial avariate" #cest material este si o solutie, $entru ntretinerea constructiilor, n cazul necesitatii unei aco$eriri o$time a armaturii din !are, ce conduce la marirea dura!ilitatii si sigurantei, $rin $rotectia la coroziune a armaturii" Betonul pompat cu fibre de otel este /olosit $entru consolidarea $eretilor interiori, cu un strat su$limentar sau ca un element unic de consolidare si la ca$tusirea st8l$ilor structurali"#vanta=ele acestui material l constituie tehnologia sim$la de /a!ricatie, datorita eliminarii armaturii din otel+!eton, o!tin8ndu+se o omogenitate a !etonului ce l recomanda la co/ra=e de ca$tusire sau a co/ra=elor alunecatoare" #ceasta conduce la micsorarea tim$ului de e&ecutie, $rin eliminarea stratului de aco$erire a armaturii" 1etonul $om$at cu /i!re de otel $oate /i utilizat n $roductia e&trudata m$reuna cu scuturile de tunel" T!tin8ndu+se un sistem nchis de sustinere ntre su$ra/ata scutului de tunel $8na la grosimea de/initiva a constructiei, un sistem care are $e tot conturul contact direct cu su$ra/ata sa$aturii, reduc8nd la minim um$lutura" Tuneluri din elemente prefabricate. 1etonul armat cu /i!re de otel $oate /i utilizat si $entru con/ectionarea elementelor su! /orma de tu!uri $re/a!ricate" Con/ectionarea este sim$la, usoara, cu omogenitate s$orita datorita eliminarii armaturilor din !are de otel+!eton" ,iscul /isurarii tu!urilor se micsoreaza la trans$ort si la introducerea $rin m$ingere, datorita $resiunilor mari" 'e recomanda m!inari solicitate la ncovoiere com!inate cu rosturi longitudinale" <n e=ploatarea miniera. 1etonul torcretat cu /i!re de otel $oate deveni un element im$ortant n conce$tia galeriilor, datorita tim$ului redus de e&ecutie, a rezistentei initiale marite, a ductilitatii si a com$ortarii /avora!ile du$a /isurare n com$aratie cu !etonul armat o!isnuit" ;u$a 10

$roducerea /isurilor materialul $rezinta o rezistenta ce o/era o siguranta s$orita n e&$loatare"<n tarile dezvoltate, se deschid anual galerii cu lungimi mari 9sute de Cm:, dintre care o $arte im$ortanta se realizeaza n teren st8ncos" Galeriile sunt realizate cu arcade de otel, ce reduc riscul $roducerii unor de/ormari semni/icative"Galeriile tre!uie ntretinute n $ermanenta, iar cheltuielile anuale sunt /oarte mari 9sute milioane %U:" Cresterea ad8ncimii galeriilor, n teren st8ncos cu o durata de 1( ani, conduce la o ntretinere neeconomica" ;in acest motiv s+au luat n considerare si n e&$loatarea miniera dezvoltarea conce$tiei de construire si consolidare utiliz8nd !etonul armat cu /i!re de otel" Constructii ingineresti si elemente prefabricate. ;in !eton armat cu /i!re de otel n com!inatie cu !are din otel+!eton" 1etonului armat cu /i!re de otel se utilizeaza la elementele n care solicitarea la ncovoiere este nesemni/icativa, iar din motive constructive, armarea cu /i!re de otel camine alaturi de de !arele gara=e, din otel+!eton cu va $relua e/orturile s$atii de de contractie" $atrundere" #rmarea cu /i!re de otel se utilizeaza la elemente $re/a!ricate cu $ereti su!tiri $entru /atada, vizitare, ziduri traversari multi$le, Utilizarea elementelor de constructie din !eton armat cu /i!re de otel $oate reduce cheltuielile lucrarilor de armare, n zonele cu concentrari de e/orturi, la colturile golurilor unde sunt $reluate $rin armarea constructiva" #vanta=ele /olosirii !etonului armat cu /i!re de !eton sunt evidente la $re/a!ricatele cu dimensiuni reduse, la care costurile de armare cu !are sunt ridicate iar stratul de $rotectie av8nd un rol ma=or n grosimea /inala"Greutatea redusa a $re/a!ricatelor este un avanta=, la $lacile de /atada, la lucrari de consolidare si la trans$ortul elementelor" ,ezistenta !etonului armat cu /i!re de otel n stare $roas$ata accelereaza $rocesul de /a!ricatie,ceea ce conduce la reducerea cheltuielilor de $roductie" #rmarea cu /i!re de otel conduce la marirea rezistentei !etonului la /or/ecare, ceea ce /aciliteaza reducerea armaturii su! /orma de etrieri, m!unatateste dura!ilitatea !etonului, micsoreaza tendinta de contractie, m!unatatind com$ortarea la /isurare si realizeaza o aco$erire /avora!ila a armaturii din !arele de otel $revinind coroziunea" ,ale carosabile utilizate la su$rastructura si la $lacile de /undare a cailor de comuncatii" <n cazul unor ncarcaturi mari sau la un ecartament de m!inare marit a$are necesara armarea cu /i!re de otel" 'u$ra ncarcarea la trecerea mi=loacelor de trans$ort de tona= mare se recomanda /olosirea unor $laci cu grosime de 12+(2cm" Aa aceasta grosime a $lacilor se reduce riscul a$aritiei /isurilor, n cazul di/erentelor de tem$eratura, cantitatea de armatura tre!uie sa /ie relativ mare" 1etonul armat cu /i!re de otel are avanta=e com$arativ cu !etonul armat traditional, n cazul $ro$rietatilor mecanice s$eci/ice, rezistenta la soc si uzura" #v8nd o utilizare e/icienta la $ardoselile industriale si la $lacile carosa!ile"Com$ortarea /avora!ila se datoreaza ca$acitatii de a $relua e/orturile ce a$ar n /aza de hidratare, reduc8nd riscul /isurarii !etonul armat cu /i!re de 1*

otel"1etonul armat cu /i!re de otel n com$aratie cu !etonul o!isnuit $rezinta avanta=e $entru $lacile su$ort ale $ardoselii n zona rosturilor, evit8nd /isurarea"<n 'U# au /ost construite din !eton armat cu /i!re de otel $iste de decolare si de aterizare $entru avioane"

;ig.# 1eton armat cu /i!re de oel ;undatii cu solicitare dinamica. ,ezistenta la solicitarea dinamica $entru ma=oritatea materialelor de constructie este mai mica dec8t solicitarea statica"1etonul armat cu /i!re de otel este avanta=os n realizarea /undatiilor de masini cu solicitari dinamice, datorita rezistentei s$orite la soc, a com$ortarii /avora!ile la amortizare si la de/ormare" 'olicitarile variate, la socuri re$etate, $ot /i a!sor!ite de !etonului armat cu /i!re de otel" #vanta=ele tehnice si economice ale !etonului armat cu /i!re de otel la /undatiile de masini cu solicitare dinamica se concretizeaza $rin economii la armatura longitudinala, etrieri 9/ig" 0:" Conducte" <n Ungaria n anii U4) s+au realizat conducte din !eton armat cu /i!re de otel cu diametru de 1+1,2m" #rmarea cu /i!re de otel a redus riscul a$aritiei /isurilor n conditii de solicitare $rin variatia tem$eraturii si a contractiei !etonului"Aa aceste elemente de constructii s+au evidentiat si alte avanta=e ale !etonului armat cu /i!re de otel:

rezistenta m!unatatita n stare $roas$ata, rezistenta la solicitarea de ntindere circulara din ncovoiere, com$ortare !una la /isurare, reducerea lucrarilor de armare, din !are de otel+!eton"

12

Aa solicitari de ntindere circulara din ncovoiere, $entru un continut de /i!re de 22CgLm0 !eton si o valoare #LC de ),03 s+a o!tinut o rezistenta la ntindere din ncovoiere, de 1(+ 1*DLmm("Conductele din !eton $ozate n $am8nt $ot /i su$use unor solicitari de com$resiune la $artea su$erioara e&ist8nd $osi!ilitatea de marire a grosimii $eretilor, de micsorare a lungimii conductelor si de armare a acestora" #ceasta determina $rocese di/icile de e&ecutie, ndeose!i la $ro/ilurile ovale ale conductelor"<n Marea 1ritanie, 1elgia, #ustria si Tlanda conductele din !eton armat cu /i!re de otel se /olosesc n mod curent" ,ezistenta marita la uzura si cea necesara la ntindere a !etonului armat cu /i!re de otel sunt /olosite la re$ararea si consolidarea sistemelor de canalizare cu !eton torcretat cu /i!re de otel" Consolidarea taluzurilor si *ersantilor. Peretii st8ncosi ce s+ar $utea $ra!usi din cauza actiunilor climatice" Taluzurile a!ru$te de+a lungul soselelor si cailor /erate tre!uie asigurate n mod constant, $entru a mentine zona de tra/ic n siguranta, li!era la circulatie rutiera, /eroviara si de $ersoane" Consolidarea versantilor st8ncosi, a taluzurilor realizata cu !eton torcretat cu /i!re de otel, are avanta=e tehnico+economice, datorita unei !une ada$tari a legaturii la structura terenului si micsorarea tim$ului n $rocesele de armare" ,ezistenta la uzura si la socuri, o/era conditii $entru $rote=area constanta a versantilor m$otriva actiunilor climatice 9$reci$itatii, nghet, avalanse:" Constructii rezistente la solicitari de impact. Im$actul $oate $roveni din rezultatul unei m$uscaturi, solicitari dinamice din seism, /isurarea rezervoarelor, $ra!usirea unui avion" Prin utilizarea !etonului armat, n /orma unei retele de ca!luri consolidate cu /i!re de otel, energia cinetica este /olosita n $rocesul de schim!are a /ormei, ntruc8t structura !etonului n com!inatie cu /i!rele, reduce riscul /isurarii" Criteriile esentiale n com$ortarea la im$act sunt $reluarea si amortizarea energiei, in/luentata /avora!il de lungimea si $rocentul de armarea al /i!relor de otel"

13

>t?lpi structurali. ,ezistenta la /oc este marita $rin utilizarea !etonului armat cu /i!re de otel, ce $rote=eaza armatura din !are, longitudinala si transversala" <n cazul st8l$ilor structurali solicitati doar la com$resiune nu se o!serva nici un avanta= economic evident la /olosirea /i!relor de otel" Folosirea !etonului armat cu /i!re de otel s+a dovedit e/icienta $entru st8l$ii cu sectiune redusa, solicitati la com$resiune cu /lam!a=, unde se nregistreaza deteriorari $rin /isurarea !etonului la m!inari" <n zonele n care se transmite o sarcina mare, s+a sta!ilit ca /i!rele de otel $ot nlocui armatura $uternica din etrieri, n situatia c8nd n sectiunea longitudinala se asigura introducerea directa a sarcinii, 9s$re e&em$lu $rin dis$unerea unei $laci rigide n ca$atul st8l$ului:" Repararea si consolidarea elementelor de constructie din !eton su$use uzurii, de natura mecanica sau datorita e&$loatarii ndelungate a cladirii" ;eteriorarile !etonului din constructii sunt in/luentate de conditiile de mediu" Auarea n considerare a uzurii si a su$rasolicitari este necesara $entru a readuce constructia n starea de e&$loatare normala" 1etonul torcretat cu /i!re de otel se dovedeste o solutie e/icienta $entru ntretinerea n stare !una a constructiilor din !eton, realiz8nd avanta=e tehnico+economice, conservare $e termen lung, com$ortare !una la /isurare si micsorarea tendintei din contractii" #ceasta solutie este /avora!ila n cazul su$ra/etelor deteriorate ce tre!uie consolidate au grosimi di/erite" 1etonul torcretat cu /i!re de otel $oate /i utilizat imediat du$a 14

curatarea su$ra/etei ce tre!uie re$arata, indi/erent de $resiunea ce tre!uie su$ortata si ada$tata oricarei geometrii $resta!ilite" Aa ntretinerea si consolidarea constructiilor hidrotehnice, su$use eroziunii, $oate /i /olosit e/icient !etonul armat cu /i!re de otel" 1etonul armat cu /i!re de otel o/era o alternativa la armatura conventionala, av8nd ca avanta= tim$ul si costurile reduse de e&ecutie a lucrarilor de ntretinere" Folosirea !etonului torcretat cu /i!re de otel reduce grosimea noului strat de $rotectie" %lementele de constructii noi sau rea!ilitate cu !eton armat cu /i!re de otel, utilizate de c8teva secole si cu o $8lnie larga de /olosire, av8nd avanta=e tehnico+economice evidente, tre!uie sa intre n atentia s$ecialistilor" @;unctionarea@ betonului armat Aa /el cu alte materiale com$ozite, !etonul armat este de /a$t o structura" Pro!lema de la care $leaca necesitatea armarii !etonului este /oarte sim$la: $asta de ciment care inco=oara agregatele se se$ara de su$ra/ata de contact cu acestea la o /orta 9o tensiune: mult mai mica decat cea la care s+ar distruge daca ar /i com$rimata" #st/el, com$ozitul initial, /ormat din agregate si ciment intarit, se distruge usor daca tensiuni de intindere a$ar in elementul de constructie" #ceeasi $asta de ciment are, in schim!, o aderenta /oarte !una la materiale cum ar /i otelul, iar tensiunile de intindere, $rin intermediul acestei adeziuni, $ot /i transmise otelului, caruia ii este $ractic indi/erent 9ca materialS:, daca este intins sau com$rimat 9material virtual izotro$:" Transmiterea tensiunilor de intindere $rin adeziune conduce la tensiuni de /or/ecare la inter/ata otel+ciment, de unde necesitatea unei lungimi de ancora= minime a unei !are de otel in !eton" ;aca luam in considerare, de e&em$lu, o grinda din !eton a$artinand unei structuri, $rin calcul static se $ot identi/ica zonele cu tensiuni de intindere im$ortante" #colo $ot /i intorduse !are din otel 9sau alte ti$uri de armaturi:, !ine ancorate in zonele adiacente, in asa /el incat elementul sa nu mai cedeze" 1etonul nu mai este unul simplu ci devine beton armat" In /igura din drea$ta, este momentul incovoietor, T.a. este /orta de intindere din armatura, iar C.b. este /orta de com$resiune in !eton" Cele doua /orte sunt asimilate rezultantelor tensiunilor a$arute din incovoierea elementului din !eton armat in urma a$licarii e/ortului de incovoiere " #tat in cazul grinzilor cat si a $lacilor, momentul incovoietor este e/ortul $redominant" #cesta $roduce 9cel $utin: o rotire a $lanului

16

sectiunii transversale si $oate /i descom$us in cu$lul de /orte T.a. si C.b." #vand in vedere ca$acitatea virtual nula a !etonului sim$lu de a rezista la tensiuni de intindere, se $oate /ace i$oteza ca acestea sunt $reluate integral de armatura" ;ata /iind ca$acitatea

%/ectul ne/ast al armarii transversale incorecte in cazul stal$ilor" 9'" Wono, F" TanaCa> %&cer$t: -.ama&e of Reinforced Concrete Structures-,. aceluiasi material de a $relua tensiuni de com$resiune, se $oate /ace i$oteza ca ele sunt distri!uite, intr+un /el oarecare, in zona marcata cu al!astru in /igura" Mai de$arte intervine $ro!lema di/erentei dintre modulii de elasticitate a !etonului sim$lu si al otelului" #ceasta di/erenta, semni/icativa, conduce la de/ormatii di/erite $entru armatura si $entru otel in zona intinsa" #$aritia /isurilor in !eton in $artea in/erioara a modelului din /igura se datoreaza acestui /a$t" #ceste /isuri sunt, in conditii normale, micro+/isuri" Inaltimea, /orma si distri!utia micro+ /isurilor sunt aleatoare, dar in orice caz ele $ermit accesul su!stantelor chimice la armatura" Mai 15

mult, datorita /enomenelor de oboseala si cur&ere lenta +flua/,, s$eci/ice oricarui material su$us la tensiuni semni/icative, densitatea si marimea micro+/isurilor se accentueaza in tim$" 'e im$une o segmentare a $ro!lemei in relatia X!eton sim$lu YZ armaturaX, $entru ca !etonul sim$lu, din momentul micro+/isurarii, este si QvictimaQ si Qcom$liceQ" %ste QvictimaQ $entru ca $ermite /actorilor chimici sa $atrunda s$re interiorul sau si sa il corodeze" %ste Qcom$liceQ $entru ca, a/lat in aceeasi stare, $ermite acelorlasi /actori sa actioneze asu$ra armaturii" In orice situatie, daca se doreste o dura!ilitate mai ridicata, betonul tre!uie $rote=at in $rimul rand" Ai$sa de $rotectie adecvata conduce la situatii de genul celei $rezentate in /otogra/ia din drea$ta 9 )ni*. of 0ritis1 Columbia:" #$arent, ne+am a!atut $utin de la tema Q/unctionariiQ !etonului armat" Dumai a$arent, $entru ca ceea ce i se intam$la unui element de constructie, in realitate, este si mai com$le&""" 'a consideram o !ara 9stal$, grinda: dintr+o structura oarecare" Poate /i metalica dar si din !eton 9armat sau $recom$rimat:" Ca$etele !arei sunt legate intr+un anumit /el in structura: /ie $rin articulatii /ie $rin incastrare" 1ara este incarcata in lungul ei si transmite incarcarea in structura, care la randul ei o transmite catre sistemul de /undare" ;ar !ara, ca $arte a structurii 9element structural: $reia si sarcini din structura $rin intermediul elementelor cu care este conectata" #ceste sarcini, im$reuna cu sarcinile a$licate direct $e !ara determina starea de e/ort, iar in continuare starile de de$lasari, tensiuni si de/ormatii" #u /ost luate masuri in tim$ $entru limitarea marimilor de$lasarilor, in asa /el incat cei care /olosesc un s$atiu construit sa nu /ie QagasatiQ, de e&em$lu, de o sageata e&agerata a unei grinzi" Grinda este QindoitaQ dar de$lasarile sunt atat de mici incat nu sunt o!serva!ile /ara a$aratura de testare" #ceasta limitare a $rodus si e/ecte in calcul, $ermitand ado$tarea asa numitei ipoteze a deformatiilor mici" Pentru a limita de$lasarile, anumite /orme sau dimensiuni ale sectiunii transversale au /ost ado$tate" Cresterea dimensiunilor sectiunii transversale duce, in general, la reducerea tensiunilor, deci a de/ormatiilor si deci, $rin consecinta a de$lasarilor" In cazul !etonului armat lucrurile sunt insa mai nuantate" ;atorita greutatii mari a materialului, cresterea dimensiunilor sectiunii transversale atrage cresterea masei 9greutatii: $ro$rii" ;e aceea, !etonul armat are limite economice atunci cand este /olosit in sco$uri structurale" Princi$ala $ro!lema a$are de la $rinci$ala lui sla!iciune: rezistenta /oarte mica la intindere a amestecului agregat+liant" #colo unde nu e&ista armatura, orice tensiune de intindere $oate duce la /isurare" In cazul incovoierii, cu momentul incovoietor ca e/ort $redominant lucrurile stau mai !ine $entru ca se$ararea QsarcinilorQ armaturii si !etonului sunt usor de realizat" In schim!, in a$ro$ierea ca$etelor !arei, e/ortul $redominant $oate /i /orta taietoare, si de cele mai multe ori este" #m a=uns ast/el la Qcalcaiul lui #hileQ" ()

Tensiunile tangentiale 9cele din $lanul unei sectiuni transversale:, chiar daca nu sunt in com!inatie cu tensiuni normale, $roduc intinderi" #ceste intinderi a$ar intr+un mod necontrola!il, $entru ca nu e&ista, in conditii o!isnuite, $osi!ilitatea controlului incovoierii cu$lata cu controlul /ortei taietoare" ;e aceea, starea de /isurare ca$ata o /orma s$atiala" Pentru a $reveni, atat cat este $osi!il, o stare avansata de /isurare in cazul elementelor din !eton armat su$use la e/ort taietor 9si eventual in com!inatie cu incovoiere:, solutia este de a asigura o armare transversala su/icient de $uternica" #rmarea transversala are in $rimul rand un rol de confinare, adica de conservare a masei !etonului in Qcamasa de /ortaQ"

8. Betoane armate cu fibr de sticl

0etoane armate cu fibr2 de sticl2 *2zut2 la microscop Tendina s$re construcii c8t mai uVoare $oate /i considerat una din $rinci$alele trsturi ale dezvoltrii Vtiinei Vi tehnicii n domeniu" #$licarea n $ractic se /ace n msura n care a$ar (1

noi materiale de construcie, concomitent cu tehnologiile s$eci/ice de o!inere Vi $relucrare a acestora" #$ar conce$ii noi $rivind geometria /ormelor, alctuirea elementelor 3i structu Unul dintre aceste materialele care /ace o construcie mai uVoar este 3i sticla. Sticla este un borosilicat de aluminiu ob3inut prin topirea unui amestec de SiO$-4l$O5-CaO- &O-0O5. 4ceste componente sunt ieftine 3i se asociaz2 prin procedee simple.

((

;ibrele de sticlA sunt Bn principal de 3 tipuri: Fibre casice-silice, sodiu, calciu; C ;ibre de sticlA cu bazosilica7i; Fibre de sticl cu zirconiu. Aceast proprietate de tragere n fire a fost descoperit de ctre egipteni, materialele din fibre de sticl s-au folosit doar din prima jumtate a secolului al- !"""-lea. #roduc$ia industrial a nceput dup anul %&'()n Anglia la *lasgo+,, a-.nd ca aplicabilitate izolarea conductelor electrice, iar mai tarziu, la armarea r$inilor. /n 0omania debutul produc$ie industriale a fibrelor de sticl a a-ut loc abia n anul %&12 la ntreprindrea F"034 Bucure$ti. Fibrele de sticl nu sunt 5igroscopice, nu putrezesc $i nu ard. 6a temperatura de '1(78, $i pstreaz apro9imati- 2(: din caracteristicile ini$iale. #ropriet$ile foarte bune ale fibrelor de sticl, corelate cu densitatea redus, determin pentru materialele plastice armate cel mai bun raport rezisten$-greutate. Rezisten$a la trac$iune a fibrelor de sticl este mai mare pentru diametre mici &;%2<m. 8ompozi$ia c5imic a fibrelor influen$eaz propriet$ile acestora, astfel nc.t prin introducerea unor o9izi, se pot ob$ine performante superioare. =aterialul compozit este un sistem creat prin asamblarea artificial a dou sau trei componente, mai precis, a unui component de armare $i a unei mase de baz compatibile, astfel nc.t s se ob$in caracteristicile $i propriet$ile dorite. #roiectarea panourilor BAF4 pleac de la o cunoa>tere a propriet$ilor sale de baz precum rezisten$a la trac$iune, la compresiune, ndoire $i forfecare, mpreun cu estimrile de comportament la fluaj, la tratamentele termice $i n condi$ii de umiditate. ?9ist anumite diferen$e ntre structurile metalice simple $i cele compozite, armate cu fibre de sticl. =atricea metalic, cedeaz foarte repede la deformarea plastic, ns fibrele sunt mai elastice $i mbunt$esc comportamentul la deformare plastic, acesta din urm fiind mai elastic. 3 alt caracteristic foarte important a BAF4-urilor este comportamentul anticorozi-, $i coeficientul mic de dilatare termic. ;ibra de sticlA din matricea de beton are un aspect de panouri de beton prefabricat, dar sunt diferite din alte puncte de *edere. ,e e=emplu, panorile de BD;> c?ntAresc mai pu$in dec.t panourile de beton prefabricat din cauza grosimii reduse a fibrelor. 8adrul cldirii de-ine mai economic din acest punct de -edere.

(0

);RC E F)lass ;iber Reinforced ConcreteF este o form de beton care folose$te nisip fin, ciment, polimeri)de obicei un polimer acrilic,, ap, al$i aditi-i $i fibre de sticl alcalinorezistente)A0,. =ulte modele de amestecuri primare sunt disponibile pe pia$, dar toate se aseamn din punct de -edere al ponderii elementelor n matericea de baz. >curt istoric aupra BD;>0urilor BD;> a fost ini7ial dez*oltat Bn anii 1%3! Bn Rusia, dar numai Bn 1%"!, a intrat Bn utilizarea pe scarA largA Bn forma actualA. ,in punct de *edere comercial, BD;> este folosit pentru a face panouri mari, u$oare, care sunt adesea folosite ca fa$ade. Aceste panouri sunt considerate non-structurale, n sensul c sunt concepute pentru a se sprijini pe propria lor greutate. #anourile sunt considerate u>oare, din cauza grosimii materialului, nu pentru c BAF4 are o densitate semnificati- mai mic dec.t beton normal. #anourile fa$ad sunt n mod normal, legate la un cadru de o$el structural pe care se sprijin panoul $i ofer puncte de cone9iune pentru suspendare. ProprietA7i structurale ale );RC );RC are o capacitate mare datoritA cantitA7ii mari de fibre de sticlA DR Gi a cantitA7ii relati* mare de polimer acrilic. <n timp ce rezisten7a la compresiune a );RC poate fi destul de mare, din cauza raportului dintre con7inutul redus de apA 7i con7inutul ridicat de ciment, rezisten7a la Bnco*oiere 7i Bntindere Bl fac sA fie superior betonului obiGnuit. <n esen7A, cantitA7ile mari de fibre ridicA rezisten7 a la trac$iune, iar con$inutul ridicat de polimer l face s fie un beton fle9ibil, fr fisuri. *F08 este analog la tipul de fibre de sticl tocate utilizate la fabricarea obiectelor precum brci >i alte corpuri comple9e cu forme tridimensionale. #rocesul de fabrica$ie este similar, dar *F08 este mult mai slab dec.t fibr de sticl. <n timp ce proprietA7ile structurale ale );RC sunt superioare betonului nearmat, proiectarea corectA de consolidare cu o$elul cre>te n mod semnificati- rezisten$a elementelor, fie c este beton obi$nuit sau *F08. Acest lucru este important atunci c.nd se cere o anumit rezisten$, cum ar fi consolele >i alte condi$ii critice, n care fisurile -izibile nu sunt tolerate. *F08 nu nlocuie$te betonul armat atunci c.nd sunt necesare rezisten$e la ncrcri mari. 8ea mai bun folosin$ este pentru carcase tridimensionale unde ncrcrile sunt mici. ?lementele la care se potri-e$te cel mai bine *F08 sunt n-eli$ul $emineului, panouri de perete >i alte elemente similare. (*

;unc$ionalitatea *F08 utilizeaz fibre de sticl alcalin ca principal element al cre$terii rezisten$ei la trac$iune. =atricea polimeric din beton ser-e>te pentru a lega fibre $i de a facilita transferul ncrcrii de la o fibr la alta prin forfecri. Fibra de armare este o metod comun utilizat pentru cre>terea propriet$ilor mecanice ale materialelor. ?ste un subiect important, mai ales n domeniul >tiin$ei materialelor. Fibra de sticl este utilizat cel mai des la armarea betonului. Pentru a rezista la trac7iune HGi pentru a pre*eni piesa de );RC de rupere sau de fisurareI, trebuie sA e=iste o cantitate suficientA de fibre Bn amestec. /n plus, orientarea fibrelor determin c.t e eficient rezist fibra la ac$iunea ncrcrii. Fibra trebuie s fie rigid $i suficient de puternic pentru a asigura rezisten$a la trac$iune necesar. Fibre de sticl sunt de mult timp elemente de armare a betonului datorit propriet$ilor fizice >i al costul relati- sczut. 3rientarea fibrelor este foarte important. 8u c.t este mai dezordonat, cu at.t fibrele trebuie s fie ntr-o cantitate mai mare pentru a rezista ac$iunii ncrcrii. Asta deoarece, n medie, doar o mic parte din fibre orientate aleatoriu sunt orientate n direc$ia cea bun. ?9ist trei ni-eluri de armare, care sunt utilizate pentru betonul obi$nuit, inclusi- *F08. #rimul ni-el este dezordonat, consolidarea tridimensional)'@,. Acest lucru se nt.mpl atunci c.nd fibrele sunt amestecate n beton $i betonul este turnat n forme. Fibrele sunt distribuite uniform n ntreaga mas a betonului $i orientate n toate direc$iile. Aceasta descrie beton obi>nuit armat cu fibre. @in cauza orientrii dezordonate >i '@, foarte pu$ine dintre fibrele sunt capabile s reziste la sarcini de trac$iune care se dez-olt ntr-o anumit direc$ie. Acest ni-el de armare este foarte ineficient, necesit.nd ncrctur foarte mare de fibre. @e obicei numai apro9imati- %2: din fibre sunt orientate corect.

(2

Fig.1 Fibre orientate aleator ;ibre orientate aleator. 6n cel de-al doilea ni*el! fibrele sunt orientate aleator! consolidare bidimensional2+$.,. Fibrele sunt orientate aleatoriu 7ntr-un plan sub3ire. .eoarece fibrele sunt pul*erizate 7n forme! ele se a3eaz2 uniform! lu7nd forma cofra/ului. .e obicei 589 la '89 din fibre sunt orientate optim. 4cest ni*el le orienteaz2 7n planul 7n care se dez*olt2 si tensiunile. .e3i este mai eficient dec:t ni*elul 5.! consolidarea $. r2m:ne tot ineficient2 datorit2 mari *ariet23i a orient2rilor 7n plan orizontal. 6n plus! ma/oritatea fibrelor sunt situate 7n afara zonei unde for3ele de trac3iune sunt mari. 4ceast2 zon2 este situat2 7ntotdeauna la suprafa3a inferioar2 a unui plan3eu sau la partea superioar2 a unei console. ;n&inerii structurali sunt foarte con3tien3i de acest lucru 3i de aceea consolid2rile &rinzilor se fac aproape de partea inferioar2. 4l treilea ni*el de armare este monodimensional. #cesta este modul n care grinzile structurale consolidate cu o 3el sunt proiectate. Este cea mai eficient2 form2 de consolidare pentru ca se folose3te cea mai mic2 cantitate de material pentru a rezista la for3ele de trac3iune. Consolidarea este plasat2 7n 7ntre&ime 7n zona de trac3iune! maximiz:nd astfel eficien3a f2r2 a pierde consolidarea 7n zonele 7n care nu se &enereaz2 solicitari de trac3iune. Mi=locul unui $lan3eu este o astfel de zon2. Con3inutul de fibre *ariaz2! dar este! 7n &eneral! aproximati* '9 la %9 din &reutatea de ciment. )nele amestecuri pot sa aiba pana la (3

"89 din &reutatea cimentului. Con3inutul crescut de fibre cre3te rezisten3a la solicitari! dar scade lucrabilitate. Raportul obi3nuit dintre ap2 3i ciment din beton este de 8.5 - 8.5'. Cu toate acestea! polimerul acrilic se adau&2! astfel 7nc:t o parte din apa din amestec pro*ine din polimerul acrilic. 4cest lucru face ca raportul a<c s2 fie dificil de calculat! cu excep3ia cazului 7n care cantitatea de polimer este cunoscut2. Cu un con3inut de polimer de (=9! "' >& de polimer plus $5 >& de ap2 se adau&2 pentru fiecare "88 >& de ciment. 4crilul este op3iunea principal2 printre polimerii E?4 sau S0R. Cei mai mul3i polimeri acrilici utilizate 7n GFRC au con3inut solid *ariind de la (=9 la peste '89. .oi polimeri acrilici de 7ncredere sunt Smoot1-On@s duo atrix-C Ai Forton ?F-%%(. Bisipul utilizat 7n GFRC ar trebui s2 aib2 o dimensiune medie care trece de la un oc1i al sitei de 8!5 mm la 8!= mm. Bisipul fin tinde s2 7mpiedice fluiditate 7n timp ce materialele mai &rosiere tind s2 fu&2 din sec3iunile *erticale Ai sar2 7napoi atunci c:nd este pul*erizat. Superplastifian3ii sunt adesea folosite pentru a creAte fluiditatea. Cu toate acestea superplastifian3ii foarte puternici se depun foarte &reu pe suprafe3ele *erticale! deoarece materialul nu adera la suprafe3ele *erticale. %. ?ficien$a controlului de calitate %/iciena controlului de calitate, n sco$ul evalurii corecte a caracteristicilor dorite, de$inde n mare msur de alegerea =udicioas a metodei de control" #ceste metode se se $ot clasi/ica n: metode semidistructi*e sau metode par7ial distructi*e, care cauzeaz mici degradri locale de su$ra/a, $ut8ndu+se realiza cu mi=loace mecanice, termice sau chimice> metode nedistructi*e care $ermite o!inerea de in/ormaii ci/rice sau de alt natur asu$ra de/ectelor, anomaliilor, de/ormaiilor geometrice sau a strilor /izice ale o!iectului de controlat 9materiale com$onente, ansam!luri etc":, $rin mi=loace care nu cauzeaz nici o degradare elementului studiat" :etoda de control adoptatA se stabileGte func7ie de o serie de factori $recum: s$eci/icul lucrrii, volumul lucrrilor de control, accesi!ilitate, $er/ormanele a$aratului, $recizia de e&aminare, caracteristicile materialului $recum Vi gradul de cali/icare a $ersonalului" Metodele de control nedistructiv a calitii $ermit o!inerea de in/ormaii ci/rice sau de alt natur asu$ra de/ectelor, anomaliilor, de/ormaiilor geometrice sau strilor /izice ale elementului studiat $rin mi=loace care nu altereaz a$titudinea de ntre!uinare a acestuia" 9=aminarea cu ultrasunete se !azeaz $e analiza undelor elastice e&citate a$rute n elementul studiat Vi $e monitorizarea /ie a semnalului transmis 9denumit te1nica prin transmisie: /ie a semnalului re/lectat sau de di/racie $rovenit de la orice su$ra/a sau discontinuitate 9denumit te1nica cu impuls reflectat:" 9'T#' 332(L1+6(: (4 Vi dimensiunile elementului e&aminat

,efectoscopia cu ultrasunete $resu$une utilizarea unor vi!raii mecanice cu /recvene su$erioare /recvenei sunetelor, cu$rinse ntre () WFz Vi () MFz" T $ro$rietate im$ortant a lor, utilizat n de/ectosco$ie, este ca$acitatea de a /i re/lectate $uternic de su$ra/eele de se$arare dintre dou medii cu densitii di/erite" Pentru ca de/ectele s /ie $use n eviden este necesar ca dimensiunea lor s /ie mai mare dec8t lungimea de und a ultrasunetelor /olosite" Calitatea materialului se sta!ileVte /olosind scri etalon, ce au indicate numrul ma&im de de/ecte admisi!ile sau clase de calitate cu mrimi Vi /recvene de de/ecte admisi!ile" 'e $ot distinge urmtoarele metode: metoda de *ibra7ii proprii 9rezonan32:, metoda prin Goc, metode elastice cu impuls ultrasonic, metoda carotaJului sonic, metoda undelor de suprafa7A Vi metoda emisiei acustice"

(6

;igura 801" 'chem $rinci$iu a$arat $entru determinarea /recvenei de rezonan 1" Pro! de !eton, (" e&citator electromagnetic, 0" ,ece$tor, *" Monitor Vi am$li/icator" Surs2C Dames ;nstruments! $88( :9TK,D PRIL MKC :etoda prin Goc se !azeaz $e $unerea n vi!raie a unei e$ruvete, a unui element sau a unei structuri cu a=utorul unui Voc de mic intensitate, Vi $e msurarea $erioadei sau /recvenei $ro$rii de oscilaie Vi eventual a decrementului logaritmic de amortizare a oscilaiilor e$ruvetei sau elementului, n vederea determinrii calitii !etonului din element" 9'T#' 332(L1+ 6(: [ocul $oate /ie e&ercitat longitudinal, transversal centric sau transversal e&centric, o!in8ndu+se /recvena $ro$rie longitudinal de ncovoiere sau de torsiune a e$ruvetei ori elementului, sau decrementului cores$unztor" :9TK,9 9LD>TIC9 CN I:PNL> NLTRD>KLIC :etode elastice cu impuls ultrasonic 9Bhithurst 1534: se !azeaz $e msurarea ti$ului sau vitezei de $ro$agare Vi eventual a atenurii im$ulsurilor ultrasonice n !eton 9#'TM C 254> C (3+1562> 'T#' 332(L1+6(:" Undele transmise /iind a/ectate de discontinuitile Vi neomogenitile materialului" ;e/ectul /iind nregistrat $rintr+o anulare sau atenuare a energiei transmise" :etoda tipului sau *itezei de propagare const n $roducerea unor im$ulsuri alctuite din oscilaii neamortizate de /recven relativ =oas 9*)712) Fz:, ce se a$lic !etonului cu a=utorul unui $al$ator M emitor simultan cu deschiderea !azei de tim$ Vi al cror tim$ sau vitez de $ro$agare $rin !eton este determinat cu a=utorul unui $al$ator + rece$tor care a$lic semnalul rece$ionat $entru ncheierea !azei de tim$" :etoda atenuArii impulsurilor ultrasonice. (5

'e !azeaz /ie $e ridicarea cur!ei de atenuare a unui im$uls ultrasonic re/lectat succesiv de /eele o$use ale e$ruvetei sau elementului de !eton /ie $e msurarea am$litudinii semnalului rece$ionat la $rimul su /ront de und $rin nregistrarea am$li/icrii necesare $entru a aduce semnalul la o am$litudine standard"

;igura 80&" 'chem $rinci$iu a$arat $iezoelectric

Surs2C Dames ;nstruments! $885.

:9TK,D PRIL P9L9TRDR9 :etoda rezisten7ei la penetrare 9denumit2 Ai metoda Eindsor:, dezvoltat n 'U# 91533: Vi #nglia 9Aong Vi MurraG 156*: a adus un a$ort su!stanial la testarea !etonului n situ" #ceast metod se !azeaz $e msurarea ad8ncimii de $enetrare, $rin e&$lozia ncrcturii unui cartuV standard, a unui cui de oel, n su$ra/aa de !eton de ncercat" Inter$retarea rezultatelor ncercrii realiz8ndu+se $rin corelarea ad8ncimii de $enetrare cu rezistena la com$resiune a !etonului" 9Feldmann 1544, Carino 155*: 9'T#' 332(L1+6(: <ncercrile e/ectuate sunt in/luenate de mrimea agregatelor care conduc la variaii ale rezultatelor testrii" #vanta=ul acestei metode este acela c su$ra/aa elementului ncercat nu tre!uie s /ie nea$rat $lan deoarece dimensiunea cuielor este redus 9diametru 3,2 mm Vi lungime 6,) cm: 9/ig" 3+ 5:"

0)

;igura 80%" Imagine a$aratul Bindsor

Bibliografie :

Teodorescu M", 1udan C", Ilinoiu G", Proiectarea com$oziiei !etoanelor cu densitate normal, %d" ConsPress 1ucureVti, ())*" (" Teodorescu M", 1udan C+tin", Tehnologia lucrrilor de ntreinere, re$araii Vi consolidri" %ditura UTC1, 1553" 0" Teodorescu, M", Ilinoiu G", Gradul de maturizare al !etonului" UTC1, 1554" *" Teoreanu I", Moldovan .", Dicolescu A", ;ura!ilitatea 1etonului" %ditura Tehnic, 156(" 2" Tertea I", Tne T", .eri/icarea calitii construciilor de !eton armat Vi !eton $recom$rimat" %ditura ;acia, Clu=, 1545" htt$:LLEEE"scritu!e"comLstiintaLarhitectura+constructiiLCTMPT\ITI#+1%TTDUAUI+
1"

G%D%,#AIT3**44"$h$ htt$:LLru"scri!d"comLdocL46453224L1eton+#rmat+Cu+Fi!re+de+'ticla htt$:LLEEE"!etoni&"roL1eton-armat-cu-/i!re-metalice"html htt$:LLEEE"mdl$l"roL-documenteLconstructiiLreglementari-tehniceL1I,-Faza1"$d/

01