Utilizarea biotehnologiilor in ameliorarea Orzului

Caracteristici Planta atinge nlimea de 0,7 - 1,2 m. Fructul este un spic cu musti lungi. Spicul copt atrn pe tulpina plantei. Sunt variante diferite de spic de orz cu numrul de grun e pe spic variind, de la varianta orzului de var la cea de iarn. Orzul de iarn este folosit de obicei n furajarea animalelor, datorit calitii inferioare a grunelor. Orzul este o cultur cerealier cu utilizri multiple:ca furaj, la fabricarea berii, n alimentaie s.a. Timp ndelungat a fost una din culturile principale mpreun cu grul si meiul. n ultimele decenii importana orzului s-a redus, iar suprafaa cultivat s-a restrns de 3-4 ori.

Florile orzului sunt de fapt o inflorescena denumit spic"cu musti lungi", iar fructul este o cariops.

Origine Regiunea de origine a orzului este Orientul Apropiat, ca i zona balcanic de est. Mrturiile istorice cele mai vechi despre orz dateaz din anii 10 500 .e.n. ncepnd cu anii 8.000 .Hr. n Egiptul Antic orzul apare ca orz slbatic (Hordeum vulgare), iar de prin anii 7.000 .e.n. se face o cultivare selectiv a orzului n acelai Egipt antic. De prin anii 5.000 (.e.n.) se cultiv orzul i n Europa central.

Cultivare

Orzul se dezvolt bine n special pe terenuri joase umede, dar se adapteaz i la condiii mai vitrege (soluri srate) de cultivare. Avnd rezistena la frigurile din timpul iernii mai redus dect cea a grului sau secarei, semnatul orzului se face numai primvara timpuriu, dar coacerea spicelor se produce ntr-un timp scurt (uneori record, de numai 100 de zile) la orzul de var. Recoltarea spicelor de orz se face cnd acestea ajung s se coloreze n galben intens. Recolta per hectar a orzului de var atinge 40-60 dt, iar cea a orzului de iarn ntre 50 - 90 dt, ( recolt de grune).

Utilizarea

Grunele de orz conin un procent n celuloz de 8-15 % (nedecorticat), amidon 6070 %, proteine 11%, balast 10 % , lipide, vitamine (mai ales B) i substane minerale, gluten. Persoanele cu intoleran la gluten nu pot consuma bere, pentru c orzul este un ingredient important. Importana economic a orzului este mai redus n comparaie cu cea

a grului, porumbului, orezului sau secarei, fiind folosit, n special orzul de iarn, ca furaj pentru animale. n hrana oamenilor se poate aminti n mod deosebit cafeaua mal i producerea berii, De asemenea, se mai poate aminti efectul extractului de orz, n cazuri de febr ridicat, avnd efectul de scdere a febrei bolnavului [necesit citare]. Cel mai mare productor mondial de orz este Germania.

Tratamente naturale cu orz

Pe lng ntrebuinrile deja cunoscute, orzul are i caliti terapeutice, valorificate prin tratamentul unor afeciuni ca: diaree, cistit, reumatism, tuse, hemoroizi, grip, sterilitate, stri depresive, anemie, afeciuni dermatologice etc. Orzul este apreciat n terapeutica naturist i pentru proprietile sale de remineralizant, antiinflamator, hipotensor, mrete apetitul sexual i ajut persoanele tinere i btrne pentru a se recupera dup o perioad de convalescen.

Orzul reprezinta att un model util experimental pentru un numar mic de cereale precum si o cultura agronomica importanta de hrana pentru animale si productia de alimente. n ultimii ani, o mare cantitate de resurse genetice diferite de orz au fost generate si colectate la nivel mondial. Cu aceste resurse, dezvoltarea tehnologiilor de transformare fiabile au stimulat o varietate de abordari: Analiza de gene functionale; Reproducere folosind ingineria genetica.

Detaliile tehnice ale procesului de transfer de gene sunt esentiale pentru stabilirea tehnologiei de transformare. n metodele contemporane, agrobacterium impreuna cu aparate adaptate special sunt utilizate in integrarea ADN-ului recombinant n genomul orzului. n principiu exista trei tipuri de obiective regenerabile pentru strabilirea ADN-ului transferat pe baza de Agrobacterium , fiecare fiind utile si avnd avantajele lor specifice. In timp ce utilizarea embrionilor zigoti imaturi are ca rezultat cea mai eficienta formarea a plantei,

culturile androgenetice de polen permit o mai buna productie a liniilor transgenice de reproducere iar ovulele izolate permit generarea unor plante transgenice fara a implica utilizarea unor markeri. Tehnologiile de transformare sunt prezentate, inclusiv informatii cu privire la sistemele de vectori, metode de transfer de gene si obiective, transferat de codificare si de reglementare ADN-secvential, precum si metodele de a genera orz fara a integrat ADN recombinant n genomul sau.

Metode de transformare pe baza de orz pentru a mbunatati genetic si a caracterizara ADN-secvential asociat cu diferite aspecte ale performantei culturii sunt complet supravegheat. n continuare, se demonstreaza faptul ca boabele de orz constituie o platforma de productie promitatoare pentru culturi moleculare.

Celulele urmarite si metodele de transfer de gene

Stabilirea de sisteme de culturi celulare care permit regenerarea eficienta a plantelor constituie o conditie tehnica majora pentru dezvoltarea tehnologiilor de transformare. Cerealele au fost mult timp considerate recalcitrante in aceasta privinta, din moment ce a fost aproape imposibil, sa obtina regenerarea de plante, din frunze sau radacini cu celule diferite, astfel fiind mult mai usor de realizat, n mai multe specii de dicotiledonate.

n orz, regenerarea plantelor eficienta a fost apoi realizate prin utilizarea de embrioni imaturi (Luehrs si Loerz 1987), trage meristeme apicale (Zhang et al. 1999), populatiile de polen uni-sau timpuriu bicellular fie nca cuprinse n anterele (Kuhlmann si Foroughi-Wehr 1989) sau izolarea text (Mordhorst et al. 1993), ovule izolate de la zigotul sau stadiul de embrion timpuriu, sau de zigoti izolate (Holm et al. 1995). n cele mai multe dintre aceste sisteme, regenerarea de

plante multiplu se bazeaza pe formarea de embrioni secundari sau structuri asemanatoare embrionilor. Astfel de embrioni apar fie direct, fie prin intermediul formarii de calus intermediare si poate deriva fie din celule somatice (de exemplu, zigoti, imatur embrioni) sau celule gametophytic (de exemplu, microspori).

Tesuturile regenerabile generate in vitro nu reprezinta doar calus adevarate sau embrioni bine-formati, ci , orice fel de intermediari din ambele forme.

Markeri de selectie si genele reporter

Deoarece dezvoltarea preferentiala sau chiar exclusiva a celulelor transgenice si a tesuturilor de plante este necesar, trebuie sa se stabileasca si sa foloseasca sisteme puternice de transformare, un marker de slectie este de obicei legat de gena de interes pentru a face celulele transgenice rezistente la o presiune selectiva. n multe ncercari timpurii de a creea orzul rezistent la canamicina conferit de E. Coli, gena Neomicin fosfotransferaza a fost utilizata.

Cu toate acestea, in studiile ulterioare sa dovedit ca sistemele de selectie bazata pe fosfinotricin acetiltransferaza genele provin de la specii de Streptomyces, precum si E. coli. Dar gena fosfotransferaza Hygromycin sunt mai eficiente la orz.

Toleranta si adaptarea la seceta

Adaptarea orzului, conditiilor de mediu necesare a fost studiat multi ani. Studiile genetice s-au concentrat pe selectarea soiurilor care sunt mai tolerante la stresul cauzat de conditiile de mediu iar diferite soiuri au fost avut parte de mbunatatirea calitatii si cresterea randamentului si stabilitatii randamentului. Investigarea tolerantei la seceta a fost un punct pe care s-au si concentrat si sa

dezvoltat colaborare ntre fiziologi si crescatori (Blum et al, 1994., Ceccarelli). Studii de numeroase trasaturi fiziologice biochimice asupra bunelor trasaturi de dezvoltare, morfologice si structurale conduc la conceptul de trasaturi fiziologice ce rezulta in constructia piramidala (Yeo et al, 1990.), precum si definirea ideotipurilor pentru conditii de seceta.

Ameliorarea rezistentei la boli

Datorita practicilor agricole moderne si continua mbunatatire genetica rezulta triplarea randamentului de cereale fata de secolul trecut si continua sa faca un progres nou. Crescatorii au condus la crearea de soiuri adoptate pentru diverse medii de pe toate continentele si pentru un scop diferit ca hrana pentru animale si fabricarea berii. Variabilitatea genetica, pe cmpurile de orz a scazut randamentul treptat, deoarece populatiile locale si soiurile locale au fost nlocuite cu soiuri noi. Analiza ambelor, pedigree si datelelor moleculare indica faptul ca multe dintre aceste soiuri sunt partial transformate (Graner et al., 2000). Reproducere pentru rezistenta la boli este un obiectiv major n orice program de reproducere si consta in doua etape, prima - identificarea donatorilor de rezistenta si a doua - transferul de gene corespunzatoare ntr-o linie de reproductie. Potentialul tehnologiilor de marcare moleculara pentru reproductie la orz, precum si pentru studii genetice este n dependenta de numeroase trasaturi importante care au fost etichetate.Procesul de la identificarea donatorilor de rezistenta adecvate pentru dezvoltarea unui marcator de selectie necesita o colaborare de crescatori de orz, phytopathologists si de un genetician.

Bibliografie : www.wikipedia.com http://www.pmf.kg.ac.rs/KJS/volumes/kjs26/kjs26knezevicprzulj75.pdf http://www.biologie.uniregensburg.de/Zellbiologie/Dresselhaus/Publications/RevBarleyTrafo%20TPJ%202007.pdf