Documentare -Locuinta pentru 2 aniProiect pentru solutii de locuire temporara dupa dezastre naturale.

Adapost dupa dezastru

Student arhitect: Palade Laurentiu

Hazarde hidrologice -Inundatiile-CUPRINS 1)-Introducere:-definitia inundatiilor; -tipuri de inundatii; -producerea inundatiilor; -controlul inundatiilor; -masuri de prevenire a inundatiilor ; -salvarea si evacuarea rapida a oamenilor; -asigurarea de materiale pentru adaposturi temporare si a serviciilor de salubritate elementare a rezervelor de hrana; -oferirea de servicii medicale specifice in institutiile medicale;

2)-Mijloace pentru adapostire de urgenta a populatiei pe durata

scurta si pana la restabilirea situatiei;

3)-Tema :

-cu indicatiile referitoare la ipotezele proiectului pe structura temei generale: -text+imagini documentare -text justificativ

1)

Inundatiile sunt hazarde hidrologice cu o larga raspandire pe Terra, care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti (anual 20.000 de victime, afecteaza peste 100 milioane de persoane, spre exemplu in Bangladesh 30% din suprafata este periodic acoperita de ape). Aceste hazarde se pot produce in lungul raurilor (care dreneaza circa 70% din suprafata continentelor). Inundatiile sunt procese de scurgere si revarsare a apei din albiile raurilor in lunci, unde ocupa suprafete intinse, utilizate de om pentru agricultura, habitat, cai de comunicatie etc. Producerea inundatiilor este datorata patrunderii in albii a unor cantitati mari de apa provenita din ploi, din topirea brusca a zapezii si a ghetarilor montani, precum si din panzele subterane de apa. Despaduririle favorizeaza scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea unei inundatii puternice. Uneori pe vai se inregistreaza inundatii catastrofale, in urma ruperii unor baraje naturale sau construite de om. Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii. Inundarea intinderilor mari de pamant din spatele barajelor poate sa provoace probleme.Comunitati intregi pot fi distruse, mi de oameni fiind obligate sa se mute in alta parte.E posibl ca fauna sa moara si sa piearda terenuri agricole.. Pe masura ce numarul barajelor din lume creste, ele sunt adesea asezate in locuri care inainte erau considerate inacceptabile. Multe astfel de locuri se afla in zone seismice, unde constructia structurilor sigure este deosebit de dificila. Unii oameni de stiinta au sugerat ca presiunea exercitata asupra suprafetei Pamantului de aceste lacuri artificiale poate sa duca la cutremure mici. Au existat cutremure mici in zone in care inainte de constructia barajului, acest fenomen nu era cunoscut. Inundatiile pot fi prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui baraj. Astfel, acest tip de dezastru este precedat, de obicei, de intervale mari de prevenire. In functie de amploarea lor, inundatiile pot distruge imobile, poduri si recolte, pot ucide oameni, animale domestice si fauna. Sprijinul oferit populatiei afectate de inundatii de catre serviciile specializate ale autoritatilor si de voluntari ai Crucii Rosii inca din primele ore de la producerea dezastrului are ca obiective principale, intr-o prima faza, salvarea vietii oamenilor aflati in conditii de risc maxim prin actiuni de evacuare din zonele izolate/periculoase, acordarea primului ajutor si a serviciilor de asistenta de baza, si, in masura posibilului, salvarea bunurilor materiale ale acestora. In faza urmatoare, se actioneaza pentru asigurarea asistentei victimelor in ceea ce priveste accesul la apa potabila, alimente de baza, adapost, salubritate, ingrijiri medicale de baza, prevenirea aparitiei si raspandirii epidemiilor. Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece, uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte dificila.

In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si infrastructura locala. Inundatiile ce se produc instantaneu (ruperea unui baraj/dig sau ploaia torentiala cu cantitate mare de apa pe unitatea de timp si suprafata) sunt provocate de volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, acoperind mari suprafete. Datorita instalarii lor rapide, inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa in locuri mai inalte si a lua cu ei apa potabila, alimente, imbracaminte groasa, mijloace de comunicare si alte articole esentiale pentru asigurarea supravietuirii. Dupa producerea inundatiei pot aparea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind bolile infectioase cu transmitere hidrica (holera, hepatita A). Inundatiile pot distruge imobile si recolte, pot ucide animale si oameni. Voluntarii pot oferi asistenta cu succes in primele zile ale inundatiilor, ajutand la evacuarea oamenilor si salvand bunurile materiale. Inundatiile prezinta provocari specifice serviciilor de urgenta, deoarece uneori arii vaste de pamant sunt acoperite de apa, facand coordonarea foarte dificila. Organizarea logisticii, transportului si distributiei ajutoarelor este complicata, de vreme ce deseori infrastructura locala este deteriorata. Inundatiile instantanee sunt volume extreme de apa ce apar brusc si curg rapid, cauzand inundarea. Datorita naturii lor rapide inundatiile instantanee sunt dificil de prevazut si le ofera oamenilor putin timp pentru a scapa sau a lua cu ei alimente si alte articole esentiale. De obicei dupa inundatii urmeaza doua faze. In timpul primei faze oamenii se aglomereaza pe zonele inalte si sigure, impreuna cu bovine si alte animale, uneori chiar animale periculoase sau agresive (serpi etc.). Apa de baut este deseori greu de gasit iar salubrizarea este ingrozitoare. In timpul celei de-a doua faze oamenii incep sa revina la casele lor cat de curand posibil. Aceasta este deseori un proces prelungit (anumite zone se usuca mai repede decat altele) si odata ajunsi acasa oamenii se confrunta cu noi provocari incluzand sisteme de alimentare cu apa distruse, fantani si guri de apa ce necesita curatare si dezinfectare. In doua saptamani de la inundatie apar riscuri mari de izbucnire a unor epidemii, de exemplu de holera sau malarie. Raspunsul Crucii Rosii este astfel focalizat incat sa vina in intampinarea nevoilor specifice pentru fiecare circumstanta, pe durata celor doua faze si pana in etapa de reabilitare. In general raspunsul urmareste cu prioritate salvarea si evacuarea, asigurarea de materiale pentru adaposturi temporare, a apei sigure si a serviciilor de salubritate elementare, a rezervelor de hrana, oferirea de servicii medicale de baza pe termen scurt si refacerea stocurilor specifice in institutiile medicale. Pot fi utilizate cu succes dispensare ambulante, iar eforturi aditionale se concentreaza asupra furnizarii apei si salubrizarii in particular, pe langa asigurarea adapostului, distribuirea de rezerve de alimente de urgenta, acordarea ingrijirii medicale de baza si amplasarea unor spitale de campanie.Deoarece imobile, mijloace de transport, unelte, animale si culturi se pierd sau sunt distruse in timpul inundatiilor, ulterior va fi necesara asistenta pentru reconstructia si refacerea bunurilor.

2)

Mijloace pentru adapostire de urgenta a populatiei pe durata scurta si pana la restabilirea situatiei.
Dezastrele ,pe langa pierderile de vieti omenesti si distrugerile masive pun adeseori problema asigurarii adapostirii (cazarii) sinistratior,asigurarea hranei,asistentei medicale si reintegrarea sociala in timpul cel mai scurt posibil. Administratia publica locala este pusa brusc in situatia de a mobiliza forte de la institutii publice,agenti economici si alte organizatii guvernamentale si neguvernamentale cat si resurse financiare suficiente pentru rezolvarea unor situatii de criza. Gestionarea dezastrelor implica planificarea anterioara a fortelor si mijloacelor,a logisticii actiunilor de interventie pentru limitarea si inlaturarea urmarilor unor evenimente.Desigur eficienta realizarii tuturor acestor masuri este conditionata de anotimp,starea vremii si situatia hidrometeorologica, situatii in care restabilireapost dezastrueste ingreunata sau nu. Un alt aspect deosebit in reprezinta tipul localitatilor din zonele afectate-urbane sau rurale, existenta,caracteristicile si starea cailor de comunicatie, existenta aglomerarilor de populatie si formatiunilor care intervin sunt deasemenea criterii esentiale in managementul dezastrelor. Problematica se extinde in conditiile anotimpului rece (iarna) sau ploios(toamna)cand corelarea tuturor actiunilor si masurilor este ingreunata. Experienta calamitatilor naturale,a dezastrelor in general ,ne arat faptul ca dupa producerea evenimentului comunitatea parcurge o perioada mai lunga sau mai scurta(minute,ore) de cadere psihica care se manifesta prin sentimente de panica, deruta si groaza.Populatia din zona afectata resimte dureros fenomenul ,panicandu-se si asteptand ajutor.Este datoria celor care organizeaza interventia sa actioneze rapid,sa alarmeze resursele umane si sa calmeze cetatenii. S-a constat practic ca actiunea oportuna,imediat dupa manifestarea violenta a dezastrului, creeaza o emulatie si amplifica spiritul civic si de intrajutorare intre cetateni. Rapiditatea si eficienta descoperirii supravietuitorilor si asigurarea asistentei medicale de urgenta ar trebui sa constituie actiunea prioritara in asemenea momente.Aici, din pacate sistemul sanitar romanesc sufera foarte mult datorita organizarii si logisticii precare a actului medical (numar limitat de ambulante,lipsa echipamentului de prima urgenta,stocuri mici de medicamente cat si de personal insuficient) .Incercarile diferitelor organisme la nivel local (SMURD,STID,SIAMUD) nu pot suplini necesitatile unui numar mare de raniti. Deblocarea rapida a cailor de acces si transportul materialului escavat este o prioritate pentru a crea front de lucru formatiunilor de cautare-salvare,ambulantelor si personalului medical. Din experienta se poate aprecia ca in localitati, spatiile de manevrare a mijloacelor grele de interventie sunt inguste,deci descongestionarea si gasirea altor trasee ocolitoare este dificila si influenteaza fluxul actiunilor. Remedierea avariilor la utilitatile comunale (gaze naturale,apa,canal,agent termic,electrice,etc)este un alt aspect care necesita oportunitate pentru evitarea amplificarii efectelor dezastrelor. Planurile de interventie au in vedere stingerea, in prima urgenta a incendiilor,verificarea si eventual oprirea (izolarea) instalatiilor,rezervoarelor cu substante inflamabile sau cu substante toxice industriale la agentii economici sursa de risc.Se vor efectua masuratori pentru stabilirea rezistentei la sarcinile proiectate si a securitatii in exploatare a podurilor,viaductelor,barajelor hidrotehnice si a altor lucrari de interes national.

O pondere importanta in sistemul de planificare si desfasurare a interventiei o constituie asigurarea protectiei cetatenilor de a le pazi bunurilor materiale, valorilor culturale si de patrimoniu din raionul de distrugeri.Politia, jandarmeria, gardienii publici si societatile de protectie si paza sunt implicate direct prin adoptarea dispozitivilor ,conform competentelor si misiunilor primite sau specificate anterior in planurile de interventie. Tot in acest moment al actiunilor trebuie evitata patrunderea in raion a persoanelor neautorizate care ar ingreuna cautarea si salvarea supravietuitorilor. Mijloacele tehnice de interventie trebuie sa fie adaptate tipului de dezastru produs asigurand astfel eficienta sporita.Se poate cere sprijin unitatilor militare dislocate in zona, cat si agentilor economici. Prefectul si primarii, la propunerea sefului inspectoratului de protectie civila ,vor lua din primele ore de la producerea dezastrului masuri pentru asigurarea cazarii sinistratilor.Posturile locale de radio si tv vor transmite la intervale scurte de timp ,comunicate din partea Comisiei Judetene/locale de Aparare Impotriva Dezastrelor. Acestea vor contine informatii privind evolutia evenimentelor,masurile si regulile pe care trebuie sa le respecte populatia,locurile de adunare a sinistratilor,alte informatii. Deasemenea se vor comunica daca este cazul restrictii de consum a apei si a produselor agroalimentare,restrictii de circulatie si cai de acces in anumite zone ,masuri de protectie in situatia producerii a unor accidente nucleare,biologice sau chimice. Punctele de adunare a sinistratilor sunt locurile stabilite de protectia civila destinate luarii in evidenta a persoanelor ramase fara locuinta si care vor fi cazati prin grija autoritatilor in tabere pentru sinistrati sau in alte locuri special amenajate. Posibilitatile pentru realizarea adaposturilor sinistratilor,evacuatilor sau refugiatilor, numai de catre protectia civila sunt reduse, ceea ce demostreaza necesitatea implicarii si a altor factori:administratia centrala si locala,filialele locale de Cruce Rosie,etc. In Romania, datorita conditiilor economice si a longitudinii (patru anotimpuri) exista practic numai cateva posibilitati de adapostire a sinistratilor (populatiei) in urma producerii unui dezastru: -amenajarea taberelor pentru sinistrati in localitati (zona, raion)sau in afara lor pe termen scurt,in perioada vara-toamna; -amenajarea de spatii de cazare in institutii publice (camine/internat, sali de sport ,camine culturale,sali de spectacole, caminele de la institutiile de invatamant superior etc.) pe termen mediu si lung; -autoevacuarea la vecini, rude, prieteni (in localitate sau in alte localitati) a cetatenilor a caror locuinte nu au fost afectate de dezastru; -cazarea in alte imobile puse la dispozitie de administratia locala in functie de posibilitati. Raioanele (locurile) de primire/cazare a sinistratilor sau a populatiei evacuate, vor fi din principiu in afara sau in localitatea afectata, la o distanta care sa nu mareasca prea mult timpul transportului.

TABARA DE SINISTRATI Problemele amenajarii taberelor pentru sinistrati sunt (sau ar trebui sa fie) stabilite in timpul recunoasterilor in teren.Trebuie urmarite urmatoarele aspecte generale: -organizarea si asigurarea fluxului de sinistrati; -asistenta medicala de specialitate pe timpul deplasarii si in punctele de campare; -aprovizionarea ,prepararea si distribuirea hranei si a apei potabile; -imbaierea,si spalarea echipamentului; -iluminatul si asigurarea energiei electrice; -paza si ordinea; -respectarea normelor profilactice de igiena individuala si colectiva; -sectorizarea taberei (daca este posibil) pe etnii si culte religioase; -asistenta religioasa si psihologica; forte si mijloace pentru lucrul la amenajarea taberei. Eforturile financiare si logistice sunt insemnate dar sunt necesare si trebuie sa fie planificate si realizate treptat,de la an la an. In principal ,o tabara de sinistrati se organizeaza pe trei mari zone de activitate : -zona pentru conducere si administratia taberei; -zona de cazare; -zona activitatilor auxiliare(gospodaresti). Conditiile minime pe care trebuie sa le indeplineasca locurile de amenajare a taberelor pentru sinistrati sunt: -accesul rapid la caile de comunicatii terestre,aeriene sau navale,surse de apa potabila; -posibilitati si mijloace de telecomunicatie; -protectie naturala adecvata. Elementele constitutive ale unei tabere de sinistrati: -punctul de primire,evidenta si repartitie a sinistratilor; -punctul de triaj si prim ajutor; -punctul de distributie ajutoare (echipament); -depozitul pentru bunurile sinistratilor; -sectorul de cazare; -infirmerie(punctul medical) si izolator; -depozitul de alimente;

-bucatarie; -sala de mese; -spalatorie; -punct de imbaiere; -grup sanitar(w.c); -punct de adunare a resturilor menajere; -conducerea taberei; -personalul de paza; -statia de iluminat; -grupuri electrogene; -rezerva de apa potabila; -autoturisme si autospeciale de interventie; -autosanitare,etc. a) Punctul de primire, evidenta si repartitie a sinistratilor. Este amenajat la intrarea in tabara de sinistrati.Aici cetatenii se prezinta pentru a fi luati in evidenta de organele de politie,pe baza documentelor de identitate sau a declaratiei pe proprie raspundere si parcurg apoi fluxul stabilit spre locurile de cazare. Criteriile de cazare care vor fi respectate pe cat posibil sunt: -starea de sanatate; -starea civila-casatorit +copii -necasatorit -etnie; -religie In functie de situatiile mentionate mai sus sinistratii sunt repartizati in corturi (locurile de cazare) astfel: -barbatii separat de femei si familiile grupate respectandu-se aspectul religios si etnic. b) Punctul de triaj si prim ajutor. Se constituie in cortul/ incaparea unde se efectueaza un control medical sumar in urma caruia persoanele cu diferite afectiuni declarate sau constatate(boli contagioase,contaminati cu substante toxice industriale,cu probleme psihice etc.)sunt indrumate in infirmerie/izolator.Cei apti urmeaza mai departe fluxul. c)Punctul de distribuie ajutoare(echipament) Este spatiul/ cortul amenajat unde sinistratii primesc (pe baza de semnatura) echipamentul si cazarmamentul necesar.Aceste materiale reprezinta de fapt stocul minim care trebuie constituit anterior producerii dezastrelor de catre autoritatile locale,prin grija comisiilor de aparare impotriva dezastrelor,in

d) Depozitul pentru bunurile sinistratiilor.

In situatia producerii dezastrelor,cetatenii,in mod firesc isi iau din locuinta bunuri si materiale care,pe timp scurt, nu sunt de folos,ar ocupa spatii mari in locul de cazare din tabara de sinistrati si ar reprezenta tentatii pentru alte persoane (bijuterii, obiecte de valoare, piese de mobilier,imbracaminte neadecvata anotimpului,etc).Pentru aceste bagaje se constituie puncte speciale (corturi sau magazii) de depozitare. De asemenea se pot prezenta cetatenii cu imbracaminte contaminata in urma unor dezastre tehnologice,fapt deosebit de periculos intr-o colectivitate.Toate aceste materiale vor fi luate in evidenta,depozitate si pastrate sub paza pana la restabilirea situatiei.

e) Sectorul de cazare.
In functie de numarul estimativ al sinistratilor si de posibilitatile concrete din localitatea respectiva se vor amplasa un numar suficient de corturi care sa asigure pe timp scurt conditii minime de locuit. Pe cat posibil,in corturile unde sunt cazati copii,oameni in varsta,femei gravide si la infirmerie se vor instala sobe, calorifere electrice sau alte elemete de incalzit care, pe timp de noapte sau in conditii meteorologice grele sa asigure un nivel termic satisfacator.

f) Infirmeria (punctul medical) si izolatorul.

In princiu se va instala intr-un loc care sa permita accesul imediat si va fi marcata vizibil cu semnul distinctiv cunoscut. Incadrarea cu personalul medical specializat este absolut necesara deoarece in asemenea situatii pot aparea boli ale aparatului digestiv,boli contagioase,intoxicatii sau traumatisme,specifice colectivitatilor. O atentie deosebita se va acorda cardiacilor, diabeticilor si altor categorii de bolnavi cronici.Tocamai de aceea directiile de sanatate publica trebuie sa aiba in vedere asigurarea unor stocuri tampon de medicamente, material pansamentar, tehnica si aparatura medicala care sa poata fi utilizata in conditii de campanie.

g) Depozitul de alimente si bucataria.

In situatii de criza, siguranta alimentara a populatiei si indeosebi a cetatenilor afectati constituie o componenta de prima urgenta a activitatii de limitare si inlaturare a efectelor dezastrelor de orice natura.este de preferat ca gestionarea acestui sistem sa fie atribuita compartimentelor economice din cadrul primariilor deoarece se faciliteaza atat gasirea surselor, contractarea, aprovizionarea ,transportul si repartitia hranei, cat si decontarea ulterioara a marfurilor. Logistica prepararii si servirii hranei si a apei potabile se poate asigura de catre cantinele de ajutor social ,aflate in finantarea primariilor prin bugetele locale.Desigur, in functie de situatia concreta, unitatile militare, cantinele scolare sau de la agentii economici, unitatile de alimentatie publica de stat sau private pot asigura aceste servicii la solicitarea comisiilor judetene si locale de aparare impotriva dezastrelor.

h) Sala de mese(locul de servire a hranei).

Departe de a fi o problema facila, amenajarea si dotarea salii de servire a hranei este apanajul administratiei taberei. Acest punct este sensibil din puct de vedere igienico-sanitar, mai ales in conditii de campanie. Se va sigura servitul mesei in cel mult doua serii astfel incat alimentele sa nu se deprecieze. In apropiere va functiona punctul de spalare a veselei. Este desosebit de important ca vesela sa fie spalata si dezinfectata centralizat pentru prevenirea inbolnavirilor in randul sinistratilor. Daca tabara este constituita in localitate sau in imediata vecinatate ,prepararea si servitul mesei se face,prin grija autoritatilor locale in incinta unor cantine,restaurante,etc..,autorizate din punct de vedere sanitar.

i) Spalatoria si locul de imbaiere.

Daca tabara de sinistrati este organizata in localitate sau in apropierea localitatii imbaierea sinistratilor si spalarea efectelor se poate efectua la institutiile de profil existente sau la institutiile scolare.Daca tabara este organizata la distanta mai mare de localitate este necesar sa se instaleze o spalatorie de campanie si un punct de imbaiere.

j)Personalul pentru paza.

Paza si ordinea in tabara se executa cu gardieni publici,cu personalul de la societatile de paza si protectie cu alte forte disponibile in perioada post dezastru ,atat jandarmeria, politia si armata sunt implicate in actiuni de interventie in raionul afectat de dezastru.

k) Rezerva de apa potabila.

Este foarte important sa se asigure o cantitate suficienta de apa potabila in locul de cazare a sinistratilor. Aceasta rezerva se va dispune astfel incat sa existe posibilitati de distributie pentru mai multi consumatori simultan.

l)Sectorul tehnic
Aici sunt dispuse: statia de iluminat,grupurile electrogene,autosanitarele, autospecialele de pompieri si ale protectiei civile, mijloacele de transport,etc. Este de preferat ca adapostirea sinistratilor sa se realizeze in cladiri cu destinatie pentru locuit: camine, hoteluri, sali de sport ,camine culturale,sali de spectacole etc.,spatii in care sunt indeplinite conditii de cazare ,hranire ,paza ,imbaiere etc.,si unde influenta factorilor meteorologici,de timp si anotimp, este mai putin importanta usurand organizarea acestor activitati. Adaposturile de protectie civila trebuie sa respecte din punct de vedere constructiv urmatoarele particularitati: -peretii exteriori ai adapostului sa fie cat mai mult posibil in contact cu pamantul; -adapostul sa fie cat posibil sub partea cea mai inalta si mai rezistenta a cladirii ; -adapostul trebuie ingropat complet in pamant ; in unele situatii deosebite se admite ca adapostul sa fie suprateran maxim 1 m,cu conditia ca peretii exteriori sa fie protejati cu un strat de pamant taluzat ; -sa fie amplasat la o distanta maxima de 300 m de mers ; -sa fie prevazut cu 1-2 S.A.S-uri ; -sa fie prevazut cu cel putin o iesire de salvare ; -capacitatea optima 100-150 de persoane ; -sa fie dotat cu instalatiile si utilitatile prevazute in normele tehnice privind construirea si amenajarea adaposturilor.

Adaposturile clasice de protectie civila se planifica si se executa tinandu-se seama de necesitati : -puncte de comanda; -adaposturi pentru populatie; -adaposturi pentru personalul institutiilor si agentilor economici; -adaposturi cu specific medical; -adaposturi familiale. Dotarea cu instalatii si utilitati a unui adapost de protectie civila. Un adapost de protectie civila se doteaza in principiu cu 3 categorii de instalatii: -instalatia de ventilatie- este destinat asigurarii aerului necesar supravietuirii personalului de adapostit; -instalatia electrica- asigura iluminatul adapostului si forta necesara ventilatoarelor,pompelor care sunt in interior.Instalatia electrica trebuie sa fie etansa,cu corpuri de iluminat etanse.La puncte de comanda este dublata de un iluminat de siguranta pe acumulator si un grup electrogen propiu. -instalatia tehnico sanitara- cuprinde alimentarea cu apa de la reteaua orasului si canalizarea adapostului. Cand canalizarea orasului este deasupra nivelului pardoselii adapostului,se monteaza in loc de W.C-uri closete uscate. In adaposturile destinate protectiei, vor exista banci,rezerve de alimente,rezerve de apa, un numar suficient de paturi pentru persoane in varsta sau femei gravide, felinare si altele.

EVACUAREA
Prin evacuare-ca masura de protectie- se intelege scoaterea din marile centre politico-administrative si economico-sociale, precum si din localitati, la nevoie in timp de razboi sau in caz de dezastre a unor institutii publice, agenti economici, categorii de populatie si bunuri materiale in zone (localitati) care asigura conditii de protectie a personalului, de functionare a institutiilor publice si agentilor economici respectivi si protejarea valorilor materiale si culturale. Evacuarea reprezinta un ansamblu de masuri si actiuni care se adopta in scopul asigurarii protectiei populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale pe timp de razboi,in situatia producerii unor dezastre sau in alte situatii speciale, pentru prevenirea si diminuarea pierderilor in randul acestora. In situatii de dezastre, actiunile de evacuare se executa in functie de natura,caracterul si amploarea efectelor acestora in timp si spatiu.Evacuarea la dezastre se hotaraste de catre Comisia Guvernamentala de Aparare Impotriva Dezastrelor,condusa de catre primul ministru, la propunerea comisiilor specializate pe tipuri de dezastre sau a comisiilor judetene de aparare impotriva dezastrelor.

Organizarea evacuarii in aceste situatii presupune,in primul rand cunoasterea riscurilor cu care se poate confrunta nu numai zona geografica respectiva, dar si capacitatile de productie care functioneaza in aceste zone,care pot constitui surse de risc,afectand in mod grav populatia,mediul ambiant si desfasurarea normala a activitatilor economico-sociale. In situatia evacuarii la dezastre,pe langa aspectele organizatorice,logistica actiunilor constituie un factor deosebit de important. Aceasta activitate se refera la urmatoarele probleme: -asigurarea cu mijloace de transport si produse petroliere; -asigurarea cu spatii destinat pentru cazarea evacuatiilor si depozitarea bunurilor materiale; -asigurarea cu produse alimentare si industriale de prima necesitate; -asigurarea medicala; -asigurarea finantarii. Atunci cand situatia impune,in functie de iminenta pericolului ,poate avea loc si autoevacuarea.Acest procedeu de evacuare reprezinta o particularitate ,dar in majoritatea dezastrelor sau conflictelor armate actuale acest procedeu si-a evidentiat eficacitatea.Trebuie mentionat ca in aceasta situatie personalul protectiei civile va evita la maximum panica, aglomerarile si lipsa de organizare asigurand fluenta deplasare si asistenta medicala pe principalele trasee de deplasare a sinistratilor. Important pentru Romania in situatia economica actuala este coalizarea si coordonarea optima a tuturor resurselor materiale si umane pentru gestionarea eficienta a situatiilor de criza care pot aparea. BIBLIOGRAFIE:
-Legea 106/1996-Legea Protectiei civile in Romania; -Legea 124/1995-Privind apararea impotriva dezastrelor; -H.G.635/1995-Privind culegerea de informatii si transmiterea deciziilor in cazul apararii impotriva dezastrelor; -H.G.222/1997 Privind organizarea si conducerea actiunilor de evacuare in cadrul protectiei civile;

3)

-Tema

In Romania, inundatiile din perioada anilor 2004-2008 au afectat aproape toate judetele din tara, fiind printre cele mai puternice din ultimii 100 de ani. . Localitati izolate, comune fara curent, fara apa potabila, oameni fara ajutor. Terenuri anulate, sosele pe care nu se poate circula dect facnd ocoluri, poduri rupte, alunecari de teren si apa ct vezi cu ochii. Mii de case si sute de mii de hectare de teren arabil sunt afectate n fiecare an. In acest proiect ,am incercat sa gasesc o solutie de locuire posibila, in urma unei inundatii care a afectat iremediabil o serie de localitati din judetul Bacau, si anume Saucesti,Serbesti,Siret si Schineni (comuna Saucesti). ). Prin urmare ,dupa potopul care le-a inghitit casele oamenilor,m-am gandit sa asigur locuirea si protectia bunurilor proprii a 39 de persoane singure si familii, timp de 2 ani,intr-un campus de locuinte ,structurat astfel: -6 locuinte de 1 persoana; -4 locuinte de 2 persoane; -4 locuinte de 3 persoane; -2 locuinte de 4 persoane; -1 locuinta de 5 persoane,in total 17 locuinte, precum si o cladire multifunctionala in care sa intre intreaga comunitate,39 de persoane, si sa asigure un adapost pentru diverse intalniri a oamenilor. Ca amplasament ,m-am gandit ca terenul sa aiba o usoara panta,cu o cale de acces auto pentru aprovizionare ,prepararea si distribuirea hranei si a apei potabile,pentru constructive,,pentru transportul copiilor la scoli etc.Ca solutie, m-am gandit ca tabara sa o organizez in 3 mari zone de activitate si anume: Prima zona , unde se va afla cladirea multifunctionala, sa fie zona de conducere si administrare a taberei ,aceasta fiind impartita in mai multe camere si anume: infirmeria ,punctul de primire, unde se va tine evidenta si se va face repartitia sinistratilor pe stare civila (soti +copii+bunici ,necasatoriti), conducerea taberei ,o sala pentru intalniri diverse,personalul de paza, punctul de triaj si prim ajutor, punctul ce va distribui ajutoare ,apoi a doua zona ,zona de cazare si a activitatilor auxiliare (gospodaresti) si de depozitare a bunurilor personale, zona ce cuprinde si anexele gospodaresti pentru animale, precum si mici loturi de pamant, si a treia zona, sectorul tehnic,unde va fi plasat in panta cea mai mare,, o zona unde sunt dispuse centralele de energie ,autosanitarele ,statia de iluminat, grupurile electrogene,rezerve de apa potabila,instalatia tehnico-sanitara ce cuprinde alimentarea cu apa din fantani sau din orasele apropiate si canalizarea adapostului. In ceea ce priveste documentarea cu imagini ,am cautat sa gasesc si sa inteleg compartimentarea locuintelor mobile , a rulotelor, precum si a containerelor care nu au fundatii ,care sunt sustinute prin cativa piloni din beton,avand un sistem foarte flexibil, fiind si foarte usor de transportat datorita montarii si demontarii lor foarte rapide ,locuinte fabricate in uzine si livrate cu automobile si ansamblate pe teren, casute de lemn care sunt foarte usor de ansamblat ,sau chiar direct prefabricate,am inclus si cateva imagini de organizare a locuintelor in functie de teren si de gabaritul acestora,de strada si de relatiile pe care le au intre ele. In documentare am mai inclus si cateva imagini de machete ,pentru a intelege mai bine volumul lor,la o scara aproape de cel legat de proiect,precum si cateva desene in creion si randari,parindu-mi-se foarte bune pentru documentare,in ceea ce priveste minimalismul si dimensionarea, materialele foarte bune din punct de vedere economic si structural,materiale ce realizeaza combinatia ideala intre greutatea redusa,impermiabilitate, rezistenta la inghet ,foc si pret redus, precum si cateva imagini cu interioare de case,alcatuite din camere foarte mici dar care satisfac nevoile stricte ale omului. Am mai inclus si un tabel ce contine cateva date despre familii ,despre numarul acestora ,impartirea lor in functie de starea civila, am specificat lucrurile si animalele care le-au mai ramas, precum si cat ar fi necesar de construit,cu aproximatie , pentru a asigura o buna locuire pe o perioada de 2 ani .

TOTAL

Familia-

1 1 1 16

2 1 1
16

3 1 1 16

4 5 1 1 - - 1 1
16 1 6

6 1 1
16

7 2 2 20

8 9 2 2 - 2 - 2 2 0

10 2 2 20

11 3 2 1 25

12 3 2 1 25

13 3 1 2 30

14 3 1 2 30

15 4 2 2 35

16 4 2 1 1 40

17 5 2 1 2 50

17 39 16 8 15 391
Total

Numar Pers. SotiCopiiBuniciMp.aprox

necesari locuinta

Mp/pers.

20

=10.02
TOTAL

Animale: -cai -vaci

Mp.aprox
necesari gospodarii

1 8 1 -

1 8

1 8

- 1 1 1 8 6 6 1 -

1 1 8 6 1 -

1 8

1 1 8 6 1 -

2 1 16 6 1 1 -

9 10 72 60 3 8 3

Mp/anim.

=6.94
TOTAL Mp/veh.

6 1 18 -

6 1 20 -

6 1 -

6 1 -

6 1
-

Tractor Caruta Auto. Mp.aprox

necesari vehicule

1 -

- 1

1
15

20 -

20 -

15

20 -

18 -

20 -

20 -

15

20 -

18 20 -

54 160 45

=18.5

-Imagini documentare-