Cuprins

1. Introducere 1.1. Idei #rinci#ale des#re cimentul Portland colorat..............................................................$ 1.2. %e&'oltarea lian(ilor minerali...........................................................................................$ 2. Clasificarea materialelor liante...........................................................................................4 2.1. )omenclatura cimentului Portland colorat......................................................................* 2.2. Pi+men(ii naturali, caracteristica -i .ntrebuin(area lor in construc(ii.............................../ 2.$. aracteristica +enerala a materiei #rime..........................................................................0 2.4. om#o&itia c1imica si mineralo+ica a clinc1erului.......................................................11 . 3. Tehnologia de producere a cimentului Portland colorat.................................................13 $.1. Producerea clinc1erului #e cale uscat2..........................................................................13 4. Argumentarea tehnicoeconomica.....................................................................................22 4.1. Indicatori te1nico"economici....................................................................................... ..22 4.1. Re+imul de lucru a intre#rinderii...................................................................................2$ 4.2. antitatea materii #rime -i a #roduselor semifinite .....................................................24 4.$. alculul resurselor ener+etice........................................................................................2* 5. Securitatea procesului tehnologic......................................................................................3 !. "i#liografie...........................................................................................................................3 2

UTM 1204 011 ME

Elaborat Verificat
. Mod Coala . Nr. Docum. Semn. Data

Smetanca R. Rusu I.

Producerea cimentului Portland colorat

Litera

Coala

Coli

2 UTM F ! IPMM "1204

$2

1.1.

Idei principale despre cimentul Portland colorat uloarea -i te4tura con(inutului mereu a a'ut o mare im#ortan(2 #entru construc(iile

ar1itecturale ale cl2dirilor. )u este o coinciden(2 fa#tul c2 #roducerea cimentului colorat -i alb a a#2rut odat2 cu .nce#erea utili&2rii a betonului armat .n construc(ii. 5n #re&ent #roducerea -i utili&area cimentului #ortland alb -i colorat se enumer2 .n (2ri ca Rusia, SU6, 6n+lia, Me4ic, 6ustria, Polonia, !ermania etc. %e asemenea el fiind im#ortat -i .n alte (2ri. Utili&area acestui ciment se folose-te sub form2 de mortar -i beton .n fabricarea +resiilor, sc2ri, #ardoseli sau scul#turi -i sa do'edit ca un material de calitate .nalt2. 5nce#.nd cu anul 10$*, acest amestic se folose-te la construc(ii im#ortante. a e4em#lu utili&area cimentului colorat #entru lucr2ri de finis2ri a #ere(ilor mari de #anou .n condi(ii nesatisf2c2toare, confirm2 de asemenea un #rodus de .nalt2 calitate .n com#ara(ie cu utili&area ceramicii. 7 +ama limitat2 de astfel de amestec .m#iedic2 #unerea .n a#licare utili&area lor .n fabricile de beton, deoarece cu folosirea unor materiale mai eficiente duce la sinecostul ridicat. Potri'it institutului a materialelor de construc(ii noi, cererea anual2 a cimentului #ortland colorat, inclusi' alb, este estimat .n ordinea de circa 400"300 mii tone, cu o cre-tere .n continuare. 1.2. $e%&oltarea liantilor minerali Primul material liant care a fost folosit .nca din antic1itate de catre om a fost ar+ila nears2. 6cest material se utili&ea&a si in #resent #entru e4ecutarea celor mai sim#le cladiri, cind #entru constructia data nu este #re'a&uta o re&istenta inalta. %in 2300"$000 ani #ina la e.n. au fost +asite di'erse metode de obtinere a materialelor liante, in #rimul rind a i#sosului si 'arului.
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

I#sosul de constructie se folosea la constructia #iramidelor in E+i#t.

u tim#ul s"au in'atat sa

atribuie #ro#rietati 1idraulice mortarelor de 'ar cu a8utorul adaosurilor, cum ar fi ar+ila arsa si di'erse ti#uri de minerale 'ulcanice 9tuf, #raf in forma maruntica:. 6semenea mortare se utili&au in constructiile 1idrote1nice. Primul care a desco#erit cimentul Portland a fost un #ietrar en+le& $'o%ef Aspdina. In anul 1/22 in orasul Portland 96n+lia: el a obtinut un material liant din amestec de 'ar cu ar+ila arsa #ina la eliminarea com#leta a o4idului de carbon. In 1/24 el a #rimit certificatul #entru obtinerea #rimului material liant care mai tir&iu a fost considerat o 'arietate a romancimentului.In Rusia #rimul #roducator a cimentului Portland a fost E+or !1erasimo'ici elie' care a imbunatatit #roducerea cimentului Portland, datorita fa#tului ca a #rimit ciment Portland #e calea arderii materialelor do&ate #ina la coacere. In urmatorii ani di'ersi sa'anti au continuat cercetarile si studierea #ro#rietatilor cimentului Portland. u tim#ul cimentul Portland s"a imbunatatit calitati' datorita introducerii diferitor adaosuri. In acest mod au a#arut di'erse ti#uri a cimentului Portland. In acelasi tim# cu a#aritia noilor 'arietati a cimentului, in toata lumea au a#arut u&ine #roducatoare de ciment. u cresterea necesitatii de intrebuintare a cimentului Portland numarul u&inelor a crescut considerabil. ;a sfirsitul anilor 1000 ma8oritatea u&inelor #roducatoare de ciment se caracteri&au #rin #roducerea anuala de 1,3 mln tone si mai mult. In #re&ent lucrea&a intre#rinderi cu o #roducere anuala de la 2,3 < 4 mln tone folosind cu#tor rotati' cu o #roducti'itate de #ina $000 tone de clinc1er tim# de 24 ore. In tim#ul actual e4ista un numar mare de u&ine cu un com#le4 de masini mecani&ate si automati&ate. ;a aceste intre#rinderi #roducti'itatea creste odata cu cresterea calitatii #roduselor finite. %e asemenea se imbunatateste calitatea cimentului, creste indicele de re&istenta, se di'ersifica asortimentul, se #roduc diferite ti#uri de ciment #entru di'erse domenii ale constructiei. 2. Clasificarea materialelor liante Toate materialele liante de constructie in de#endenta de #ri&a de intarire si durata contra actiunii diferitor factori a mediului ambiant, se im#art in trei cate+orii = aeriene, 1idraulice si acide. (ianti aerieni se caracteri&ea&a #rin #osibilitatea amestecarii cu a#a intarirea si re&istenta durabila in mediul incon8urator. In conditii umede si a#a isi micsorea&a re&istenta.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

Prin ume&irea #ermanenta a betonului semifrabicat si a constructiilor ba&ate #e materiale liante aeriene com#arati' isi #ierd re#ede re&istenta si se distru+. %in aceasta +ru#a fac #arte lianti de +i#s, i#sos de constuctie, sticla solubila, si de asemenea 'arul aerian. (ianti hidraulici se deosebesc #rin aceea ca du#a amestecarea cu a#a au ca#acitatea de a se intari si a #astra re&istenta atit in mediul aerian cit si in mediul ac'atic,du#a intarire #re&inta durabilitate la actiunea a#ei. ;iantii 1idraulici #rimesc in #roducere di'erse forme si constructii, de asemenea si la e4ecutarea cladirilor destinate e4#loatarii in conditii aeriene si ac'atice. %in aceasta +ru#a fac #arte materiale liante, care la rindul lor #ot fi im#artite in cite'a sub+ru#e. %in #rima sub+ru#a fac #arte liantii 1idraulici care contin sau nu contin mai mult de 10 < 20> de adaosuri acti'e. %in aceasta sub+ru#a face #arte = 1. imentul Portland fara adaosuri, cimentul Portland cu adaosuri minerale, ciment Portland re&istent la sulfati cu si fara adaosuri, ciment Portland alb ? 2. iment aluminos $.Romancimet ? 4.Var 1idraulic. %in a doua sub+ru#a fac #arte liantii 1idraulici amestecati, obtinuti #rin amestecarea liantilor curati, de asemenea liantilor se#arati sau amestecurile lor cu adaosuri minerale acti'e, adau+ate in cantitate de 10 < 20>. Princi#alii lianti ai acestei sub+ru#e = 1. iment Portland Pu&&olanic, ciment #entru mortare de &idarie ? 2. iment #u&&olanic cu 'ar $. iment dilatat 4. iment cu &+ura ;a liantii aci%i se refera de ciment, care #re&inta un amestec maruntit de nisi# de cuart di&ol'at in mortar #lastic de silicat )a si @. 6cesti lianti du#a ince#utul #ri&ei in mediul aierian #ot o 'reme indelun+ata sa se o#una acti'itatilor aci&ilor or+anici si neor+anici a+resi'i. Im#reuna cu materialele liante aieriene si 1idraulice intr"o +ru#a a#arte se e'identia&a lianti cu autocla'a de #ri&a. Unii liante se inaresc mai efecti' la #relucrarea 1idrotermica la o #resiune de 0./ < 1.3 MPa. ;a ei se refera 'ar cuartos, &+ura de 'ar, care nu sunt ca#abile sa se intareasca re#ede la tem#erature de 20 < 030 . Pentru #roducerae materialelor liante ser'esc di'erse ti#uri si unele #roduse secundare a ramurilor industriale 9 metelur+ia, ener+etica, c1imica s.a:. 6stfel #entru #roducerea liantelor de i#sos se utili&ea&a diferite ti#uri de i#sos, care contine un #rinci#iu i#sos aS7 4 A 2B27.Producerea liantilor ma+ne&ieni se ba&ea&a #e utili&area ma+ne&itelor naturale M+ 7 $ si

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

dolomite M+ 7$ A

a 7 $. Varietatile carbonatice in forma de 'ar, creta, dolomite constituie

temelia obtinerii 'arului 1idrailic si aerian, de asemenea si a roman cimentului. ;a #roducerea materialelor liante #e lar+ se folosesc #rodusele secundare #ro'enite din diferite domenii ale industrii, ca &+ura metalur+ica, &+ura si cenusa de la arderea a diferitor #roduse combustibile, &+ura de la #roducerea fosforului #e cale electrotermica. Toate aceste #roduse du#a #ro#rietatile c1imice sunt a#ro#iate diferitor lianti inclusi'e a cimentului Portland, si #oseda o anumita re&er'a c1imica si ener+ie termica, #rimita in tim#ul #relucrarii termice. 6ceasta determina inalta eficacitate te1nico " economica a utili&arii semifabricatelor in ramura de #roducere materialelor liante. In materiale lianta, in mortare si amestecuri de betoane #entru re+ularea, imbunatatirea sau atribuirea unor #ro#rietati s#eciale in cele mai multa ca&uri se introduce diferite adaosuri. Ele actionea&a la #rocesele c1imice si fi&ico " c1imice de intarirea a liantelor si betoanelor, deseori #iatra de ciment sc1imbindu"si microstructura in drectia dorita. 6semenea adaosuri se numesc modificatori. 2.1. )omenclatura cimentului portland colorat Caracteristica generala a Cimentului Portland STAS 15*25-* 5n de#enden(2 de culoare cimentul #ortland are urm2toarele a#recieri= ro-u, +alben, 'erde, albastru, ro&, maro -i ne+ru. Re&isten(a mecanic2 a cimentului #ortlant colorat sunt .m2r(ite .n urm2toarele clase= $00, 400 -i 300. imentul #ortland colorat, este fabricat .n conformitate cu cerin(ele din #re&entul standart #entru re+lement2ri te1nolo+oice a#robate .n mod #re'2&ut de c2tre ministerul #roduc2tor. on(inutul clinc1erului .n cimentul #ortland colorat, trebuie s2 fie nu mai #u(in de /0>, un ma4im de *> de minerali acti'i -i nu mai mult de 13> de cei minerali sau nu mai mult de 0,3> de #i+men(i or+anici din masa cimentului. linc1erul alb trebuie s2 fie albit .n #ro#or(ie de /0> din scara absolut2 a +ostului 0*3" C/. Pentru #roducerea cimentului +alben"ro-u -i cafeniu, se recomand2 de utili&at un clinc1er alb .n #ro#or(ie de 40> din scara absolut2. Iar #entru cimentul ne+ru, se folose-te un clinc1er obisnuit. 6dausurile sedimentelor mineralelor acti'i de culoare alb2 .n #ro#or(ie de */> din scara absolut2, trebuie s2 cores#und2 cerintele +ostului 21"0"C4.
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

Pi+men(ii coloran(i trebuie s2 con(in2 o te4tur2 alcalin2 luminoas2 ce nu trebuie s2 con(in2 im#urit2(i d2un2toare la .n+1e( -i a re&isten(ei mecanice #entru a cores#unde cerin(elor standartelor te1nice a #i+men(ilor colora(i. Piatra de +i#s trebuie s2 cores#und2 cerin(elor +ostului 401$"C4. 5n conformitate cu acordul consumatorului se admite introducerea .n cimentul #ortland .n stare umed2 o cantitate de 0,$> din masa cimentului #lastifian(i -i adaose 1idrofobe. Se admite introducerea .n cimentul #ortland adaose s#eciale care .mbun2t2(esc #ro#riet2(il-e sale decorati'e intr"o cantitate ce cel #utin 2> din masa cimentului. on(inutul o4idului de ma+ne&iu .n clinc1er nu ar trebui s2 fie mai mare de 3>, con(inutul o4idului de calciu nu trebuie s2 de#2-easc2 'aloarea de 1,3> din +reutate. on(inutul an1idritului a acidului sulfuric .n cimentul #ortland nu ar trebui s2 fie mai mare de $,3> din masa cimentului. imentul #ortland trebuie s2 aib2 o culoare uniform2 #e care o #rime-te #e toata #erioada sa de e4isten(2 -i de a"-i men(ine culoarea la #relucrarea sa, .n condi(iile de tem#eratur2, ume&ire -i a influen(a ra&elor ultrafiolete. uloarea cimentului #ortland trebuie s2 cores#und2 standartului a#robat de c2tre ministerul RM a materialelor de construc(ii. Re&isten(a la ru#ere a #robelor de ciment, fabricate -i testate conform 9!7ST $10.4"/1: 2/ &ile de la data fabrica(iei trebuie s2 fie mai mic2 dec.t 'alorile re#re&entate .n tabel. Ta#elul 1.1 Re&isten(a cimentului .n de#enden(2 de marca sa +arca cimentului $00 400 300 ,or-a de re%isten. /g0cm2 (a 1nco&oiere (a stri&ire 43 33 *0 $00 400 300

5nce#utul de .nt2rire a cimentului trebuie s2 aib2 loc mai de'reme de 43 min, iar sf.ritul nu mai t.r&iu de 12 ore de la .nce#utul #re#ar2rii. imentul #ortland trebuie s2 ar2te uniformitate .n sc1imbarea 'olumului la .ncercarea #robelor de fierbere .n a#2. Pi+men(ii coloran(i trebuie s2 cores#und2 urm2torului document re+lementaro"te1nic= " " " #entru cimentul de culoare ro-ie si ro& < minereu de fier colorant 1ematit, conform !7ST 14" #entru ciment de culoare albastr2 " #i+ment de ftalocianin2 albastr2, conform !7ST *220? #entru cimentul de culoare +alben2 " #i+ment de o4id de fier +alben, conform !7ST 1/1C2?
Coala

0"C1"C4?

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

" "

#entru ciment de culoare 'erde " #i+ment de ftalocianin2 , conform !7ST *"14"4//"C*? #entru ciment de culoare maro " amestec de minereu de fier colorant 1ematit, conform !7ST Verificarea colorantului de ciment. 2"4 ca&eine se amestec2 cu 30 cm$ de a#2, se (in 13"

14"0"C1"C4 -i #ero4id, conform !7ST 14"0"30"C$. 20 ore, a#oi se adau+2 1"2 + carbonat de a&ot 9)a2 o$: -i la #ermanenta amestecare se .nc2l&e-te #.n2 la C0D , du#2 care amestecul se r2ce-te, sau o #arte mai consistent2 de li#ici se amestec2 .n 2 #2r(i consistente cu a#2 cald2 de tem#eratura 40"43D tim# de 3 minute -i a#oi se (ine la tem#eratura camerei tim# de o &i #.n2 la studierea solu(iei trans#arente de clei. 5n #re&n(a sedimentului ob(inut, solu(ia se eliberea&2 de acesta #rin decantare. 5n s#atula de #or(elan mortar se amestec2 10 + de coment -i solu(ie de clei #.n2 la ob(inerea unei mase cremoase . Pentru cimentul colorat cu #i+men(i de ftalocianin2, cantitatea solu(iei de clei este de 4 cm$, iar #entru ceilal(i < 3.3 cm$. olorantul de ciment ob(inut se a#lic2 cu o #ensul2 moale #e o coal2 dens2 de 1.rtie -i este su#us usc2rii naturale.

2.2. Pigmeni minerali3 caraceristica i 1ntre#uinarea lor 1n construcii Ciment Portland colorat, se obtine #rin macinarea clinc1erului alb cu #i+menti minerali. Pentru #roducerea cimentului alb se foloseste calcar sau marmura cu ar+ila caulina. ;a macinarea clinc1erului in moara cu bile se utili&ea&a bile ceramice. %u#a +radul de inalbire a'em ET 1?2?$. Marca " 230?$00?400. alitatea ar1itectural2 9'alorile ar1itecturale: i lon+e'itatea obiectelor din ciment #ortland de#ind .n e+al2 m2sur2 de calitatea cimentului de clinc1er < albul imaculat, reacie, c.t i de .nsuirile te1nice ale #i+menilor i mineralelor colorate amestecate .n com#onena cimentului colorat. u toate acestea, ale+erea calit2ii #i+menilor #entru #roducerea cimentului #ortland se com#lic2 din cau&a de&'olt2rii slabe a #roduciei acestora.%e obicei se distin+ 2 ti#uri #rinci#ale de #i+meni= 1: Minerali, unde intr2 i cei de ori+ine sintetic2 i natural2, obinui #rin +ranularea mineralelor colorate? 2: 7r+anici, s#re deosebire de colorani, #i+menii nu sunt solubili .n a#2, ulei sau .n ali sol'eni i sunt ca#abili de a conferi culoare altor materiale i substane .n form2 dis#ersat2 sau s2 forme&e sus#en&ie +ranulat2 cu a#2, ulei . a. Pentru aco#erirea su#rafeei colorate. 5n afar2 de un num2r mare de #i+men i minerali neor+anici, .n com#onena cromoforului unde intr2 i elemente mai rar .nt.lnite, ca de e4em#lu #lumb, &inc, cobalt, crom cadmiu, titan i altele, cele mai accesibile #entru
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

#roducerea cimentului #ortland sunt #i+menii din o4id de fier. %u#2 culoare, #i+men ii din o4id de fier se .m#art .n= +albeni, roii, cafenii, ne+ri. 5n toate ca&urile cromoforumul re#re&int2 diferii o4i&i i 1idro4i&i de fier. +alben este de obicei cristale marunte 6stfel, #urtatorul #i+mentului 91idratul o4idului de fier cu $ molecule de a#2 " Fe27$ $B27. Pi+mentul 9Fe$74:, i ne+ru are re#re&int2 le+2tura FF7 Fe27$, Procesul

Pi+mentul rou re#re&int2 o4idul de fier a#roa#e #ur " Fe27$, .n s#ecial .n forma de 1e4a+onale. me+netitului cores#un&2toare cristale din sistema cubic2.

te1nolo+ic este destul de com#le4, iar starea acestuia la moment nu #oate +aranta fabricarea unui #rodus cu o culoare fi42. 6cest lucru se e4#lic2 #rin fa#tul ca asu#ra formei i dimensiunii cristalelor, de care de#inde intr"o mare m2sur2 culoarea #i+mentului, acionea&2 enorm condiiile #2str2rii, tem#eratura calcin2rii i ali factori. Pi+mentul o4idului de fier rou conine circa 03> Fe27$. uloarea sa .n funcie de micile sc1imb2ri te1nolo+ice de #roducere, #rimete anumite nuane 'i&ibile cu oc1iul liber. Pi+mentul o4idului de fier rou este caracteri&at #rintr"o #utere de culoare mare. Pentru obinerea cimentului colorat de la culoarea rosie desc1is sau ro&o', #.n2 la rou i culoarea s#ecific2 teracotei, .n clinc1erul cimentului alb se adau+2 adaos .n cantitate de 0,3"0,/>. 5n +eneral #i+menii mineralelor naturali #e scar2 lar+2 se folosete= o4id 1idradat de fier de culoare desc1is2, #.n2 la culoarea +alben .nc1is2, miniu de #lumb de culoare 'iiniu"rou, mumia ro&o'2 i roie i mai #uin r2s#.ndite siene de culoare +alben inc1is2, umbra"cafeniu, i nu .n ultimul r.nd #i+meni de man+an de culoare cenuiu"ne+ru. romoforul #i+menilor sus menionate re#re&int2 o4i&i de fier i man+an, #i+menii din aceast2 +ru#2 se caracteri&ea&2 #rintr"o re&isten2 mare la lumin2, influena atmosferic2 i o bun2 refractare a culorii. 6dau+area acestor #i+meni nu d2unea&2 noci' asu#ra re&istenei #ietrei de ciment. Introducerea #i+menilor naturali .ntr"o cantitate de la 1 #.n2 la 13> #roduce o +am2 lar+2 de ciment colorat. Producerea #i+menilor naturali nu este dificil2, ea re#re&int2 .n +eneral concasarea mineralelor ce conin un luciu desc1is. %atorit2 'olumului mic a #i+menilor naturali #recum i #i+menii or+anici #entru #roducerea cimentului #ortland colorat, .n tim#ul a#ro#iat 'om a'ea un stoc limitat de aceste adaosuri. Prin urmare #entru #roducia .n mas2 a cimenturilor colorate, este necesar de .nlocuit ec1i'alentul #i+menilor, o im#ortant2 #ractic2 .n acest sens sunt mineralele colorate. 2.3. Caracteristica generala a materiei prime Materia #rima #entru obtinerea cimentului Portland o constituie= calcarul, ar+ila aluminata, o4id de fier, o4id de aluminiu. Pentru #roducerea cimenturilor se folosesc si di'erse ti#uri de

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

silicate= diatomit, tri#oli, tuf silicios, tuf 'ulcanic. Materiile #rime sunt fin macinate, amestecate omo+en si calcinate le tem#erature de #este 14300 , la care se #roduce clinc1eri&area.

alcar

6r+ila

Marna ,ig 52.16 materii #rime #t fabricarea cimentului u sco#ul ma8orarii efectului te1nico < economic de #roducere si orientarea s#re re+larea #ro#rietatilor cimentului #e ba&a de clinc1er de ciment Portland in el se introduc adaosuri neor+anice sau or+anice, naturale sau artificiale. 6diti'ii cimentului se clasifica in de#endenta de acti'itatea lor asu#ra #ro#rietatilor cimentului Portland= Adaosuri minerali acti&i < substante naturale sau artificiale care contin forma acti'a de o4i&i de Si sau 6l. %in acasta +ru#a fac #arte= diotomit Tri#oli, tuf silicios, cenusa 'ulcanica, cenusa de termocentrala, trs, ar+ila arsa.%u#a com#o&itia c1imica se im#art in= 6cide cu modulul M G 1 Ea&ice cu modulul M H 1 6daosurile minerale acti'e acide nu #ot sa se intareasca sin+ure #rin amestecare cu a#a, ince# sa se intareasca la amestecarea cu 'ar, cum in conditii de aer, asa si in conditii umede.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

6daosuri minerali acti'e ba&ice du#a amestecarea cu a#a ince# se se intareasca. Procesul de intarire se #etrece lent, dar cu cit modulul de acti'itate este mai mare, 'ite&a de intarire 'a fi mai mare. Materialul 'a contine #re#onderant aluminati de calciu care se 1idratea&a mai ra#id decit silicatii de calciu, determinind #ri&a mai ra#ida. In consecinta, adaosurile acti'e, introduce in cimenturile Portland, influentea&a caracteristicile acestora, in urmatoarele sensuri= " tim#ii aferenti #ri&ei sunt a#ro4imati' aceeasi, dar intarirea este mai lenta si #relun+ita #e odurata mai mare, cores#un&ator 'ite&ei de reactie, mai reduse, a adaosului? " e4otermicitatea cimentului scade, datorita e4otermicitatii mai reduse a adaosului? " marca cimentului este mai redusa 9#e masura cresterii #ro#ortiei de adaos:? " com#actitatea #ietrei de ciment scade, intrucit, la acelasi do&a8 de a#a de amestecare, un 'olum mai mic de a#a 'a fi mobili&at in reactiile de 1idratare? " re&istenta la in+1et < de&+1et scade intrucit 'olumul de +eluri #rodus de adios nu e+alea&a 'olumul de +eluri #rodus de clinc1er. +ateriale de umplutura < imbunatatesc com#o&itia +ranulara a cimentului #ortland si structura #ietrei de ciment, #oseda #ro#rietati 1idraulice sca&ute in conditii normale de intarire. Face #arte= #iatra de 'ar, &+ura, cenusa slab acti'a. imenturile Portland #ot contine si alte com#onente nedorite, dintre care cele mai im#ortante sunt= " o4i&ii de calciu si de ma+ne&iu liberi care, fiind in stare su#raarsa 9in modificatia #olimorfa I:, se 1idratea&a lent, du#a terminarea #ri&ei cimentului si, #rin e4#ansiunea de 'olum, #ot #ro'oca defecte structurale? " alte com#onente alcaline 9)a27? @27 etc.: care influentea&a ec1ilibrul de reactie a com#onentelor de ba&a. %e asemenea, cimentul contine aS74 A 2B27 din +1i#sul introdus la macinare. 2.4. Compo%itia chimica si mineralogica a clincherului

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

11

,ig 52.26 linc1er #ortland Clincher J materialul obtinut #rin arderea #ina la calcinare. 6rderea se #roduce in cu#toare rotati'e a unui amestec de materii #rime. Materia #rima este com#usa din calcar $ #arti si ar+ila 1 #arte 91=$:, atent controlate din #unct de 'edere c1imic si do&ate im#reuna cu cenusa de #irita. Tem#eratura industriala de obtinere a clinc1erului de 9tem#erature la care se #roduce #rocesul de clinc1eri&are:. cu#tor este racit ra#id si stocat. Clincheri%area re#re&inta fenomenul de 'itrifiere 9sau sinteri&are in ca&ul altor cimenturi: a amestecului brut su#us arderii, insotit de #rocese c1imice, datorita caruia are loc densificarea acestuia si desa'irsirea formarii mineralelor caracteristice #rodusului final. Compo%itia chimica a clincherului7 a7 Si72 6l27$ Fe27$ *$" *C> 21"24> 4"/> 2"4> iment Portland este de 14300 linc1erul de ciment la iesirea din

Sumar ei contin de la 03 < 0C>, de acea in com#o&itia clinc1erului in canitati mici e4ita si o4i&i de M+7, @27, )a27, a7, S7$= M+7 S7$ )a27 K @27 0.3 " 3> 0.$ " 1> 0.4 " 1>

ontinutul inalt de 6l27$, si deasemenea a aluminatilor, confera cimentului #osibilitatea de a se intari mai ra#id inainte de termenii stabiliti. Pre&enta o4idului de fier duce la micsorarea tem#eraturii de coacere a clinc1erului. imenturile bo+ate in Fe27$, cu continut mic de o4id de aluminiu se com#orta asemenea silicatilor de #otasiu. Ei se li#esc incet si se intaresc inainte de termini, #e #arcurs ca#ata o re&istenta inalta. imenturile cu un continut mare de o4id de fier se deosebesc #rintr"o re&istenta mai inalta contra a#elor acide. antitatea mare de M+7 in clinc1er duce la sc1imbari neuniforme a 'olumului cimentului in tim#ul #ri&ei. 3>. 74id de sulf an1idru S7 $ in forma de i#sos este necesar #entru a re+larea termenilor de #ri&a a cimentului Portland, continutul lui nu trebuie sa de#aseasca limida de 1.3 < $.3>. Solutia alcalina @27 K )a27 de obicei se contine in clinc1er in cantitate de #ina la 0.3 < 1>, de asemenea masa @27 este mai mare de cite'a ori decit cea a )a 27. %aca solutia alcalina
Coala

onform ST6S"lui 101C/"/3 a RM , M+7 in clinc1er nu trebuie sa de#aseasca

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

12

de#aseste 1> , atunci ea duce la nestabilitatea termenului de #ri&a a cimentului si la decolorarea mortarelor si betoaelor #e #artea su#erioara. %e asemenea le+aturile alcaline #ot duce la a#aritia unor deformatii foarte #ericuloase in betoanele 1idrote1nice cu adaosuri. In clinc1erul #rodus la u&ine in tim#ul anali&elor c1imice se #ot de#ista resturi nedescom#use a B l, care de obicei este com#us din bucatele de cuart, care nu a interactionat cu a7 in tim#ul arderii. 6cesti o4i&i reduc calitatea cimentului de acea se limitea&a in com#onenta lui. Pentru re+larea termenului de intarire in tim#ul macinarii clinc1erului se adau+a #ina la $> de +1i#s natural, iar #entru s#orirea stabilitatii la coro&iune si reducerea costului se adau+a diferite adausuri minerale. Compo%itia mineralogica a clincherului7 om#o&itia mineralo+ical a clinc1erului de ciment Portland se #oate e4#rima #rin urmatoarele relatii= C3S 8 C2S 9 25: C3A 8 C4A, 925: intarirea a cimentului. ontinutul lui este de 43 < *0>. C2S " 2 a7 A Si72 9belit: sco#ul este cresterea lenta a re&istentei mecanice, dar atin+erea unei re&istente mecanice inalte in tim#. ontinutul este de 13 < 23>. C3A < $ a7 A 6l27$ 9celit 2: are functia de a mentine structura initiala a com#onentei clinc1erului de ciment Portland. Se contine in canitate de 13 < 20>. C4A, < 4 a7 A 6l27$ A Fe27$ 9celit 1: se contine in cantitati foarte mici de la 3 "10> si are functia de stabilitate. Prin incal&irea maselor de clinc1er Portland la tem#eratura de 12/0 0 , se semnalea&a a#aritia fa&ei lic1ide. 6ceasta cores#unde intrarii in to#ire a unei mase cuaternare cores#un&atoare. ;a ridicarea tem#eraturii la 1$$/0 to#itura initiala a8un+e la com#o&itia eutecticului, si anume= a7 < 34.0/> ? 6l27$ < 22.C> ? Si72 < *> ? Fe27$ < 1*.30>. To#itura la 1$$/0 , este mult mai bo+ata in 6l27$ si Fe27$ decit intrea+a masa. Ra#ortul 6l27$LFe27$ adica modulul de alumina, cores#un&ator eutecticului este e+al cu 1.$/. Masele care au M61H1.$/, contin in to#itura, la 1$$/0 , toata cantitatea de
4

516 526

C3S < $ a7 A Si72 9alit: sco#ul acestui mineral este determinarea termenilor de #ri&a si

6F, iar cele cu M61G1.$/, contin in to#itura , la aceeasi

$

tem#erature intrea+a cantitate de

6.

3. Tehnologia de producere a cimentului Portland colorat 5n de#enden(2 de #relucrarea materiei #rime, se identific2 2 metode #rinci#ale de fabricare a cimentului #ortland= umed2 -i uscat2. ;a utili&area metodei umede, materia se concasea&2, se amestec2 .n #re&en(a a#ei -i amestecul final .n form2 de n2mol arde .n cu#toarele
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

13

rotati'e. ;a metoda uscat2, materialele s.nt f2r.mi(ate, amestecate -i arse. 5n ultima 'reme, de'ine tot mai r2s#.ndit2 metoda combinat2 #entru #re+2tirea materiei #rime, du#2 care se #roduce amestecul umed, a#oi n2molul este des1idratat -i din el se #roduc +ranule, care s.nt arse du#2 metoda uscat2. Fiecare metod2 are a'anta8e -i deMa'anta8e. 6stfel, .n metoda umed2 are loc facilitarea concas2rii materialelor -i este u-or de reali&at uniformitatea amestecului, dar consumul de combustibil la arderea amestecului este de 1.3"2 ori mai mult dec.t la a#licarea metodei uscate. %e&'oltarea metodei uscate, tim# o #erioada lun+a a fost limitat2 de fa#tul c2 clinc1erul ob(inut nu era de calitate. Totu-i, #ro+resele atestate .n te1nica de m2cinare -i omo+ieni&are a amestecului uscat au asi+urat calitatea cimentului #ortland. 5n #re&ent, metoda uscat2 are #arte de o de&'oltare mondial2 .n #roduc(ia cimentului .n cu#toare, utila8ului cicloanelor cu sc1imb de caldur2 -i a reactoarelor < #recalcin2. Producerea acestor linii #un la dis#o&i(ie $000 de tone de clinc1er .ntr"o &i. 5n aceste condi(ii de #roducere a cimentului, consumul de combustibil se reduce cu $0"40> .n com#ara(ie cu metoda umed2, iar metalul de 2.3"$ ori. Producerea cimentului #rin metoda uscat2 este mai econom2, iar la metoda umed2 li#se-te= #rocesul studierii n2molului, se #ot uni #2r(i se#arate ale sistemului te1nolo+ic .ntr"o unitate < moara auto+en2 N6erofolO, de#o&ite, mori de m2cinare a materiei #rime cu uscare etc. ;a a#licarea metodei uscate, materia #rim2 care a8un+e la fabric2 .n as#ect de marn2, calcar -i ar+il2 s.nt &drobite .n concasor de ti# "CC* #Pn2 la boabe de m2rime 2.3 mm. Materia #re+2tit2 cu band2 trans#arent2 este trans#ortat2 la de#o&it, unde com#onentele #rime s.nt mediate cu a8utorul ma-inilor de amestecare, #.n2 la standardele stabilite du#2 #ro#riet2(ile c1imice -i cad mai de#arte in mori. %in ultimele com#onente #rime .m#reun2 cu su#limente #rin distribuitoare du#2 mas2 trec in admisia a#aratelor de rectificat, unde s.nt f2rPmi(ate #.n2 la frac(ia necesar2, se usuc2 din contul c2ldurii +a&elor eliminate din cu#toarele rotati'e -i s.nt su#use se#ar2rii. 1. Metoda #re+2tirii amestecului #entru obinerea clinc1erului cimentului alb, care include do&are si com#onent de carbonat uscat sau ud, com#onent de ar+il2 i adaos " nisi# de cuar, se deosebete #rin fa#tul c2 nisi#ul cuaros este +ranulat a#arte #.n2 la su#rafa2 nu mai #uin de 400 m2 LQ+, iar a#oi este amestecat cu com#onenii de carbonat i ar+il2 +ranulai. 2. Metoda #re+2tirii amestecului du#2 #. 1, dar care se deosebete #rin fa#tul ca com#onentul de carbonat i cel ar+ilos sunt +ranulai .m#reun2. $. Metoda #re+2tirii amestecului du#2 #. 1, dar care se deosebete #rin fa#tul ca com#onentul de carbonat i cel ar+ilos sunt +ranulai a#arte.
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

14

4. Metoda #re+2tirii amestecului #entru obinerea clinc1erului cimentului alb, care include do&are si com#onent de carbonat uscat sau ud, com#onent de ar+il2 i adaose " nisi# de cuar, se deosebete #rin fa#tul c2 sunt +ranulai .m#reun2 com#onentul de carbonat i cel ar+ilos, iar .n tim#ul #rocesului de +ranulare se adau+2 nisi#ul cuaros, m2cinat .n #realabil #.na la concasarea real2 a su#rafeei, nu mai mic2 de 400 m2 LQ+. Ta#elul 3.1. on(inutul o#tim de calciu #entru ob(inerea clinc1erului

Metoda fabric2rii clinc1erului alb #ortland, care include #re#ararea amestecului din materie #rim2 cu com#onentul de carbonat i #rin arderea materiei #rime i r2cirea clinc1erului fabricat, se deosebete #rin fa#tul c2 #e #ost de com#onent carbonat sunt folosite deeurile .n+r22mintelor din amoniac , iar ca un com#onentul adaos sunt folosite deeurile .n+r22mintelor din fosfor, #rin urmatorul consum de com#onente a clinc1erului= %eeurile #roducerii .n+r22mintelor de amoniac " 12/0,33 " 1$$2,$0 %eeurile #roducerii .n+r22mintelor din fosfor " 1*0,03 " $00,20 2. Metoda fabric2rii clinc1erului alb conform #. 1, care se deosebete #rin fa#tul c2 la #re+2tirea amestecului #rim se adau+2 un com#onent aluminosilicat .n cantitate de 4/,124 " 1*/,03 Q+Lt. $. Metoda obinerii clinc1erului alb #ortland conform oric2rui #unct din cele $ enumerate, care se deosebete #rin fa#tul c2 e4ercit2 o r2cire brusc2 .n a#2 sau .n aer. 3.1. Producerea clincherului pe cale uscat. ;ar =>tragere +acinare Argila =>tragere +acinare ?#tinerea amestecului lichid 5#or#otina6 +acinare +acinare Apa Car#une <daosuri minerali acti&i

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

15

$o%ificare +aruntire in mala>oare cu multe #ile

Su#st.macinata de la uscare

@scare

Arderea #or#otinei in cuptor pina la coacere si o#tinerea clincherului Aacirea si depo%itarea clincherului

Piatra de ghips +acinare

$o%ificare ?#tinerea cimentului portland din pul#ere de clincher $epo%itarea cimentului

Am#alare etc. Transportarea cimentului in saci

Transportarea cimentului in &agoane speciale3 masini

=>tragerea si transportarea calcarului si argilei Extragerea argilei,calcarului si a marnei. Se efectuia&a cu a8utorul e4'atoarelor cu un sin+ur2 cu#2 sau cu mai multe cu#e. 6ceste materiale se trans#orta in acelasi mod , ca si 'arul,la u&ina,unde se #relucrea&a #ina la obtinerea borbotinei. Pentru aceasta se utili&ea&a mori rotati'e si mori de automacinare a materialelor cu cascade de #resarare a bucatilor in mediu ac'atic. 6stfel de moara rotati'a R BidrofolS are o ca#acitate de 1$ rotLmin, cilindrul are diametrul de C m. #arte interioara este ca#tusita cu blocuri de #rotectie si este ec1i#ata cu #olicioare #entru #resarare. Moara se incarca #rin #artea de sus, la rotire se folosesc motoare electrice cu o ca#acitate de 1*00QT. ;un+imea cilindrului este de 2.$ m. dimensiunile calcarului care se

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

1!

incarca sunt de 0.3 " 0./ m, a 'arului 0.$3 < 0.43 m. 6ceasta moara este mai efecti'a in com#aratie cu moara cu rotoare. %e obicei #e teritoriul u&inei se fac reser'e de clinc1er si material ar+iloase, care necesita construirea anumitor de#o&ite. Pregatirea amestecului de materii prime, inclusi'e = macinarea calcarului, ar+ilei si adaosurilor , do&ificarea, macinatul fin combinat si amestecarea com#onentilor, adau+area materialelor de um#lutura in borbotina obtinuta si #astrarea ei. ;a #roducerea unei tone de ciment Portland trebuie sa se marunteasca #ina la 2.3 < $ t de materie #rima, carbine si clinc1er. Pentru aceasta se c1eltuie mai mult de *0 < /0> din ener+ia c1eltuita #entru #roducerea cimentului. Maruntirea se #roduce in mala4oare, iar macinarea in mori. ;a #roducerea cimentului Portland #e cale umeda, material #rima se sfarma in mori si in mori cu o cantitate anumita de a#a < macinare umeda 9 de obicei in a#a cu un continut de $* < 42> din masa uscata a mineralului :. Se utili&ea&a maruntirea in ciclu inc1is = material care iese din mori , se im#arte in #rodus finit si R intoarcere R, care 'ine in aceeasi moara #entru maruntirea mai de#arte #ina la obtinerea unei mase dis#erse admisibila. Materia #rima se marunteste #ina la resturi de #e sita 0.0/ nu mai mult de 3 < 10>. Pentru aceasta materialele sub forma de bucati si bul+ari se maruntesc in mala4oare s#eciale, iar du#a aceasta se macina fin in mori. ostul materiei macinate in moara este mai mare decit cea macinata in mala4oare, de aceea din #unct de 'edere c1imic in mala4oare trebuie de adus materiale cu dimensiuni mici. Pentru macinarea #rimara a 'arului se folosesc Pentru macinarea #rimara se folosesc concasoare mobile cu falci si concasoare conice. oncasoarele cu falci #ermit de a obtine materialul maruntit #ina la dimensiunile de $0 < 40mm. ;a a doua stadie de macinare se folosesc concasoare cu ciocane si concasoare conice. In concasoarele conice materialul se marunteste #rin lo'ituri si ru#ere, ele se folosesc #entru macinarea materialelor dure si foarte dure. ;a a treia stadie de macinare se utili&ea&a concasoare conice scurte, cu ciocane si concasoare cu lo'ituri ce se rasfrin+ asu#ra materialului , a'ind latimea de 10 < 12mm. 6r+ila, calcarul, 'arul moale si alti com#onent sunt maruntiti in mala4oare cu 'alturi. Piatra s#arta de 'ar maruntita este trans#ortat mai de#arte, im#reuna cu materialul macinat si slamul de ar+ila, in moara rotunda, #rin cintarele mecani&ate de do&are cu o acti'itate continua de lucru. u cit mai mult este incarcata moara rotunda , cu atit mai mult macinarea se obtine mai +rosiera.
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

12

Maruntirea combinata a 'arului cu ar+ila in #re&enta a#ei asi+ura amestecarea omo+ena a materialelor. u acest sco# im#reuna cu ele se maruntesc si materialele de um#lutura. Macinarea materiei #rime in morile rotunde se efectuea&a #rin ciclu inc1is si desc1is. ;a morile care lucrea&a in ciclu inc1is se numara morile cu dimensiunile de $.2 U/.3 m si cu o #roducti'itate de 130 < 2$0 tL1. Corectarea amestecului de borbotina. ;a amestecarea 'arului cu ar+ila nu intotdeauna deodata se #oate obtine borbotina cu com#o&itia c1imica necesara. Pentru aceasta in el se adau+a com#onentul care nu este in dea8uns #ina la cantitatea necesara. In de#endenta de com#o&itia si omo+enitatea materie #rime, de asemenea de com#o&itia si calitatea cimentului #rodus, amestecul de materie #rima se re+lea&a, tinindu"se cont de continutul necesar de o4id de calciu. Eorbotina se re+lea&a in re&er'oare 'ertical si ori&ontale, numite si slamba&in. Slamba&inele 'erticale se construiesc cind a'em o masa de materie neuniforma. Ele ser'esc #entru omo+eni&area borbotinei in cantitati nu #rea mari, ceea ce asi+ura omo+eni&area inaltasi efectuat in tim# scurt. Eorbotina obtinuta se toarna in slamba&inele ori&ontale. Arderea amestecului de materii prime. Pentru arderea amestecului de materii #rime obtinute #rin metoda umeda, dar si #rin metoda uscata se foloseste cu#torul rotati'. ;un+imea cu#toarelor rotati'e moderne #entru #roducere #rin metoda umeda este de a#ro4. 130 < 1/3 m, diametrul #ina la 4 < 3 m. Ele sint calculate #entru o #roducti'itate &ilnica de 1200 < 1/00 t. 1eltuielile de caldura sunt de *100 < C*00 QVLQ+, iar c1eltuielile de ener+ie in instalatiile cu#torului sunt de 23 < 2* @WU1Lt. Cuptorul rotativ, se instalea&a in fundatie sub un un+1i de $ " 4 0. or#ul cu#torului < cilindrul este sudat din 'irole de fier. Partea ridicata a cu#torului este #artea rece, care intra in camera de #reci#itare a #rafului #rin instalatia de tasare, care im#edieca absorbtia aerului din afara. +etoda uscat. de o#tinere a cimentului Portland Prin aceasta metoda toate materialele com#onente se maruntesc si se macina. Masa obtinuta se introduce in cu#torul de ardere. 6rderea +ranulelor sau amestecului #re+atit se face in cu#torul rotati' care are diametrul de 2 "4.3m si o lun+ime de 230m cu #uterea 1 < 2 rotLmin. u#torul este a+ra+atul #rinci#al intr"o fabrica de ciment. 6sta&i, a#roa#e 0/> din #roductia de ciment Portland este obtinuta in cuptoare rotati&e. u#torul rotati' sim#lu, in care materialul ocu#a numai 3 < 10> din 'olumul util, este un foarte bun refractor in domeniul tem#eraturilor inalte 9H/00 < 10000 :, in care #redomina sc1imbul de caldura #rin radiatie? in &onele de tem#erature ridicata a cu#toarelor rotati'e
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

1*

90H10000 :, a#ro4imati' /3 < 03> din caldura +enerata de combustibil este transmisa materialului #rin radiatie, atit direct de la flacara cit si #rin intermediul ca#tuselii refractare. u#toarele rotati'e re#re&inta a#arate in care sc1imbul con'ecti' de caldura este #utin im#ortant. Imbunatatirea eficientei termice a cu#torului rotati' a im#us masuri constructi'e care sa conduca la intensificarea sc1imbului de caldura #rin con'ectie in &onele de tem#eratura mai sca&uta. Transferul con'ecti' de caldura de la +a&ele fierbinti la material este conditionat de 'ite&a relati'e a +a&elor, de diferenta de tem#erature dintre +a&e si material, cum si de su#rafata lor de contact. alea cea mai si+ura in 'ederea intensificarii sc1imbului con'ecti' de caldura in conditii economice este, si anume < marirea su#rafetei de contact +a&"material. Pe dinauntru cu#torul rotati' este ca#tusit cu caramida refractara cu o inclinare de 2 < 2.3 0, si se roteste cu 'ite&a de 1 < 2 rotLmin. Captuseala refractara #rote8ea&a cor#ul metallic al cu#torului de actiune termica a +a&elor si materialului su#us arderii la tem#erature ridicate. In acelasi tim#, ca#tuseala refractara 8oaca rol de i&olant, datorita conducti'itatii sale termice relati'e sca&ute. In cu#torul rotati' ca#tuseala 'ine in contact cu +a&ele fierbinti intr"o masura mai mare decit in cu#toarele 'erticale. %in cau&a miscarii #ermanente a materialului 9lon+itudinala si trans'ersala: si cu 'ite&a mai mare, actiunea de u&ura mecanica si c1imica a acestuia asu#ra ca#tuselii refractare este mai intens in aceste cu#toare. Totodata, nu in toate &onele cu#torului rotati' conditiile de functionare a &idariei refractare sint aceleasi. a#tuseala se distru+e cel mai re#ede in &ona de clinc1eri&are, unde, #e lin+a fa#tul ca este tem#erature cea mai inalta, din cau&a a#aritiei fa&ei lic1ide, actiunea c1imica a clinc1erul asu#ra refractarului este mai intensa. In &ona de clinc1eri&are, calitatea material?ului refractar trebuie sa fie su#erioara? durata de lucru a acesteia este determinata #entru buna functionare a cu#torului. alitatea refractoarelor utili&ate trebuie sa fie cu atit mai ridicata, cu cit tem#eratura din &onele cu#torului este mai inalta. ;a ince#utul sobei este instalat un e8ector #rin care se introduce combustibil si aer. !a&ele fierbinti trec #rin cu#tor, iar masa #re+atita se de#lasea&a contra directiei +a&elor fierbinti. In to#itura formata se contin toate mineralele necesare clinc1erului. Prin metoda umeda se micsorea&a #rocesul de macinare, mai usor se obtine o 1idromasa omo+ena de com#onenta necesara. %ar consumul de ener+ie este de 1.3 < 2 ori mai mare decit #rin metoda uscata. Formarea clinc1erului de ciment Portland este un #roces e4trem de com#licat, care de#inde de de un numar mare de factori, atit c1imici cit si fi&ici.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

14

unoscind, succesiunea fa&elor #rocesului intr"o instalatie de ardere cu cu#tor rotati' se 'a cunoaste si mersul fenomenelor care au loc. Intr"o asemenea instalatie amestecul brut se introduce ca #asta, +ranule sau faina bruta. ;a ince#ut are loc #rocesul de uscare a materialului brut, un #roces destul de com#le4. ;a tem#erature de 1000 a#a se e'a#ora in mod intens. %aca #asta s"a alimentat, ea isi mareste u 'isco&itatea si la un moment dat, cores#un&ator unei anumite umeditati, din cau&a #lasticitatii sale si a rotirii cu#torului se transforma in bul+ari, ca urmare materialul se usuca total. ridicarea mai de#arte a tem#eraturii materialului, ince# #rocesele de #iro+enare a substantelor or+anice, #recum si des1idratarea ar+ilei. %es1idratarea ar+ilei determina #ierderea #lasticitatii si materialul se #ul'eri&ea&a, ca#atind o culoare +albena desc1isa. %e la 300 la /00 0 ince# reactii de descom#unere si combinare. In functie de succesiunea #roceselor care au loc in cu#tor, tinind seama de ti#ul de cu#tor si de metoda de ardere folosita, cu#torul rotati' #oate fi im#artit in mai multe &one= de e'a#orare, de #reincal&ire si des1idratare, de clinc1eri&are, de racire. Bona de e&aporare delimitea&a acea #ortiune de cu#tor in care are loc uscarea materialului. In cea mai mare #arte a &onei, materialul nu de#aseste 100 0 , in #ortiunea finala a sa, materialul fiind a#roa#e uscat, tem#erature lui a8un+e #ina la 200 < 2300 . Bona de preincal%ire si deshidratare a argilei3 #rocesul #rinci#al care are loc este cel al des1idratarii ar+ilei, a transformarii structurii sale, trecind astfel intr"o stare metastabila. Tot in aceasta &ona are loc #iro+enarea im#uritatilor or+anice, cum si unele reactii c1imice de mica im#ortanta #entru formarea clinc1erului. Materialul se incal&este #ina la tem#eratura de a#ro4imati' /300 . Peste aceasta tem#erature ince#e, intr"o masura mai im#ortanta, decarbonatarea calcarului < %ona de decar#onatare? reactia fiind #uternic endoterma in aceasta &ona incal&irea materialului este neinsemnata 9#ina la 030 < 1000 0 :. ;a tem#eratura de 030 X 10000 , #rocesul de formare a mineralelor din clinc1er se intensifica. Ince#e %ona de desa&irsire a reactiilor in fa%a solida? reactiile care se #roduc in aceasta &ona decur+ cu de+a8are de caldura. Yona este, ca relati'e scurta? tem#erature materialului creste brusc #ina la a#ro4imati' 1$00 < 1$300 , cind ince#e %ona de clincheri%are, in care are loc a#aritia fa&ei lic1ide si #rocesele determinate de a#aritia ei. Incal&irea materialului, ca urmare a #rocesului de clinc1eri&are, este in aceasta &ona a#roa#e neinsemnata. Tem#erature materialului a8un+e la 1400 < 14300 . In %ona de racire materialul se raceste #ina la 1$00 < 11000 , du#a care acest #roces continua in racoritoare. Pastrarea clincherului
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

Pastrarea clinc1erului inainte de macinare este conditionata in #rimul rind de necesitatea racirii clinc1erului la tem#erature la care #rocesul de macinare si com#ortarea cimentului obtinut sa nu fie influentate ne+ati'e. Pentru racirea clinc1erului au fost folosite initial racitoare tambur si a#oi racitoare #lanetare #lanetare. Utili&area acestora din urma, mai eficiente decit cele tambur, a fost limitata la cu#toare cu #roducti'itati care nu de#asesc 1000 tL24 ore ? aceasta limitare a fost dictate in #rimul rind de solicitarea #uternica a tolei cu#torului, insufficient la astfel de #roducti'itati. In ultimul deceniu indeosebi, dat fiind tendinta utili&arii cu#toarelor de mare ca#acitate, s"au folosit de obicei racitoare +ratar, cu im#in+ere. Racitorul +ratar #re&inta a'anta8ul unei raciri bruste si inaintate, ceea ce conduce la asi+urarea continuitatii flu4ului te1nolo+ic cu o buna functionare a instalatiilor de macinare a cimenturilor, cum si la imbunatatirea calitatii clinc1erului in anumite ca&uri. 6cest tio de racitor #re&inta insa si mari de&a'anta8e= " com#le4itate constructi'a? " consum ridicat de ener+ie? " de+a8are mare de #raf antrenat cu curentul de aer de racire nefolosit ca aer de combustie, necesitind folosirea unor instalatii de des#rafuire? " de#endenta +radului de racire a clinc1erului de re#arti&area sa #e +ratar. %e&a'anta8ele mentionate au facut sa se caute noi solutii #ri'itoare la instalatiile de racire a clinc1erului. In #rimul rind s"a cautat sa se imbunatateasca com#ortarea racitoarelor #lanetare montate la cu#toare de mare ca#acitate. In acest sco# s"au imbunatatit otelurile si materialele refractare folosite, s"au cautat noi solutii constructi'e ale imbinarilor racitoarelor la cu#tor, s"a #relun+it tubul cu#torului in asa fel incit tubul racitorului, a'ind ;L% marit #ina la 10, sa fie re&emat cu ambele ca#ete #e cu#tor. In acest mod s"a e4tins folosirea racitoarelor #lanetare la cu#toare de 2000 < $000 tL24 ore. In functie de racitoarele folosite, tem#erature clinc1erului la iesirea din acestea oscilea&a intre 30 si 2300 . ;a macinarea unui clinc1er fierbinte, scade #roducti'itatea morii, creste ero&iunea blinda8ului morii si a cor#urilor de macinare, iar cimentul re&ultat are o tem#erature foarte ridicata ceea ce creea&a dificultati in trans#ortul sau. In conditiile unei tem#erature ridicate a materialului su#us macinarii, +1i#sul adau+at se #oate des1idrata? cimentul obtinut #oate #re&enta in consecinta R #ri&a falsa R . tem#erature clinc1erului alimentat in moara nu trebuie sa de#aseasca 300 . Pastrarea determina, de asemenea, stin+erea o4idului de calciu nele+at, imbunatatindu"se astfel calitatea clinc1erului.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

21

In tim#ul #astrarii clinc1erului au loc #rocese care #ro'oaca sc1imbari in structura sa. Se constata o #artiala cristali&are a fa&ei 'itroase. 6ceste transformari determina o anumita afinare a +ranulelor de clinc1er, cu o micsorare a re&istentei lor mecanice. Pastrarea #ro'oaca, de asemenea, o incetinire a #ri&ei cimentului. linc1erele cu continut ridicat de 6l 27$ si Fe27$ sint mai sensibile la #astrare. %e#o&itarea mai indelun+ata a clinc1erului #oate determina scaderi ale #ro#rietatilor de re&istenta ale cimentului obtinut din el. %e#o&itarea clinc1erului creea&a si o re&er'a tam#on care asi+ura functionarea normala a morilor de cimentin #erioadele de re#aratie a cu#toarelor. In ca&ul in care tem#erature clinc1erului care iese din racitor nu de#aseste 2300 se creea&a #osibilitatea #astrarii clinc1erului in sil&uri,cal?culate #entru o re&er'a intre $ si $0 &ile. Trans#ortul clinc1erului de la racitoare #ina la 1ala 9silo&uri: de de#o&itare se #oate efectua cu trans#ortatoare cu #laci, cu cu#a sau banda, in functie de tem#eratura clinc1erului, in #rimul rind, in functie de distanta de trans#ort, se #ot folosi #e diferite tronsoane, trans#ortoare diferite. In 1ale, trans#ortul clinc1erului se #oate face cu #oduri rulante cu +raifere. Concasarea clincherului In functie de com#o&itia clinc1erului de com#o&itia clinc1erului, de modul in care este efectuata arderea si racirea sa, dimensiunile bucatilor de clinc1er care ies din racitor #ot a8un+e #ina la /0 mm. Producti'itatea morii este cu atit mai buna cu cit clinc1erul alimentat are dimensiuni mai mici. oncasarea marunta a clinc1erului nu numai ca ridica #roducti'itatea morii, dar determina si o scadere a consumului s#ecific de ener+ie. %irect din racitor clinc1erul este diri8at la concasare. In acest sco# se folosesc concasoare cu ciocane sau cu im#act, iar uneori si concasoare cu falci sau +iratoare. 4. Argumentarea tehnico C economica onform moti'arilor te1nico < economici este necesar de a construe sectia de #roducer a cimentului Portland. In com#o&itia materiei #rime #entru #roducerea cimentului Portland in afara de 'ar, ar+ila si+ 1i#s intra si adaosuri minerali acti'e < &+ura de furnal macinata. antitatea de adaosuri constituie " 10> din masa cimentului. Sectia de #roducerea 'a intra in com#onent u&inei si 'a fi asi+urat cu in+ineri, cai de comunicatie subterane , utila8e te1nice, mala4oare, mori, slam ba&inuri, amestecatoare, do&ificatori, cu#tor rotati', filter, cai de 'entilare, di'erse cai de trans#ortare, con'eere etc. In com#onenta sectiei 'a intra de#o&ite #emtru materie #rima si #roduse finite, de#o&ite #entru #astrarea clinc1erului. Silo&uri si buncare #entru #astrarea cimentului +ata.
Coala

a urmare a acestor #rocese,

cum si a celui de stin+ere a a7liber are loc o crestere a ca#acitatii de macinare a clinc1erului.

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

22

;a intre#rindere obiectul de ba&a 'a fi sectia de #roducere a cimentului Portland. In com#onent u&inei 'or fi si = ca&an+eria, turn de racier, di'erse sectii a8utatoare, sectia electrica, sectia mecanica, si laboratorul necesar #entru incercarea materiei #rime si a #roduselor finite la di'erse incercari. 4.1. Indicatori tehnico C economici Prin #roducti'itatea muncii se sub.nele+e cantitatea #roduciei care re'ine unui an+a8at tim# de un an. Producti'itatea muncii factorului economic a unei u&ine concrete. Ec1ilibrul tim#ului a unui lucr2tor este calculat reieind din urmatoarele momente= 1. )umarul de &ile calendaristice .n an " $*3? 2. Tim#ul liber .ntr"un an= a: &ile libere " 104? b: concediu " 24. )umarul de &ile lucr2toare se calculea&2 du#2 formula = Ntot=12+(/Nm)*Dcon Unde= Ntot" num2rul de an+a8ai oficial, care dis#un de concediu su#limentar? Nm < numarul total #re'2&ut de lucr2tori an+a8ai oficial Dcon < durata concediului su#limentare .n &ile. 94.1: este un indicator e4trem de im#ortant a

Ta#elul 4.1. Indicatori te1nico " economici D $enumirea indicatorilor onsumul de calcar 6r+il2 !i#s Minereu colorat %iatomit onsumul de resurse ener+etice ;ista num2rului de lucr2tori )um2rul lucr2torilor de #roducie Producti'itatea muncii a#acitatea dis#onibil2 de ener+ie electric2 @nitatea de m.sur. tL1 )r. unit.ti de m.sur. 1,00/3 0,$012 0,0$2 0,1$/* 0,03$$ $0,1* *2 *2 10C*,3 Indicatori ai altor u%ine

2 3 4 4 5

QWLt om om " QWLom

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

23

Volumul de #rodus finit de #e 1Z[ de su#rafa2 de #roducie #e an

tLm2

*0,4

4.2. Aegimul de lucru al intreprinderii Re+imul de lucru a sectiei consta din urmatorii indici = " numarul de &ile lucratoare in an < $30? " #re+atirea materiei #rime se face tim# de < $30 &ile lucratoare in an? " arderea materiei #rime se face in tim# de < $30 &ile lucratoare? " incarcarea si descarcarea materiei #rime si a clinc1erului se #etrece tim# de < $30 &ile lucratoare. ;a u&ina de #roducere a cimentului Portland lucrea&a cite $ sc1imburi in 24 1. Un sin+ur sc1imb lucrea&a / 1 muncitoare. Fondul annual de e4#luatare a utila8elor intr"o ora < F6'ol.e4#l. se calculea&a astfel= F6'ol.e4#l. \ )&ile A )sc1imb A )1 A @ F6'ol.e4#l. \ $30 A $ A / A 0,01 \ C*44 1, unde = )&ile < numarul de &ile lucratoare a sectiei in an? )sc1imb < numarul de sc1imburi lucratoare in tim# de 24 1? )1 < numarul de ore intr"un sc1imb? @ " coefficient de utili&are a utila8ului. 94.2:

Ta#elul 4.2. a#acitatea de #roducere a sectiei D E0 E 1 2 3 4 ?pera-iunile oncasare 6rdere S#alarea Trans#ortarea pe %i $/3,40* 2/*,110 $/3,40* $/3,40* Producti&itatea pe schim# pe or. 102,C4/ 14$,030 102,C4/ 102,C4/ 23,33* 1/,40 23,33* 23,33*

= $0,1 2/,2/0 $0,1 $0,1

Ta#elul 4.3. alculul com#o&i(iei amestecului de materii #rime ,ormula 3Ca?Si?2 2Ca?Si?2 3Ca?Al2?3 4Ca?Al2?3,e2?3 Con-inutul ra-ional3 : $3"30 $3"30 14"1C 0,0"1,4 Con-inutul adoptat3 : 40 43 14 0,0
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

24

]\100 Ta#elul 4.4. oninutul de o4i&i du#2 mas2 D 1 2 $enumirea componentelor calcar ar+ila Si72 0,42 30,1C Coninutul de o>id dup. mas. 6l27$ Fe27$ 0,23 0,1/ 0,/* $,23 a7 33,$4 11,23

4.3. Cantitatea materii prime Fi a produselor semifinite )ecesitatea de materii #rime -i #roduse semifinite #e or2, sc1imburi, &ile,ani, lu.ndu"se .n considerare #ierderile .n tim#ul trans#ortului, #entru o u&in2, este dat2 ca= Ctot= C1!!/(1!!")# unde Ctot < consumul de materii #rime, semifabricate #e or2, sc1imburi, &ile, ani, .n tone? < #roducti'itatea fabricii, res#ecti', #e or2, sc1imburi, &ile, ani, .n tone? C < consumul s#ecific de materii #rime -i #roduse semifinite, .n tone #e tona de #rodus finit? < #ierderile .n tim#ul trans#ortului, > sunt acce#tate cu standarde de in+inerie 91" 1,3>:. ($%&%)

Ta#elul 4.5. antitatea de materii #rime -i #roduse semifinite D Consumul +aterie prim. Calcar Arglin. Gips +inerale roii $iatomit specific3 t0h 1,00/3 0,$012 0,0$2 0,1$/* 0,03$$ )ecesitatea de materii prime3 t pe ani 101/3/,3 $0421,2 $2$2 1$00/,* 3$/$,$ pe %ile $//,C 11*,1 12,$$ 3$,4 20,34* pe or. 24,$ C,23 0,/ $,$4 1,2/

1 2 3 4 5

Ta#elul 4.!. Eilan(ul de o#era(iii te1nolo+ice D ?pera-ia tehnologic. Transportul cimentului la stocul silo% +.cinarea clincherului i a gips cu aditi&i Clincher C *5: flu> de material 1013 1023,13 /C1 Pierderea de material3 : 1,3 1 Consumul de materiale3 /g 1000 1013

1 2 3

= 1023
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

25

?pera-ia tehnologic. Gips C 3: minerale roii C 1 : $iatomit C 5: Transportul gipsului de la $epartamentul de m.cinare Concas.ri de gips Transportul gipsului p1n. la $epartamentul de m.cinare Transportarea mineralelor roii pin. la concasoare Concasarea mineralelor Transportarea diatomitului p1n. la concasor Concasara diatomitului Concas.ri ale clincher Transportul clincherului p1n. la departamentul de slefuire Aprinderea amestecului de

flu> de material $0,C3 1$$,23 31,23 $1,2 $1,3 $2 \ 1$3,2 1$*,* 32 32,3 /02,/ 00*,2

Pierderea de material3 :

Consumul de materiale3 /g

4 5 ! 2 * 4 1 11 12

1,3 1 1,3 1,3 1 1,3 1 1 1,3

$0,C $1,2 $1,3 1$$,23 1$3,2 31,23 32 //4 /02,/

13

materii prime pentru produc-ia de clincher Calcar 22: argila 23: Transportul amestecului de materii prime de la departamentul de m.cinare uscare a materiilor prime Transportul materialelor de la departamentul de m.cinare +.cinat de materiale Transportul materialelor de la un depo%it 1n departamentul de slefuire calcar 22: argila 23:

122C,/ 00$,$ = 122C,/ 2$4,3 124*,2 123/,C 12CC,* 1200,$ 1$00,C 100/,3\ $01,2\ 44 1$,/ 1,3 1 1,3 1 1,3 */0,/ 20*,1 122C,/ 124*,2 123/,C 12CC,* 1200,$

14

15 1! 12 1* 14

= 1$00, C

4.4. Calculul resurselor energetice

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

2!

Calcularea consumului de resurse energetice ate+oria resurselor ener+etice include= combustibil, abur, ener+ie electric2 i aer com#rimat, necesare #entru o#eratiile te1nolo+ice. alculularea consumului de ener+ie electric2 este re#re&entat2 .n tabelul de mai 8os. Ta#elul 4.2. alculul resurselor ener+etice Puterea motoarelor Consum ul de energie electric. pe or.3 lu1nd 1n consider are coeficie ntul de utili%are i cel al 1nc.rc.r ii dup. capacita te /H0h 0 $1,110 **0 23,4* $ 2143524 oeficientul de .nc2rcare du#2 ca#acitate, re#re&int2 utili&area #uterii motorului fi4at .n instalaia concret2 .n de#enden2 de +radul de .nc2rcare .n tim#ul funcion2rii. %ac2 instalaia lucrea&2 la #utere ma4im2, atunci coeficientul este e+al cu 1. %ar dac2 nu este e4#loatat la ma4im, atunci 'aloarea acestuia 'a fi mai mic2 dec.t 1, i 'a #utea fi calculat du#2 formula= '=(()/(t)*# unde ' " coeficientul de .nc2rcare du#2 ca#acitate a motorului? () i (t " randamentul instalaiilor= real2 i te1nic2? * " coeficient, ce de#inde de +radul de e4#loatare a instalaiilor. Valoarea coeficientului= ()/ (t * 0,2"0,$ 1,$ 0,4"0,3 1,2 0,*"0,C 1,1 UTM 1404 011 ME
Mod Coala N. Document Semnat Data

$enumir ea instalaii lor cu motor electric

)um .rul de instal aii

Pari al.

Gene ral.

Timpul de funcio nare pe schim# 3 or.

Coefici entul de utili%ar e 1n timp

Coefici entul de 1nc.rca re dup. capacit ate

1 1 2 3 4 Tot al

2 Tam#urul de uscare +oara cu #ile =le&ator "anda transporta toare

$ 1 2 $ $

4 33 300 $0 1,/

3 33 1000 00 3,4

* / / / /

C 0,04$ 0,04$ 0,04$ 0,04$

/ 0,* 0,C 0,$ 0,*

94.4:

0,/"0,0 1,0
Coala

22

onsumul ener+iei electrice .n tim#ul unui sc1imb, &i i an este stabilit cu a8utorul .nmulirii num2rului cores#un&2tor de ore lucr2toare .n sc1imb, &i i an. de ener+ie electric2 se calculea&2 du#2 formula= +,=+-n/.# ($%/) unde +, " consumul s#ecific de ener+ie electric2 #entru o sin+ur2 unitate de #roducie? +-n " consumul anual de ener+ie eQectric2 .n QW ^u\$01*4C3L100000\$0,1* Ta#elul 4.*. onsumul necesar de resurse ener+etice a fabricii _ %enumirea resursei ener+etice 1 Ener+ie electric2 Unitatea de m2sur2 QW #e or2 C10,3C0 #e onsumul 24 ore 1131$,$ #e an $01*4C3 onsumul s#ecific

sc1imb 3C3*,*

Ta#elul 4.4. ontrolul te1nic al materiei #rime Parametri &erificai $enumirea D materiei $enumire Masa de 'olum, Q+Lm$ )i'el ma4im de re&isten2, `Lm$ oeficientul de m2cinare oninutul abc acti' Masa de 'olum, Q+Lm$ )i'elul ma4im de re&isten2 .n com#rimare, m`Lm$ Umiditatea 3 Gips %uritate Importana ,rec&ena efectu.rii controlului Fiecare lotL #artid2 Fiecare #artid2 7 data #e sc1imb 7 dat2 #e sc1imb Fiecare #artid2 Fiecare #artid2 7 dat2 #e s2#t2m.n2 Fiecare #artid2 !7ST 401$ < C4 $enumirea (ocul lu.rii metodicii de pro#ei sau a control i a instal.rii aparatului sen%orului de dispo%iti&ului &erificare de control arier2 Eunc2r Eunc2r arier2 arier2

2*00 C0 1,1 */,$* 1/00<2000

Calcar

Argil.

2<*

Eunc2r %e#o&itul materiei #rime arier2

Coala

10<13> 1,3 < 2

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

2*

+inereu colorat

$iatomit

%ensitatea, +Lcm$ Masa de 'olum, +Ldm$ %ensitatea, +Ldm$ Masa de 'olum, +Ldm$ %ensitatea, +Ldm$

2,2 < 2,4 1,2 < 1,/ 1,/ < 2,0 1,3 < 1,2 2,2 < 2,3

Fiecare #artid2 Fiecare #artid2 7 dat2 #e sc1imb Fiecare #artid2 7 dat2 #e sc1imb

!7ST 401$ < C4

arier2 arier2 arier2 arier2 arier2

7#eraia te1nolo+ic2

1 2 $

oncasarea M2cinarea materiei #rime Uscarea ar+ilei

6rderea

Ta#elul 4.1 . ontrolul te1nic al #rocesului te1nolo+ic Parametri 'erificai ;ocul lu2rii #robei sau a Frec'ena instal2rii efectu2rii sen&orului denumirea 'aloarea controlului dis#o&iti'ului de control M2rimea 7 dat2 #e 40<100 %u#2 &drobire +ranulelelor, mm s2#t2m.n2 R2m2iele #e sit2 *<10> %u#2 m2cinare ;a fiecare 24 ore _ 00/ Umiditatea 7 dat2 #e 0,3<1> %u#2 uscare s2#t2m.n2 re&idual2 Tem#eratura /00< 7 dat2 #e u#tor s2#t2m.n2 arderii /30Da onsumul 1$C0 7 dat2 #e u#tor s2#t2m.n2 c2ldurii calorii

$enumirea materiei

Ciment portland color

Ta#elul 4.11. ontrolul te1nic al calit2ii #rodusului finit Parametri &erificai $enumirea (ocul lu.rii metodicii pro#ei sau a de control ,rec&ena instal.rii i a efectu.rii sen%orului denumirea &aloarea aparatului controlului dispo%iti&ului de de control &erificare %e#o&itul !7ST Su#rafaa 7 dat2 #e $C00 dm[L+ #rodusului $10.1"C* Util2 s2#t2m.n2 finit %e#o&itul !7ST 7 dat2 #e Fineea m2cin2rii 0*> #rodusului **1$"/* s2#t2m.n2 finit Re&istena la %e#o&itul 5nainte de !7ST 2 com#rimare tim# 4/* Q+Ldm #rodusului e4#edierea $10.$"C* de 2/ &ile finit #artidei Re&istenala 23 < 30 %e#o&itul !7ST 7 dat2 #e
Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

24

tem#eraturi sc2&ute Masa de 'olum .n stare #roast2 Masa .n stare com#rimat2 %ensitatea

9+rade: /00 < 1000 Q+Lm$ 1$00 < 1*00 Q+Lm$ 2C00 < 2000 Q+Lm$

#rodusului finit %e#o&itul #rodusului finit %e#o&itul #rodusului finit %e#o&itul #rodusului finit

$10.1"C* !7ST $10.4"/1 !7ST $10.4"/1 ecaf $10.$"C*

s2#t2m.n2 7 dat2 #e s2#t2m.n2 7 dat2 #e s2#t2m.n2 7 dat2 #e s2#t2m.n2

5. Securitatea procesului tehnologic Multi#lele u&ine i fabrici din domeniul industriei cimentului, mecanismele com#le4e cu care sunt utilate, instalaiile #entru dob.ndirea materiei +ranularea clinc1erului, de#o&itarea i numeroasele motoare electrice etc. #rime, arderea amestecurilor i desc2rcarea unor mase enorme de materiale,

im#un res#ectarea anumitor re+uli

#entru si+urana

an+a8ailor. Securitatea muncii trebuie .nde#linit2 .n concordan2 cu gRe+ulile te1nicii de si+uran2 i sanitarie .n u&inele din industria cimentuluig. Muncitorii 'or fi an+a8ai doar du#2 ce au f2cut cunotin2 cu #racticile si+ure de lucru i instrucia #ri'ind te1nica de securitate. Trimestrial este obli+atoriu de a #etrece instructa8e ad2u+2toare i anual de a re#eta cursurile de securitate te1nic2. ;a u&inile ce funcionea&2 este ne'oie de a i&ola #2rile mobile a tuturor mainilor, mecanismelor i motoarelor, de asemenea se i&olea&2 instalaiile electrice, tra#ele etc. Toate motoarele i a#arata8ul electric trebuie #lasate la sol. Mare atenie trebuie acordat2 #urific2rii aerului i +a&elor de la cu#toare i instalaiilor #entru uscare, #entru creacrea condiiilor adec'ate de salubritate. 5n conformitate cu normele sanitare .n astfel de .nc2#eri, concentraia #rafului de ciment i de alt2 #ro'enien2 nu trebuie s2 de#2easc2 0,04 m+Lm$. onccentraia de 7 .n aer nu trebuie s2 fie mai mare de 0,00$, de 1idro+en sulfurat " nu mai mare de 0,02 m+Lm $. 5n aerul eliberat .n atmosfer2 , concentraia #rafului trebuie sa fie ma4imum de 0,0* +Lm $. 5n ca&ul e4#loat2rii normale a instalaiilor de #urificare a aerului, coninutul de #raf eliberat .n atmosfer2 constituie 0,04 " 0,0* +L m $. Pentru crearea condiilor adec'ate de lucru toate .nc2#erile u&inelor de ciment trebuiesc dotate cu sisteme de 'entilare artificial2 i natural2. 5n #lus, este obli+atorie .nc1iderea ermetic2 a locurilor unde are loc eliberarea #rafului, de asemenea as#iraia aerului din bunc2re, mecanismele de m2ncinare i concasare, lifturi etc.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

6erul din morile de ciment este #urificat cu a8utorul filtrelor electrice. Este im#ortant de a nu #ermite as#irarea #rin 1 m2 de su#rafa2 a filtrului mai mult de *0 " C0 m $ aer tim# de o or2. !a&ele eliberate de cu#toarele de ciment trebuiesc cur2ate #entru a #re'eni #oluarea mediului .ncon8ur2tor. 5n acest sco# se instalea&2 filtre elecrice. %ac2 .ns2 aceste +a&e conin o cantitate im#ortant2 de #raf, atunci ele sunt filtrate mai .nt.i #rin bateria ciclonurilor. Y+omotul format la u&inele de ciment se caracteri&ea&2 #rintr"o intensitate destul de mare, care de obicei de#2esc norma de 00 dE. Pentru sc2derea intensit2ii sunetului sunt folosite tam#oane de amorti&are, care o micorea&2 #.n2 la 3 " 12 dE. Conclu%ie 5n #roiectul de fa2 a fost re#re&antat2 #roducerea cimentului #ortland colorat. 6u fost efectuate urm2toarele calcule im#ortante ca= consumul com#onena amestecului #rim, o o o o o calcar 101/3/,3 +i#s $2$2 ar+il2 $0421,2 minereu colorat 1$00/,* diatomit 3$/$,$ #roducti'itate de 100000 tLan este ne'oie de= materiei #rime, Pentru o calculul de#o&itelor i a utila8elor necesare.

5n #roiect este re#re&entat2 #roducerea cimentului du#2 metoda uscat2, fa#t condiionat de necesitatea economisirii resurselor ener+etice i a combustibilului.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

31

!. "i#liografie

1.I.Bircu, %.Earbor R Materiale de constructie R= editura Ves#er 100C? 2.!.!orciaco', I.Ea8eno' R Materiale de constructie R = Mosco'a 10/*? 3. 6.Vol8ensc1ii R ;ianti minerali R = Mosco'a 10/*? 4. .Stanciu, #rinci#al .Eocsan, V.Ma4imciuc R %ictionar de constructii Rus"RomanS= redactia a enciclo#ediei, 1isinau 1001. 5.hFiFjPkdlmn a.a., opFqmrb c.s. tiPmukPvdwkP xFpPyP m zkFwrPyP jPiwpbrvzFZFrwb. " {.= awiPnmuvbw,10*4. !.|b}Zbr ~.o. awiPmwFprF Zbqmr ajibkPrml k vk} wPZb. < {.= {bqmrPdwiPFrmF, 10CC.

Coala

UTM 1404 011 ME

Mod Coala N. Document Semnat Data

32