Sunteți pe pagina 1din 28

Scheletul uman (sistemul osos)

Sistemul (aparatul) locomotor: - este format din : - sistemul osos - partea pasiv, care este antrenat n micare de ctre muchi - sistemul muscular - partea activ a sistemului locomotor, ce realizeaz lucrul mecanic (micarea), folosind oasele drept prghii. Functiile oaselor: - mecanic - ce const n susinerea esuturilor moi, protecia unor organe de importan vital, funcionarea ca prghii ale sistemului locomotor - meta!olic - fiind depozit de sruri minerale - hematopoietic, ce const n formarea de elemente figurate.

Scheletul - totalitatea oaselor aezate n poziie natural


Alctuirea scheletului uman: "cheletul prezint urmtoarele regiuni: - scheletul capului - scheletul trunchiului - scheletul mem!relor: - superioare - inferioare. A. Scheletul capului este format din ## oase care se impart in: a) neurocraniu (cutia craniana), care formeaz cutia cranian format din $ oase: - doua sunt perechi (temporal si parietal) - patru sunt neperechi (frontal, occipital, sfenoid,etmoid). b) viscerocraniu (oasele fetei) este situat in partea anterioara a craniului , fiind format din %& oase: - doua neperechi (vomerul, mandi!ula) - sase perechi (ma'ilare, palatine, nazale, lacrimale, zigomatice, cornetele nazale inferioare).

(olul cutiei craniene este de a adaposti creierul si encefalul.


Scheletul trunchiului cuprinde coastele, sternul i coloana verte!ral. )oastele, sternul i verte!rele din zona toracal forneaz cutia toracic. a) Coloana vertebral: - este alctuit din **-*& verte!re: - acestea se suprapun, iar spaiile li!ere din interiorul lor formeaz canalul verte!ral n care este adpostit mduva spinrii - intre verte!re se gsesc discuri cartilaginoase, care confer coloanei verte!rale o oarecare mo!ilitate %

- poziia vertical pe care o are omul determin apariia cur!urilor coloanei verte!rale, cu regiunile cervical, dorsal, lom!ar, sacral, coccigian (coccis) - prezint urmtoarele regiuni: - cervical, format din + verte!re - toracal, format din %# verte!re - lomhar, format din , verte!re - sacral, format din , verte!re - coccigian, format din &-, verte!re . b)Coastele - cele %# perechi de coaste se prind de verte!re (n partea posterioar), iar primele + se articuleaz, n partea anterioar, cu sternul. - coastele, sternul i coloana verte!ral formeaz cutia toracic, n care sunt adpostite inima, plmnii i vase de snge importante. "unt %# perechi, clasificate n: - coaste adevrate: perechile - - .-- (+ perechi), ce se articuleaz cu sternul prin cartila/e costale - coaste false: perechile .--- - 0 (* perechi), ce se articuleaz cu sternul printr-un cartila/ costal comun - coaste flotante: perechile 0- - 0-- (# perechi), care nu se articuleaz cu sternul. c) Sternul este osul situat pe linia median, n partea anterioar a cutiei toracice. Scheletul membrelor a) "cheletul mem!relor superioare cuprinde: - centura scapular, format din omoplat i clavicul - schelelul mem!rului li!er (propriu-zis), format din: - scheletul !raului - humerus - scheletul ante!raului - radius si uln (cu!itus) - scheletul minii: - $ carpiene - %& metacarpiene - %& f1alange. !) "cheletul mem!relor inferioare cuprinde: - centura pelvian, format din: dou oase co'ale, care se articuleaz anterior ntre ele, formnd simfiza pu!iana, iar posterior se articuleaz cu osul sacrum, formnd !azinul - scheletul mem!rului li!er (propriu zis) fornzat din: - scheletul coapsei - femurul - osul genunchiului - rotul - scheletul gam!ei - ti!ie si fi!ul (peroneu) - scheletul piciorului: - + tarsiene - , metatarsiene - %& falange.

Sistemul muscular Muschii scheletici (muschii somatici)

- micarea, nsuire de !az a - organismelor vii, este datorat proprietii muchilor de a se contracta - oasele, mpreun cu muchii inserati pe ele, formeaza o unitate funcional si anume - aparatul loconlotor; - e'ista peste ,22 de muschi 3 asa numitii muschi scheletici 3 se ataseaza de oasele noastre - muschii se insera pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente - in timpul miscarii, muschii corespunzatori se contracta, deplasand osul care apartine de acesta - muschii si oasele formeaza impreuna cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos si muscular - compozitia chimica a muschilor este: +,4 apa, iar restul su!stante organice (proteine, lipide si glucide) si saruri minerale. Clasificarea muschilor corpului uman: - se grupeaza in trei clase: - muschii scheletici (sau muschii striati) care se fi'eaza pe schelet. 5cestia sunt controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fi'eaza cu tendoane, sunt responsa!ili de orice miscare voluntara, constienta, de la zam!et pana la urcatul scarilor. - muschii nete i (sau muschii viscerali 3 ai organelor interne) . 6umele lor 3 la fel ca si in cazul muschilor striati 3 provine de la structura lor microscopica. (olul lor este realizarea miscarilor involuntare ale organelor interne, de e'emplu miscarile din intestin sau vezica urinara, care nu pot fi controlate constient, voluntar. 5u contracii lente. - muschiul car!iac - care reprezinta cea mai mare parte din masa inimii. Mu"chii scheletici (muschii striati): - se fi'eaza pe schelet - se gasesc in intreg corpul uman din crestet pana in picioare constituind o parte considera!ila a masei acestuia - masa lor totala poate atinge #,4, chiar si la nou nascuti - realizeaza miscarea diferitelor parti ale scheletului (ale capului, trunchiului i mem!relor) - sunt muchi striai, au contracii repezi i, n afar de micare, dau forma corpului i contri!uie la mentinerea poziiei verticale - sunt controlati de creier si impreuna cu oasele pe care se fi'eaza cu tendoane, sunt responsa!ili de orice miscare voluntara, constienta, de la zam!et pana la urcatul scarilor. #. $rincipalele grupe !e muschi somatici (scheletici): a) Muschii capului: - muchii masticatori (maseteri) - muchii mimicii, cum ar fi muscchiul or!icularul !uzelor i cei din /urul or!itei, implicai n realizarea e'presiilor faciale.

b)Muschii g%tului: - muschiul pielosul gtului - muschii hiodieni - muschii sternocleidomastoidieni. c) Muschii trunchiului: - muschii spatelui i ai cefei, reprezentai de muschiul trapez i de muschiul marele dorsal - muchii toracelui, reprezentati de muschii pectorali, muschii dinai, muschiul diafragm i muschii intercostali - muchii a!domenului, reprezentai de muschii drepii a!dominali i de muschii o!lici. 7iafragma i muchii intercostali sunt implicai n realizarea ventilaiei pulmonare. !) Muschii membrului superior: - muschii umrului - muschiul deltoid - muchii !raului - muschiul !iceps i triceps !rahial - muchii ante!ralului 3 muschii pronatori i supinatori ai ante!raului, fle'ori i e'tensori ai degetelor - muschii minii. e) Muschii membrului inferior: - muschii fesieri - muschii coapsei 3 muschiul croitor, muschiul cvadriceps, muschiul !iceps muschiul femural, muschiul aductori ai coapsei - muchii gam!ei 3 muschiul gastrocnemian, muschiul pronatori i muschiul supinatori ai piciorului, muschii fle'ori i e'tensori ai degetelor - muschii piciorului 3 muschii e'tensori ai degetelor i plantari. &olurile mu"chilor schleletici: - menin poziia corpului (musculatura postural) - asigur deplasarea corpului, punnd n micare prghiile osoase.

Sistemul nervos la mamifere

'. Clasificarea sistemului nervos: - mamiferele sunt cele mai evoluate animale avand un sistem nervos foarte comple' i foarte eficient - este alctuit din: - encefal (creier) - adpostit de cutia cranian - mduva spinrii - adpostit n canalul verte!ral din centrul coloanei verte!rale - nervi - ganglioni nervoi.

&

Sistemul nervos se clasifica astfel: a) din punct de vedere topografic: - sistemul nervos central (S(C) format din: - encefal format din: - trunchi cere!ral (!ul! rahidian, puntea lui .arolio, mezencefal) - diencefal - cere!el - emisferele cere!rale ( cel mai dezvoltat segment al sistemului nervos central) - mduva spinrii. - sistemul nervos periferic (S($) format din: - nervii spinali (*% perechi) i cranieni (%# perechi) - ganglionii nervosi. !) din punct de vedere functional: - sistemul nervos somatic (al vietii de relatie) - sistemul nervos vegetatv. - am!ele sisteme au o parte central i una periferic. Sistemul nervos central: - se mai numete si sistemul nervos al vieii de relaie - cuprinde: - creierul (encefal) - mduva spinrii. - conine centri nervoi ce primesc informatii de la receptori, le prelucreaz i transmit comenzi la efectori (muchi sau glande) - prin organele de sim, se recepioneaz o mulime de informatii referitoare la modificrile din mediul ncon/urtor - prin legturile sale cu sistemul muscular, creierul trimite comenzile la muchi, iar rspunsul apare nentrziat - legtura dintre sistemul nervos central (S.(.C.) i organele corpului se face prin intermediul nervilor - encefalul i mduva spinrii sunt nvelite de trei mem!rane al cror ansam!lu formeaza meningele - meningele are un rol: - de protecie a tesutului nerrvos - de hrnire a esutului nervos.

Sistemul nervos periferic (S($): - format din: - nervii spinali (*% perechi) i cranieni (%# perechi) - ganglionii nervosi. - sunt *% de perechi de nervi spinali dispui pe regiuni astfel: - $ perechi cervicali - %# perechi toracali - , perechi lom!ari - , perechi sacrali - o pereche coccigiana. - nervii spinali sunt nervi micti, deoarece conin fi!re senzitive i fi!re motoare - nervii cranieni sunt (%# perechi):- olfactivi , optici , oculomotori , trohleari , trigemeni , a!ducensi , faciali , a'ustico-vesti!ulari , gloso-faringieni , vagi , accesori , hipoglosi ,

- ganglionii nervoi se gsesc n apropierea encefalului , a mduvei spinrii , ct i n diferite zone ale corpului. - face legtura dintre sistemul nervos central i organele corpului Sistemul nervos somatic (al vietii de relaie): - integreaz organismul n mediul de viat - este implicat in controlul voluntar al miscarilor corpului prin actionarea muschilor scheletici si receptionarea stimulilor e'terni - contine: - fi!re aferente (conduc informatia de la organe spre locul de procesare) - eferente (conduc impulsul nervos la muschi) - cuprinde toate structurile nervoase dedicate interaciunii cu mediul e'terior. ). Sistemul nervos vegetativ (sau sistemul nervos autonom): - regleaz activitatea organelor interne (viscerelor) la verte!rate - nu poate fi controlat n mod contient (voluntar) de un individ neantrenat - impreun cu sistemul nervos somatic, asigur echili!rul organismului cu condiiile varia!ile de mediu i mo!ilitatea muchilor ce alctuiesc sistemul nervos. - poate fi mprit n: - sistem nervos simpatic - antagonist sistemului parasimapatic avnd centrul n mduva spinrii i hipotalamus - sistem nervos parasimpatic - sistem nervos ce favorizeaz regenerarea organismului dup stres.

(euronul

'. (euronul-!efinitie: - este unitatea morfo-functionala a intregului sistem nervos, care este de origine ectodermica - are un inalt grad de diferentiere si specializare - este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura electro- chimica numite impulsuri nervoase - volumul neuronului variaza considera!il si rapid prin captarea apei sau, mai lent, prin sinteza proteica sau lipidica. - creierul contine un numar impresionant de neuroni, cca %22 de miliarde - zona de contact intre un a'on si o dendrita se numeste sinapsa si masoara numai # milionimi de cm de latime - in medie, un neuron are %2 222 de sinapse ceea ce inseamna ca in creier pot e'ista cca %222 de trilioane de zone de contact intre neuroni, o cifra fa!uloasa - omul pierde cu timpul o !una parte din sinapse, ii raman totusi in viata adulta intre %22 si ,22 de trilioane de sinapse - prin aceste sinapse se transmit semnalele electrice care constitue activitatea fizica (si psihica) a creierului.

Alcatuirea neuronului: - corp celular (soma) - prelungirile neuronului: - un a'on - dendrite. - dendritele si a'onul - cele mai importante caracteristici morfologice ale neuronului - procese protoplasmatice de diferite lungimi , ce merg din corpul celulei - prelungirile neuronale (dentritice si a'onice) formeaza fi!rele nervoase.

- !en!ritele:
- sunt scurte, groase la !aza si mai su!tiri spre varf, unde se ramifica - lungimea unei dendrite este de cca % mm - prelungiri celulare, uneori ramificate (ceea ce creste foarte mult posi!ilitatea contactului cu alte celule nervoase) - au functia de a primi impulsuri si a le transmite spre corpul celular. - contin corpusculi 6issl si neurofi!rile dispuse paralel - au aspectul comparat cu ramurile unui copac - suprafata dendritei este rugoasa din cauza numeroaselor sinapse (9spini9 sinaptici). - a*onul: - este o prelungire unica, lunga (uneori peste % m), de forma cilindrica si de marime egala in diametru - terminal prezinta ramificatii, fiecare avand la capat o umflatura numita buton terminal in care se gasesc numeroase mitocondrii - la e'terior, a'onul are o mem!rana (a'olema) care este prelungirea neurilemei (patura mem!ranoasa su!tire care incon/oara teaca a unei fi!re nervoase mielinice sau cilindra'ul unei fi!re nervoase amielinice. "inonim: neurolema, teaca nucleata, teaca lui "ch:ann) de mielina. - in interior se afla a'oplasma (citoplasma continuta de a'on) in care se gasesc neurofi!rile grupate in fascicule lipsesc corpusculii 6issl. - la ma/oritatea neuronilor, a'olema (mem!rana neuronului) este acoperita, din interior spre e'terior, de: teaca de mielina (mielina este o su!stanta lipoproteica care da aspectul al!-gal!ui fi!relor de mielina), teaca "ch:ann si teaca ;enle. - transmite de o!icei impulsuri de la soma (corpul celular) altor celule nervoase sau organe efectuoare (muschii sau glandele), desi impulsul poate fi uneori transmis si in directie opusa (9refle'ele de a'on9 de la nivelul tegumentului).

- corpul celular (soma) al neuronului:


- este delimitat de o mem!rana neuronala, continand citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul endoplasmatic, comple' <olgi, microzomi, lizozomi, corpusculi 6issl, neurofi!rile) - ca dimensiuni, corpul celular are un diametru de cca %2-,2 miimi de milimetru Functiile neuronului: - primeste informatii de la alti neuroni (in special pe calea dendritelor si somei) - e'ecuta o computerizare, o sumare particulara a potentialelor e'citatorii si inhi!itorii ce sosesc la nivelul somei - conduce potentialele de actiune de-a lungul a'onului si ramificatiilor sale - transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare (musculare, glandulare etc.).

Clasificarea neuronilor: a) dupa pozitia prelungirilor neuronii sunt: - unipolari - au numai un a'on (celulele cu conuri si !astonase din retina, neuronii unipolari din ganglionii spinali) - !ipolari - au la un pol a'onul, iar la celalt se gaseste o singura dendrita (celulele !ipolare din retina, mucoasa olfactiva) - multipolari - au la un pol a'onul, iar la celalalt pol se gasesc numeroase dendrite (neuronii din su!stanta cenusie a maduvei spinarii) sunt cei mai numerosi - pseudounipolari - au o prelungire in forma de = formata dintr-o dendrita si a'on (neuronii din ganglionii spinali) b) !upa functie neuronii sunt: - senzitivi - primesc e'citatii direct prin terminatiile dendritice si sunt in legatura cu organele de simt (e'teroceptori), cu organele interne (interoceptori) sau cu terminatiile li!ere din muschi, tendoane, articulatii (propioceptori) sunt situati in ganglionii spinali si in ganglionii senzitivi cranieni - motori - trimit de la sistemul nervos central impulsuri nervoase motorii organelor efectoare sunt neuroni mai mari si mai putini decat cei senzitivi se gasesc in centrii motori din maduva spinarii si trunchiul cere!ral - vegetativi - sunt saraci in prelungiri si se gasesc in ganglionii vegetativi - de asociatie (intercalari) - fac legatura dintre neuronii motorii si senzitivi sunt mici si se gasesc in organele nervoase centrale,unde formeaza ma/oritaea neuronilor

M!uva spinarii (>edulla spinalis)


Ma!uva spinarii + locali are: - este un (segment) organ al ".6.). continut in canalul verte!ral - ea nu umple in intregime canalul dar se adapteaza la cur!urile fiziologice si patologice ale coloanei verte!rale. - are o form cilindric puin turtit, cu diametrul de apro'imativ % cm - este invelita in sistemul meningeal, format din * mem!rane : piamater, arahnoida si duramater - are aspectul unui cilindru usor turtit antero-posterior - are o lungime de &, cm. la !ar!at si &* cm la femei - in sectiune transversala are forma ovalara cu diametru varia!il (intre %2 si %8 mm.). - se intinde de la gaura occipitala ( verte!ra )%) pina la nivelul verte!relor ?%-?#, de unde se continua cu o formatiune foarte su!tire 3 fillum terminale pana la verte!ra )oc#, de care se si fi'eaza Ma!uva spinarii + anatomie: - prezinta # fee: - anterioara (se afla fisura mediana anterioara - mai larga si mai adanca decat santul median posterior) - posterioara (se afla anul median posterior). - locurile de intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali sunt marcate de santurile laterale anterioare si posterioare - pe o sectiune transversala prin maduva putem vedea dispozitia su!stantei al!e (la e'terior) si a su!stantei cenusii (la interior). $

a) Substanta cenusie me!ulara: - este dispus central - are forma literei ; sau de fluture cu aripile deschise - este formata din corpi neuronali - se prezinta su! forma de coarne sau in sectiune longitudinala su! forma de coloane care stra!at maduva pe toata lungimea ei - coarnele sunt: - doua anterioare (voluminoase) - doua posterioare (mai su!tiri si alungite) - coarnele laterale: - situate intre coarnele anterioare si cele posterioare - mai pronuntate in regiunea toracica si lom!ara. - coarnele anterioare si cele posterioare sunt unite prin comisura cenusie, stra!atuta de canalul ependimar - in coarnele posterioare se gasesc neoroni somatosenzitivi si intercalari (de asociatie) care primesc informatii prin fi!rele senzitive ale nervilor spinali - in coarnele anterioare se gasesc motoneuroni (sau neuroni somatomotori radiculari), denumiti astfel, deoarece, a'onii lor constituie radacinile anterioare (motorii) ale nervilor spinali - motoneuronii spinali (somatomotori) au rolul de a comntrola desfasurarea normala a activitatii musculare striate - in coarnele laterale se gasesc neuroni vegetativi: - in /umatatea anterioara se gasesc neuroni visceromotori (realizeaza motilitatea musculaturii netede viscerale) si neuroni ai caror a'oni parasesc maduva prin radacinile anterioare - in /umatatea posterioara se gasesc neuroni viscerosenzitivi. b) Substan,a alb: - situata n e'terior (incon/oara su!stanta cenusie) - este constituita din: - fi!re nervoase mielinice - celule apartinand tesutului glial. - fi!rele nervoase: - sunt prelungiri ale neuronilor spinali sau ale altor formatiuni nervoase - se grupeaza in tracturi: - scurte (fac legatura intre diferite segmente medulare) - lungi: - ascendente (senzitive) - descendente (motori). - este impartita prin dispozitia in ; a su!stantei cenusii in # cor!oane simetrice: anterior (intre fisura mediana anterioara si santul lateral anterior) lateral (intre santul lateral anterior si santul lateral posterior) posterior (intre santul lateral posterior si santul median posterior) - este format din fi!re nervoase grupate n fascicule ascendente i descendente - are funcia de conducere a impulsurilor nervoase: - spre creier (ci ascendente, senzitive) - dinspre creier (ci descendente, motoare) - ntre eta/ele mduvei. - fasciculele: - ascendente urc spre encefal, ducnd informaii - descendente co!oar de la encefal, ducnd comenzi ctre mduv. - din mduva spinrii pornesc perechile de nervi spinali (*% perechi)

(ervii spinali: - fac legtura dintre mduva spinrii i organele gtului, trunchiului i mem!relor - maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin cele *% de perechi de nervi spinali - sunt *% de perechi de nervi spinali dispuse pe regiuni astfel: - $ perechi cervicali - %# perechi toracali - , perechi lom!ari - , perechi sacrali - o pereche coccigiana. - nervii spinali sunt nervi micti, deoarece conin fi!re: - senzitive i fi!re motoare. - somatice si vegetative. (ervul spinal + alcatuire: - este alcatuit din: - radacini: - radacina posterioara - radacina anterioara. - trunchi - ramurile periferice. Functiile ma!uvei spinarii: - activitatea sistemului nervos se realizeaz prin actul refle' (este procesul fiziologic de rspuns la un stimul care actioneaz asupra unui anumit cmp receptor) - actul refle' are ca su!strat anatomic arcul refle', constituit din: calea aferent, un centru si calea eferent. - mduva spinrii are dou functii fundamentale: refle' si de conducere.

-ncefalul (creierul)

-ncefalul (creierul) - caracteristici - asezat in interiorul craniului, este mai sofisticat decat cel mai performant computer - este un organ cu totul e'ceptional - controleaza functiunile autonome ale corpului: ritmul cardiac, respiratia, digestia - interpreteaza semnalele e'terioare captate de simturi - este centrul emotiilor si al sentimentelor - controleaza activitati cere!rale mai AinalteB precum: gandirea, ratiunea, imaginatia, etc. - are greutatea de cca %&22 grame, este segmentul nervos aflat in cutia craniana - este principalul coordonator si centru de comanda al organismului - preia mesa/e provenind de la ochi, urechi, nas, lim!a si piele si trimite semnale spre organele efectoare (muschi si glande) - functioneaza si ca un computer, procesand si inmagazinand informatiile - in interiorul sau se afla un sistem ApostalB care trimite mesa/e spre acea regiune a creierului, unde acestea tre!uiesc descifrate - activitatea creierului nu se limiteaza la manipularea datelor - este centrul sentimentelor, emotiilor si dorintelor cu a/utorul caruia putem invata si crea ganduri si idei.

%2

-ncefalul (creierul) + alcatuire: - trunchiul cere!ral: - !ul! rahidian (mielencefalul) - puntea lui .aroliu - mezencefal (creierul mi/lociu). - diencefal (creierul intermediar) - cere!el - emisferele cere!rale: - cele mai dezvoltate segmente ale sistemului nervos central - sunt separate in parte. - encefalul este alcatuit: - la e'terior din substanta cenusie (care cuprinde celulele nervoase) - in interior se gaseste substanta alba compusa din fi!rele nervoase. - in encefal e'ista centrii care prelucreaza informatiile senzitive si centrii motori care emit comenzi. - encefalul si maduva spinarii sunt invelite de trei mem!rane al caror ansam!lu formeaza meningele care are rol de protectie si de hranire a tesutului nervos - meningele este format din: - !ura-mater (este o mem!ran meningeal aflat n contact cu oasele cutiei craniene) - arahnoi!a se afl ntre dura-mater i pia-mater - pia-mater este n contact cu organele nervoase. -ncefalul + alcatuire la nivel celular: - creierul uman este constituit din peste %2 222 milioane de neuroni microscopici sau celule nervoase - fiecare neuron are un corp celular, ce contine nucleul, din care radiaza numeroase proeminente celulare (a'onii, dendritele) su!tiri - corpurile celulare sunt grupate in ciorchini sau centre fiecare avand o functie specifica cum ar fi vederea, vor!irea sau controlul muscular. Cle formeaza materia cenusie a creierului denumita astfel deoarece se inchide la culoare in urma tratarii cu anumite su!stante chimice - proeminentele celulare se unesc si formeaza un sistem de retele comple', ce include fi!re nervoase cuprinzand materia al!a (care nu isi schim!a culoarea). - activitatile creierului implica modificari de ordin electric si chimic in interiorul neuronilor - de fiecare data cand un neuron este AatinsB, el transmite un impuls sau un mesa/ nervos similar curentului electric - in functie de directia, de sursa mesa/elor si de numarul lor, fiecare centru al creierului le e'amineaza sau le transmite unei alte portiuni unde vor fi procesate. -ncefalul + alcatuire la nivel functional: - e'ista * unitati fundamentele ale creierului - zone cu cea mai intensa activitate a neuronilor (sunt diferite de unitatile structurale). a) prima componenta (unitate) functionala a creierului: - se afla la !aza creierului - este compusa din portiuni denumite: - formatia reticulata - !ul!ul rahidian - cere!elul - talamusul - hipotalamusul. %%

b) a !oua componenta functionala a creierului: - cuprinde : - .umatatile posterioare ale emisferelor cerebrale (contin centri de primire, procesare si inmagazinare a informatiei prin intermediul organelor de simt din mediul e'tern) - .umatatea anterioara a emisferelor cerebrale (ce contin centri responsa!ili cu diri/area actiunilor noastre) - de aici nervii se indreapta spre muschii din mem!re, fata, !uze, ochi si lim!a - impulsurile trimise din centrii AmotoriB spre corte' declanseaza miscari ale corpului, vor!irea, precum si e'presii ale fetei cum ar fi zam!etul sau incruntarea. c) a treia componenta functionala a creierului: - cuprinde emisferele cerebrale: - care sunt in numar de doua: - emisfera stanga - emisfera dreapta. - cele doua emisfere ale creierului au acelasi aspect, ele poseda sarcini diferite - cele doua emisfere cere!rale sunt unite printr-o portiune de tesut nervos denumit corp calos (in cazul in care acesta este taiat sau ranit, cele doua emisfere cere!rale se vor comporta partial independent, avand ganduri si emotii separate). - emisfera stanga: - este responsa!ila cu controlul miscarilor din partea dreapta a corpului - contine cei mai importanti centri: ai vor!irii, lim!ii, perspicacitatii in matematica si gandirii logice. - emisfera !reapta: - controleaza partea stanga a corpului - este responsa!ila pentru senzatiile vizuale, talentul muzical si gandirea li!era sau a!stracta. - impulsurile nervoase circula intre cele doua emisfere si chiar si cand corpul calos este partial distrus cele doua emisfere continua sa functioneze impreuna.

Cerebelul (creierul mic)


/ocali are cerebel: - se mai numeste si creieraul - este o parte a encefalului situat in partea posterioara a cutiei craniene, partial acoperit de lo!ii occipitali ai emisferelor cere!rale, de care este separat printr-o prelungire a durei mater, denumita cortul cere!elului - reprezinta %2 4 din volumul encefalului (creierului) - este situat dorsal fa de trunchiul cere!ral i legat de acesta prin trei perechi de cordoane de su!stant al! numite pedunculi cere!eloi - acopera fata posterioara a !ul!ului rahidian si este acoperit in cea mai mare parte de emisferele cere!rale - din punct de vedere filogenetic, primele elemente cere!eloase apar la ciclostomi (clas de verte!rate acvatice inferioare, cu corpul asemntor cu al petilor) - in ceea ce priveste dezvoltarea ontogenetica (evoluia unei fiine, ncepnd de la em!rion i pn la stadiul de adult), el deriva din vezicula metencefalica, fiind situate pe partea dorsala a trunchiului cere!ral, de care este legat prin trei perechi de pedunculi cere!elosi - la om, cere!elul reprezinta %D%2 din greutatea encefalului, avand o greutate de apro'imativ %&2 g %#

- originea cere!elului impreuna cu cea a protu!erantei (puntea lui .arolio) se afla in metencefal - mezencefalul - parte a creierului em!rionar din care deriv cere!elul, protu!erana cere!ral - al treilea segment al encefalului em!rionar, din care se dezvolt cere!elul - se mai numeste si creierul posterior sau cere!el. - are forma de inima, cu varful situat inainte si o greutate de cca. %,2 g Alcatuire e*terna a cerebelului: - cere!elul mamiferelor este alcatuit din # lo!i laterali, numiti emisferele cere!eloase si un lo! median numit vermis - vermisul este situat intre cei doi lo!i laterali iar suprafata lui este !rzdat de anturi adnci - lo!ii au vechime filogenetica si functii diferite - din punct de vedere filogenetic si functional, cere!elul se imparte transversal in * lo!i: a) lobul anterior (paleocerebelul): - situat pe suprafata superioara a cere!elului - are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de nucleul rosu mezencefalic, su!stanta reticulata si scoarta cere!rala) actionand prin intermediul fasciculelor vesti!ule-spinale si ru!ro-spinale. !) lobul posterior (neocerebelul): - cel mai nou din punct de vedere filogenetic - asigura coordonarea miscarilor fine comandate de catre scoarta cere!rala. c) lobul floculono!ular (arhicerebelul): - situat pe suprafata inferioara a cere!elului - este formatiunea cea mai veche - indeplineste functia de reglare a echili!rului datorita aferentelor vesti!ulare si proprioceptive inconstiente - acesti lo!i sunt delimitati de: - santuri adanci: - de ordinul - - numite fisuri: - fisura primara - fisura posterioara. - santuri mai putin adanci: - de ordinul -- care impart lo!ii in lo!uli - santuri superficiale de ordinul --- care impart lo!ulii in folii sau lame paralele. - cere!elul este legat de trunchiul cere!ral prin intermediul pedunculilor cere!elosi care sunt in numar de * perechi: - pedunculi cere!elosi inferiori - il leaga de !ul!ul rahidian - pedunculi cere!elosi mi/locii - il leaga de Eunte - pedunculi cere!elosi superiori - il leaga de mezencefal. - pedunculii cere!elosi sunt alcatuiti din fi!re nervoase aferente cere!elului si fi!re eferente (de protectie). Alcatuire interna a cerebelului: - asemanator celorlalte organe nervoase si cere!elul este alcatuit din: - su!stanta cenusie - su!stanta al!a. - dispunerea lor difera de cea a trunchiului cere!ral si maduvei spinarii. a) Substanta cenu"ie: - se gaseste: - la suprafata - formand scoarta cerebeloasa - in interior unde formeaza & perechi de nuclei. %*

Scoarta cerebeloasa: - dispusa la suprafata - formeaza o patura continua, alcatuita din * straturi de celule: - stratul molecular sau ple'iform (e'tern) alcatuit din celule stelate mici si celule Ain cosuletB precum si din fi!re nervoase nemielinizate - stratul celulelor EF(G-6HC (ganglionar) format din celule mari, piriforme, dispuse pe un singur strat, orientate cu partea mai voluminoasa spre stratul molecular - celulele EurIin/e sunt singurele celule eferente ale scoartei cere!eloase. - stratul granular: - cel mai profound - contine doua tipuri de celule: - celule mici granulare care trimit a'onul spre stratul molecular unde dau ramificatii in forma de = ce poate sinapsa cu dendritele mai multor celule EurIin/e - celulele granulare mari sau <olgi a caror dendrite a/ung in stratul molecular. b) Subatanta alb: - este formata din: - fi!re a'onice ale neuronilor din su!stanta cenusie a cere!elului (scoarta si nuclei) - fi!re mielinizate ce vin de la cere!el, de la diferite organe nervoase (maduva, !ul!, punte,etc) - fi!re ce pleaca de la cere!el spre alte organe nervoase, dar niciodata spre un organ efector. =oate aceste fi!re se pot impari in: - fi!re de asociatie: - sunt scurte ce leaga intre ele teritorii ale aceleiasi emisfere. - fi!re comisurale: - ce leaga cere!elul de alte organe nervoase - intra in alcatuirea pedunculilor cere!elosi - acestea pot fi: - fi!re care se duc spre cere!el ( fibre aferente) de la maduva (fascicul spino-cere!elos direct si incrucisat aducand impulsuri de la articulatii muschii striati), de la !ul! (fascicul olivo-cere!elos, vesti!ule-cere!elos) si scoarta cere!rala (fascicul cortico-ponto-cere!elos) - fi!re ce pleaca de la cere!el ( fibre eferente) spre maduva, trunchi (fascicule cere!elo-!ul!are, fascicul cere!elo-vesri!ular, cere!elo-olivar) si talamus (cere!elo-ru!rotalamice) - prin intermediul fi!relor aferente si eferente cere!elul este conectat in serie pe principalele cai ascendente si descendente, primind aferente in special ale sensi!ilitatii proprioceptive si trimitand fi!re ce intra in constitutia fasciculelor e'trapiramidale, a/unge sa influeneze activitatea motoneuronilor spinali.

0iencefalul (creierul interme!iar)


/ocali are !iencefal: - este situat n prelungirea trunchiului cere!ral si su! emisferele cere!rale - este partial acoperit de emisferele cere!rale - la suprafa se vede doar locul de intrare a nervilor optici (care fac parte dintre nervii cranieni) i o parte din marginea inferioar - su!stana cenuie a diencefalului formeaz nucleii

%&

- cei mai voluminoi nuclei diencefalici primesc impulsuri pe ci senzitive: vizual, auditiv, gustativ, tactil, termic, dureroas, proprioceptiv i vesti!ular (nu i pe cea olfactiv care intr direct n emisferele cere!rale). - a'onii neuronilor de aici fac sinaps n scoara cere!ral Alcatuirea !iencefalului: - este alctuit din mai multe mase de su!stant nervoas: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. a) 1alamusul: - cea mai voluminoas formaiune cenuie diencefalic - este constituit din mai multi nuclei care realizeaz cone'iuni ntre nucleii !azali, cere!el, !ul!, mduv i scoarta cere!ral - toate fi!rele ascendente ale sensi!ilitilor specifice fac sinaps direct cu neuroni talamici de releu, care constituie al treilea neuron al cilor respective, e'cepie fac fi!rele analizatorului olfactiv, care nu au releu talamic si fi!rele sensi!ilittii viscerale care a/ung n talamus dup ce au fcut sinaps n hipotalamus - conine si neuroni de asociaie cu rol n integrarea impulsurilor de la mai multi nuclei talamici, alturi de neuroni nespecifici care sta!ilesc cone'iuni su!corticale b) Metatalamusul: - este format din dou perechi de corpi geniculati: - unii laterali - statie de releu a cii vizuale - iar altii mediali - statie de releu a cii acustice. c) -pitalamusul: - este format dintr-un nucleu n care se nchid refle'ele olfactivo-somatice (micrile capului si corpului legate de miros ) si glanda epifiz !) 2ipotalamusul: - in partea inferioar a diencefalului, numit hipotalamus, se afl nuclei vegetativi cu diferite funcii: regleaz temperatura, coninutul n ap al organismului, pofta de mncare, activitatea organelor se'uale, determin manifestrile legate de emoii etc. - situat la !aza diencefalului, su! talamus, este constituit din mai multi nuclei: . - anteriori - ai cror neuroni secreta hormoni (vasopresina si ocitocina) ce se depoziteaz n hipofiza posterioar si cu rol de integrare parasimpatic - posteriori - cu rol de integrare simpatic determina reactii vasomotorii, sudorale si de termoreglare - mi/locii - care controleaz activitatea secretorie a hipofizei (secreta hormoni, numiti factori de eli!erare) anterioare si cu rol de integrare parasimpatic - sistem parasimpatic - una din cele doua parti periferice ale sistemului nervos vegetativ care este responsa!il de starea de odihn a organismului, acioneaz prin intermediul unui neurotransmitor, acetilcolina, i ncetinete ritmul cardiac, stimuleaz sistemul digestiv i limiteaz contraciile sfincterelor.

%,

Functiile hipotalamusului: - intervine n: - termoreglare - n aportul de alimente i lichide - n diurez - n functiile se'uale - in somn - in anumite stri emotionale (frica i furia).

-misferele cerebrale

-misfere cerebrale + caracteristici: - sunt cele mai voluminoase organe ale sistemului nervos central - sunt separate printr-un an interemisferic i unite prin puni de su!stan al! - reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului care se dezvolta din vezicula telencefalica - cele doua emisfere sunt despartite incomplet printr-un sant adanc numit fisura interemisferica si legate la !aza prin corpul calos. - prezinta: - o fata dorsolaterala - una mediana - una !azala. - fetele sunt stra!atute de: - santuri adanci denumite sci uri, care delimiteaza lo!ii - santurile mai putin adanci care delimiteaza girusurile (circumvolutiile). - santurile cele mai importante sunt: - santul (scizura) lateral al lui "Jlvius - santul (scizura) central al lui (olando - santul (scizura) parieto-occipital - santul (scizura) calcarin. - lo!ii delimitati de aceste santuri pe fiecare emisfera sunt: - lo!ul frontal: - prezinta: - girusurile frontale - girusul precentral ascendent. - lo!ul parietal: - prezinta: - girusul postrolandic sau parietal ascendent - lo!ul temporal: - prezinta: - girusul temporal superior - girusul temporal mi/lociu - girusul temporal inferior. - lo!ul occipital: - prezinta: - girusul occipital superior - girusul occipital mi/lociu - girusul occipital inferior. - pe fata !azala este situat girusul hipocampului - pe fata mediana se o!serva girusul corpului calos si santul calcarin, situat in lo!ul occipital - emisferele cere!rale mai conin i nucleii !azali implicai n reglarea poziiei i micrilor.

%8

Ariile emisferelor cerebrale: - substan,a cenu"ie formeaz la suprafa scoarta cere!ral - diferitele arii ale scoartei cere!rale ndeplinesc funcii diferite - pe scoarta cere!rala se gasesc urmatoarele arii corticale: a) arii sen itive: - vizual - auditiv - olfactiv - gustativ - somestezic (prin care animalul i simte propriul corp). - animalul simte (are senzaii) numai cnd impulsurile de la receptorii corespunztori a/ung n aceste arii. b) aria motoare: - comand micrile, mai ales pe cele voluntare. c) ariile !e asocia,ie: - nu au doar funcie de legtur - realizeaz o prelucrare comple' a informaiei - la mamiferele primitive ele au o ntindere mai restrns - de aceea, emisferele cere!rale ale acestor animale au un volum mai mic, acoper n mai mic msur restul creierului i sunt netede - cu ct mamiferele sunt mai evoluate, cu att emisferele sunt mai voluminoase i au scoara cere!ral pliat prin formarea unor anuri. Scoar,a cerebral: - este sediul activitii nervoase superioare - performanele scoartei cere!rale: - se e'prim prin comple'itatea comportamentului - sunt date nu numai de volumul i ntinderea scoarei cere!rale ci, mai ales, de structura ei foarte comple', cu 8 straturi de neuroni ntre care se realizeaz un numr imens de sinapse - conine i centri nervoi somatici i centri nervoi vegetativi, aflai n strns legtur unii cu ceilalti.

Anali atorul tactil + $ielea


$ielea + caracteristici: - provine din lim!a latina si anume cutisKpiele, este organul cutanat - pielea atinge o suprafa ntre %,, - # mL (are o suprafa real mai mic dect intestinul a crui suprafa a/unge la &,2 mL) - cantareste circa & Ig - grosimea pielii este de %-& mm, variind in functie de zona de pe corp (mai su!tire pe fata sau pleoape, mai groasa pe palme sau pe talpa), se' si varsta (scade cu varsta) - primeste circa %D* din cantitatea de sange din corp - este un organ cu funcii multiple - impreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem tegumentar - este un vast organ de simt datorita numerosilor receptori pentru sensi!ilitate tactila, termica si dureroasa. - este cel mai mare organ al copului (la un corp de adult, %,4 din greutatea totala a corpului este piele) - un centimetru patrat de piele umana contine #22 de nervuri, %2 fire de par, si muschi microscopici, %22 glande sudoripare, %, glande se!acee, * vase de sange, %# receptori de caldura si # receptori de frig precum si #, de receptori sensi!ili la presiune - prezinta o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportnd cel mai !ine p;-ul ,,,. %+

Anatomia (structura) pielii: Eielea e'tern (cutis) are * straturi principale: M epiderma (Cpidermis) M derma (7ermis sau )orium sau )utis) M hipoderma ("u!cutis). -pi!erma (Cpidermis): - este invelisul e'terior al pielii - este un strat epitelial: - pluristratificat - cornos - avascular - str!tut de fire de pr, canale e'cretoare ale glandelor sudoripare i de terminaii nervoase li!ere - are o grosime de la 2,% mm (pleoapele) la % mm pe palme si talpa - este formata din cinci straturi de celule aplatizate prevzut cu pori (plecand din e'terior): - stratul cornos ("tratum corneum) - stratul lucid ("tratum lucidum) - stratul granulos ("tratum granulosum) - stratul spinos sau filamentos ("tratum spinosum) - stratul spinos sau germinativ ("tratum !asale). 0erma (7ermis sau )orium sau )utis): - este alctuit din esut con/unctiv - !ogata n: - capilare care asigur irigarea cu snge a pielii, glande sudoripare i se!acee - foliculii piloi (rdcinile firelor de pr) - muchi netezi i vase de snge - pentru reglarea temperaturii - este su!mprit n doua straturi: - stratul papilar ("tratum papillare) - stratul reticular ("tratum reticulare). - mai gros pe palme, talpi si spate (* mm) - mai su!tire pe pleoape (2.* mm) - contine fi!ro!laste, celule ce sintetizeaza fi!re de colagen, reticulin, elastin si su!stanta de !aza omogena: mucopolizaharide, acid hialuronic, acid condroitin-sulfuric, acid mucoitin-sulfuric, legate de proteine (glicosaminoglicani). 2ipo!erma ("u!cutis sau =ella su!cutanea): - este forma de trecere de la piele la straturile musculare, nervi i vase de snge - are n structura sa: - esut con/unctiv - tesut adipos - celule nervoase senzitive (la presiune) - vase de snge - nervi.

%$

- contine tracturi fi!roase orientate de sus in /os, formand compartimente cu glo!uli adiposi - adipocitele (lipocitele) sunt celule voluminoase, cu nucleul aplatizat si impins lateral de o picatura de grasime - stratul adipos functioneaza ca un izolator termic al corpului fata de mediul e'terior si ca cel mai important rezervor de energie pentru corp, aici se stocheaza sau eli!ereaza acizii grasi - in hipoderm se afla !azele glandelor sudoripare, foliculii firelor de par si o dezvoltata retea de vase de sange si vase limfatice. Func,iile pielii - funcia de aprare: - mpidic ptrunderea unor ageni patogeni n organism (!acterii, su!stane to'ice, radiaii) - funcia termoregulatoare: - meninerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea supranclzirii reduce temperatura prin e'aporarea evaporarea apei din sudoare, la o temperatur sczut pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de pr prin >usculus arrector pili se z!rlesc pielea avnd aspectul de piele de gsc - funcia de aprare: - fa de razele ultraviolete la animale aceast funcie e realizat de !lan sau pene, la om stratul cornos stratum corneum a!soar!e i reflect cam ,24 din radiaii, a!sor!irea radiaiilor se realizeaz prin pigmentul din piele melanin producnd !ronzarea pielii, la o e'punere e'trem la aceste radiaii se poate produce cancerul de piele - pielea ca rezervor de celule em!rionare: - aceast funcie este folosit de chirurgie n transplantri - funcia imunologic a pielii - este realizat de celulele ?angerhans din piele - funcia de organ de sim: - este una din funciile de comunicare a pielii cu mediul ncon/urtor, aceasta fiind ndeplinit de receptorii: - de durere (fiind pn la #22Dcm#) - de presiune (corpusculii .ater-Eacini) - termoreceptorii (corpusculii Grause) - receptorii la ntindere (corpusculii (uffini) - receptorii tactili sunt mai dei la !uze, degete, lim!, sfrcul mamelei, organele genitale e'terne (corpusculii >eissner i celulele >erIel). - funcia de homeostzie (echi!ru interior)

Anali atorul vi ual + 3chiul


3chiul este organul specializat care capteaza din mediul incon/urator informatiile luminoase (e'citatiile, stimulii). 4lobul ocular: - forma sferica - diametru de #,, cm - greutate de cca 8 grame - fi'at, cu a/utorul unor muschi, intr-o cavitate osoasa numita orbita si prote/at de cateva organe ane'e specifice - reprezinta componenta vizuala a analizatorului vizual.

%@

3rgane ane*e specifice: - pleoapele - asezate in fata glo!ului ocular, apar su! forma de pliuri - con/unctiva - mem!rana su!tire si transparenta care captuseste pleoapele si se continua la suprafata glo!ului ocular invelind sclerotica pana la cornee - glanda lacrimala - situata in unghiul superior e'tern, la nivelul sprancenelor, secreta lacrimile cu rol de a umezi si curata permanent fata anterioara a glo!ului ocular - genele si sprancenele - apara ochiul de patrunderea unor su!stante straine (apa, transpiratie, praf) - muschii oculari - permit miscarile ochiului si mentin glo!ul ocular in or!ita. Me!iile transparente ale globului ocular: - glo!ul ocular contine doua lichide: - umoarea apoasa situata n faa cristalinului - umoarea sticloasa situata n spatele cristalinului. C'ista trei me!ii transparente intre sclerotica si retina, anume: - umoarea apoasa - intre cornee si iris - cristalinul - se gaseste in spatele irisului - are forma de lentila !iconve'a (lentil convergent elastic) si este fle'i!il si transparent - are o geometrie regla!il datorit muchilor ciliari, situai n /urul su. - cnd ochiul privete aproape, sistemul optic se regleaz prin contracia muchilor circulari ciliari: cristalinul se !om!eaz i imaginea se proiecteaz clar pe retin - acomodarea pentru vederea la distan se face prin turtirea cristalinului. - protecia este asigurat de sclerotic5 nveliul tare, e'tern. - umoarea sticloasa - masa gelatinoasa intre cristalin si retina. - corneea, cele dou lichide (umoarea apoasa si sticloasa) i cristalinul formeaz sistemul optic al ochiului care proiecteaz pe retin imaginea rsturnat a o!iectului privit. $eretele globului ocular este format din trei tunici (mem!rane): a) 1unica e*terna formata din: - sclerotica - are culoare al!a sidefie, formeaza cea mai mare parte a tunicii e'terne - corneea transparenta - situate anterior scleroticii, este su!tire si transparenta. b) 1unica mi.locie formata din: - coroida - este situata su! sclerotica, puternic vascularizata si are rol de hranire a ochiului - corpul ciliar - care formeaza umoarea apoasa (un lichid in interiorul ochiului care intervine in claritatea imaginii prin musculatura sa) - irisul - se gaseste in partea anterioar a coroidei si mrginete pupila orificiul Ncutiei fotografice9. - este formatiune discoidala care determina culoarea ochilor, iar in partea centrala se gaseste pupila care are diametrul regla!il datorit unor fi!re musculare (circulare i radiare - din iris) (la lumina puternica aceasta se micsoreaza iar la lumina sla!a ea se mareste) - culoarea irisului poate fi: negru, caprui, al!astru si verde. c) 1unica interna (retina) 3 este formata di doua tipuri de celule: - celule cu !astonas care se gasesc spre periferia retinei si descrescand spre centru #2

- celule cu con sunt dispuse pe retina in zona numita pata gal!ena. &etina: - este o mem!rana fina si transparenta care conine celule fotosensi!ile ce transform energia luminii n impulsuri nervoase - celulele fotosensi!ile sunt: - 6celule cu bastonas7: - numite astfel deoarece au cte o prelungire cu aceast form - ele reacioneaz chiar la lumin foarte sla! dar nu deose!esc culorile. - 6celule cu con7: - fiecare este sensi!il numai la o anumit culoare: rou, verde, sau al!astru - prin com!inarea semnalelor de la cele trei feluri de celule cu con, mamiferele pot distinge toate nuanele de culoare - celulele fotosensi!ile fac sinaps cu neuroni !ipolari iar acetia, la rndul lor, cu neuroni multipolari - a'onii neuronilor multipolari formeaz nervul optic care se ndreapt spre creier - retina funcioneaz cu ma'im precizie ntr-o zon situat n a'ul optic al glo!ului ocular numit pata gal!en i mai ales ntr-o mic depresiune a acesteia numit foveea centralis. - retina ca receptor nu poate funciona dac nu este plasat ntr-o cutie - coroida cu vase de snge

8rechea + anatomie5 fi iologie

8rechea - este organul auzului si al echili!rului, adapostit n cea mai mare parte n osul temporal al cutiei craniene. 8rechea este alcatuita !in trei parti: - urechea e*terna - urechea me!ie (mi/locie) - urechea interna. 8rechea e*terna: - este alctuit din: - pavilion - canalul au!itiv e*ten. pavilionul: - de forma unei plnii, avnd un schelet cartilaginos, m!rcat n piele - prezint mai multe cute i anuri - capteaz i diri/eaz undele sonore. canalul au!itiv e*tern: - la captul cruia se afl o mem!rana elastica, !om!ata spre interior nimit timpan; - este un canal lung de #,, cm - este cptuit cu piele pe care se gsesc peri"ori i glan!e ceruminoase - peri"orii i cerumenul opresc impuritile s ptrund n interiorul urechii.

#%

8rechea mi.locie (me!ie): - are forma unei cmrue nalt i ngust - la capatul dinspre urechea intern prezint dou orificii: fereastra oval i fereastra rotun!; - intre timpan i fereastra oval se gaseste un lan de trei oscioare ale auzului5 spri/inite unul de altul lan,ul !e trei oscioare este format !in: - ciocanul (sau ciocanelul) - se spri/in cu un capt de timpan, iar cu cellalt se articuleaz cu nicovala - nicovala - se articuleaz cu scria iar cellalt capt al scriei se spri/in de membrana ferestrei ovale - scri,a - se spri/in pe mem!rana ce acoper fereastra oval - sunt susinute prin ligamente i muchi - este n legtur cu faringele prin trompa lui Custachio (asigura aceeasi presiune a aerului pe am!ele fete ale timpanului) - are aspectul unei caviti nguste, spat n osul temporal, plin cu aer - peretele e'tern prezint un an de care se prinde mem!rana timpanic - timpanul este o mem!ran elastic care vi!reaz - peretele dinspre urechea intern prezint fereastra oval i fereastra rotund. - urechea medie comunic cu partea superioar a faringelui prin trompa lui Custachio. 5stfel se realizeaz egalizarea presiunii aerului de o parte i de alta a mem!ranei timpanice. 8rechea interna: - are aspect de la!irint sapat in osul temporal (labirint osos) - labirintul membranos (urechea intern propriu-zis) alctuit din: - utricul - sacul - trei canale semicirculare i melcul membranos. - 9n utricul5 sacul "i la ba a canalelor semicirculare se afl celule ce recepioneaz e'citaii legate de poziia corpului (echilibrul) ele sunt n legtur cu neuroni ale cror prelungiri formeaz nervul vestibular (al echili!rului) - n melcul membranos 3 se gasesc celule receptoare ale undelor sonore, care n contact cu neuroni ale cror prelungiri, formeaz nervul au!itiv - n labirintul osos - se gaseste un lichid numit perilimf - n labirintul membranos - en!olimf (tot un lichid). 8rechea + fi iologie5 cum au im si cum ne mentinem echilibrul Functiile urechii sunt: - functia !e au - functia !e echilibru. a) Functia !e au : - se realizeaza cu a/utorul celulelor receptoare din melcul mem!ranos ##

- sunetul ia nastere prin vi!ratia unui o!iect, iar aceasta vi!ratie, care se transmite prin aer, in toate directiile, a/unge la ureche, su! forma de unde sonore - sunetul se mai poate transmite prin intermediul lichidelor si al corpurilor solide - stimululul (zgomotul), patrunde prin canalul audidiv e'tern si a/unge la mem!rana timpanica - mem!rana timpanica (fiind su!tire) vi!reaza si transmite vi!ratia, lantului de oscioare : ciocan, nicovala si scarita pana la nivelul ferestrei rotunde - de la nivelul ferestrei rotunde, vi!ratia a/unge in la!irintul osos, la perilimfa care transmite informatiile endolimfei si in final informatia a/unge la celulele receptoare care o transmit unor neuroni ai carori a'oni formeaza nervul auditiv sau acustic. - informatia receptionata este transformata in influ' nervos si prin nervul auditiv a/unge la scoarta cerce!rala din lo!ul temporal, unde se creeaza senzatia de auz. b) Functia !e echilibru: - componentele urechii care participa la functia de echili!ru sunt : utricula, sacula si cele trei canale semicirculare (acestea contin celule receptoare pentru echili!ru care sunt celule nervoase cu cili) - cilii sunt acoperiti de o masa gelationoasa in care plutesc cristale ( otolite) de calcar ( car!onat de calciu) - la orice miscare a corpului sau doar a capului, cristalele misca cili celulelor receptoare - cili celulelor receptoare transmit informatia unor neuroni ai caror a'oni formeaza nervul vesti!ular (de echili!ru) - informatia tranformata in influ' nervos, este transmisa la aria pentru echili!ru de pe scoarta cere!rala unde se formeaza senzatia de echil!ru (datorita acesteia, corpul nostru isi mentine pozitia in orice miscare).

Anali atorul vi ual + 3chiul (anatomie)


3chiul + !efini,ie: - este un organ pereche situat n cavitatea osoas numit or!it - este alctiut din: - glo!ul ocular. - organele ane'e specifice - este organul specializat care capteaza din mediul incon/urator informatiile luminoase (e'citatiile, stimulii) - este un organ specializat in captarea stimulilor luminosi - organul vzului este fr ndoial cel mai impresionant izvor de informaii i dou treimi din senzaiile noastre sunt vizuale - prin deschii ptrund informaiile continuu i direct, iar prin nervul optic a/ung n creier - ochiul este n esen comparat cu Aun aparat de fotografiatB perefect proiectat, n partea lui anterioar se afl un sistem de lentile care focalizeaz razele de lumin intr-un punct 4lobul ocular - generalit,i: - forma sferica - diametru de #,, cm - greutate de cca. 8 grame - este fi'at, cu a/utorul unor muschi, intr-o cavitate osoasa numita or!ita si prote/at de cateva organe ane'e specifice - reprezinta componenta vizuala a analizatorului vizual. - membranele globului ocular de la e'terior spre interior glo!ul ocular este acoperit de trei mem!rane: #*

- sclerotica (albul ochiului) - este tare cu rol in aparare iar inaintea irisului ea este su!tire, transparenta si se numeste cornee - coroi!a - este puternic vascularizata hranind ochiul si mentinand temperatura constanta - retina 3rganele ane*e specifice ochiului: - au rol de protecie i de micare - din organele ane'e specifice ale ochiuliu fac parte: - pleoapele - cu periori pe margine rein particulele de praf - sunt aezate in fata glo!ului ocular (apar su! forma de pliuri) - con/unctiva - este o mem!rana su!tire, lucios si transparenta care captuseste pleoapele i glo!ul ocular pn la cornee - glanda lacrimal - se afla in unghiul superior e'tern al ochiului, la nivelul sprancenelor si are rol de a umezi si curata permanent fata anterioara a glo!ului ocular - genele i sprncenele 3 ao rol de protectie a glo!ului ocular impotriva patrunderii unor corpuri straine (apa, transpiratie, praf) - muchii oculari e'terni: - sunt organe de micare ce permit efectuarea unor miscri fine i precise ale ochiului - au i rolul de meninere a glo!ului ocular in or!it. 3rgane ane*e specifice ochiului (!etaliat): a) pleoapele - asezate in fata glo!ului ocular, apar su! forma de pliuri b) con.unctiva - mem!rana su!tire si transparenta care captuseste pleoapele si se continua la suprafata glo!ului ocular invelind sclerotica pana la cornee c) glan!a lacrimal: - situata in unghiul superior e'tern, la nivelul sprancenelor, secret lacrimile cu rol de a umezi si curata permanent fata anterioara a glo!ului ocular - glandele lacrimale produc lacrimi la tristee, !ucurie sau ptrunderea unui fir de praf su! pleoape - lacrimile curg pe suprafaa glo!ului ocular, spal permanent !acteriile si murdria, apoi a/ungnd n canalele lacrimale, trec n sacul lacrimal, iar prin canalul nozolacrimal ies n cavitatea naztal - n timpul unui plns cu lacrimi dese sinim gustul srat al lacrimilor n gt !) genele si spr%ncenele - apara ochiul de patrunderea unor su!stante straine (apa, transpiratie, praf) e) mu"chii oculari: - rol n miscarea glo!ului ocular si meninerea acestuia in or!it - sunt n numr de ase muchi: - mu"chiul oblic superior - mu"chiul !rept superior - mu"chiul !rept me!ial - mu"chiul !rept lateral - mu"chiul oblic inferior - mu"chiul !rept inferior. Me!iile transparente ale globului ocular: - glo!ul ocular contine doua lichide: - umoarea apoas situata n faa cristalinului - umoarea sticloas situata n spatele cristalinului. #&

C'ista trei me!ii transparente intre sclerotica si retina, i anume: a) umoarea apoas - se gsete ntre cornee i cristalin b) Cristalinul - se gsete n spatele irisului c) umoarea sticloas - masa gelatinoas ce se gsete ntre cristalin i retin. a) 8moarea apoas: - este un lichid fiziologic incolor, limpede coninut n camera anterioar a ochiului (adic ntre cornee i cristalin) - este produs de ctre procesele ciliare n camera posterioar i a/unge n camera anterioar prin pupil - prsete glo!ul ocular prin filtrul tra!ecular, respectiv canalul "chlemm - o cretere a secreiei de umoare apoas sau o piedic n e'creia ei pot provoca o cretere a presiunii intraoculare -ndicele de refracie este %,**8, contri!uind la valoarea total a dioptrului ocular. b) cristalinul: - se gaseste in spatele irisului - are forma de lentila !iconve'a (lentil convergent elastic) si este fle'i!il si transparent - are o geometrie regla!il datorit muchilor ciliari, situai n /urul su - cnd ochiul privete aproape, sistemul optic se regleaz prin contracia muchilor circulari (sau muchi ciliari): cristalinul se !om!eaz i imaginea se proiecteaz clar pe retin - acomodarea pentru vederea la distan se face prin turtirea cristalinului - protecia este asigurat de sclerotic, nveliul tare, e'tern. c) umoarea sticloas - masa gelatinoasa intre cristalin si retina. - corneea, cele dou lichide (umoarea apoasa si sticloasa) i cristalinul formeaz sistemul optic al ochiului care proiecteaz pe retin imaginea rsturnat a o!iectului privit. $eretele globului ocular este format !in trei tunici (membrane) concentrice: a) 1unica e*tern; b) 1unica mi.lo.ie (sau uveea); c) 1unica interna (sau retina). a) 1unica e*tern format !in: - sclerotic (sau albul ochiului) - corneea transparent Sclerotic (sau albul ochiului): - are culoare al!a sidefie, formeaza cea mai mare parte a tunicii e'terne - este traversat n spate de ctre nervul optic i prelungindu-se n fa cu corneea, transparent i !om!at - este o tunica fi!roasa - este o formatiune con/unctiva, al!a la e'terior, cu rol protector - pe ea se insera musculatura e'trinseca a glo!ului ocular (drept-superior, inferior si intern, o!lic inferior, drept lateral, o!lic superior) #,

Corneea transparent: - este situat anterior scleroticii, este su!ire i transparent. - este primul i cel mai puternic dioptru (suprafaa optic ce intervine n refracie) al sistemului optic al ochiului :!ioptru K %. suprafa care separ dou medii transparente cu indici de refracie diferii. #. 7ispozitiv sau instrument optic care determin linia de vizare spre un punct dat. :refracie K fenomen de a!atere a direciei de propagare a unei unde, a unei radiaii sau a unui corpuscul, cnd acetia ntlnesc suprafaa de separaie a dou medii diferite deviere a unui fascicul de radiaii luminoase, sonore sau a unei unde electromagnetice care str!ate medii transparente (de densiti) diferite. :in!ice !e refracie K numr care caracterizeaz fenomenul de refracie a unei radiaii luminoase sau a unei unde, egal cu raportul dintre viteza de propagare a acelei radiaii sau a acelor unde n mediul din care provin i viteza lor de propagare n mediul n care ptrund :refracie astronomic K deviere a razei de lumin a unui astru de la direcia rectilinie, datorit refraciei sale n atmosfera terestr. )orneea este foarte sensi!il: la cea mai mic atingere se declaneaz clipitul, iar lacrimile sunt secretate din a!unden, ndeprtnd astfel impuritile ce a/ung la acest nivel. Oiind e'trem de su!ire, corneea permite luminii s ptrund n ochi, este o component refringent (refracta razele luminoase). b) 1unica mi.locie (sau uvea) format din: - coroi!a; - corpul ciliar; - irisul. Coroi!a: - este tunica vascular - este o foi mem!ranoas su!ire situata intre sclerotica ce o prote/eaz la e'terior i retin - este puternic vascularizata ce alimenteaz retina si formeaz o reea intricat pe cea mai mare parte a ochiului (n aceast reea e'ist i esut de susinere care conine cantiti variate de pigmeni acesta mpiedic lumina s treac de la polul posterior al ochiului i s formeze imagini neclare) - are rol de hranire a ochiului - este pigmentata si vascularizata - are functii trofice si confera interiorului glo!ului ocular calitatea de camera o!scura - din ea se constituie in partea anterioara a glo!ului ocular irisul si corpul ciliar (musculatura intrinseca a glo!ului ocular) cu fi!re circulare si radiare. Corpul ciliar: Cste o poriune cutat a uveii, situat n partea anterioar a ochiului - care formeaza umoarea apoas (un lichid in interiorul ochiului care intervine in claritatea imaginii prin musculatura sa) - este o poriune cutat a uveei (sau tunica mi/locie), situat n partea anterioar a ochiului - are rol n modificarea formei cristalinului prin intermediul contraciei muchilor ciliari, permind focalizarea vederii pe o!iectele situate la distan mic i, de asemenea, de a produce umoarea apoas (reprezint lichidul care circul n camera anterioar, adic ntre cristalin i suprafaa intern a corneei) -risul: - este ataat de corpul ciliar i formeaz peretele posterior al camerei anterioare (format ntre cornee i cristalin) #8

- este perforat in centru de catre pupila, al carei diametru variaza dupa intensitatea luminii. - se gaseste in partea anterioar a coroidei si mrginete pupila - orificiul Ncutiei fotografice9. - este formatiune discoidala care determina culoarea ochilor, iar in partea centrala se gaseste pupila care are diametrul regla!il datorit unor fi!re musculare (circulare i radiare - din iris) (la lumina puternica aceasta se micsoreaza iar la lumina sla!a ea se mareste) - culoarea irisului poate fi: negru, caprui, al!astru si verde - se comport ca diafragma aparatului de fotografiat, reglnd cantitatea de lumina care ptrunde n fundul ochiului - funcioneaz ca diafragma unui aparat de fotografiat, fi!rele ei musculare dilatnd sau contactnd pupila si controlnd asfel cantitatea de lumin care a/unge la retin - dac intensitatea luminii este puternica, pupila i micoreaz dimensiunile fr ca noi s facem nici un efort contient - la lumin sla!, pupila i mrete diametrul c) 1unica intern (sau retina): - este tunica nervoasa - este constituita din zece straturi celulare. "tratul profund, format din celule pigmentare, are functii de protectie si meta!olice, asigurand sinteza pigmentilor fotosensi!ili. 5l doilea strat cuprinde celulele fotosensi!ile cu conuri si !astonase. - este tunica (sau mem!rana) cea mai profunda, este mem!rana senzoriala, receptorul vizual propriu-zis, compusa doar din retina (mem!rana fina si translucida care contine celulele cu conuri si !astonae cu rol n captarea luminii) - este formata din dou tipuri de celule fotosensi!ile (denumite dup forma pe care o au): - celule cu bastona"; - celule cu con. - este o mem!ran (mem!ran nervoas) fin i transparent care conine celule fotosensi!ile (sau fotoreceptori) ce transform energia luminii n impulsuri nervoase - retina funcioneaz cu ma'im precizie ntr-o zon situat n a'ul optic al glo!ului ocular numit pata gal!en (sau macula lutea) i mai ales ntr-o mic depresiune a acesteia numit foveea centralis - retina ca receptor nu poate funciona dac nu este plasat ntr-o cutie - coroida cu vase de snge 1unica intern (sau retina): )onine milioane de celule vizuale ( fotoreceptori ) care transform energia luminoas n impuls nervos. "unt dou tipuri de celule rspndite inegal la nivelul retinei : '.Celule cu bastona" ;. Celule cu con ?a nivelul retinei, la locul de ieire a nervului optic, nu e'ist receptori.5ici se afl pata oar!. -maginea o!inut se numete fund de ochi. Pn spatele irisului, suspendat printr-un ligament de corpul ciliar, se afl cristalinul: - are forma unei lentile !iconve'e. - pentru a concentra lumina pe retin, cristalinul i modific cur!urile, ceea ce demonstreaz c este fle'i!il i transparent. Pntre cornee i iris se afl umoarea apoas. Cste secretat de corpul ciliar, constituind unul din mediile refringente ale ochiului. "paiul dintre cristalin i retin este ocupat de umoarea sticloas.5re rol n meninerea formei sferice a glo!ului ocular #+

. Celulele cu bastona": - care se gasesc spre periferia retinei si descrescand spre centru - sunt sensi!ile (reacioneaz) la lumin de intensitate sla! i nu percep (nu deose!esc) culorile - sunt numite astfel deoarece au cte o prelungire cu aceast form Celulele cu con: - sunt dispuse pe retina in zona numita pata gal!en (sau macula lutea) - au rol n perceperea culorilor - fiecare celula cu con este sensi!il numai la o anumit culoare: rou, verde, sau al!astru - sunt responsa!ile de claritatea imaginii, fiind cele mai numeroase, dispuse la polul posterior al ochiului, n aria denumita foveea centralis Celulele cu conuri "i bastona"e: - se aliniaz precum soldaii la parad n stratul interior al retinei - sunt celule senzoriale (sau fotoreceptori), ce transmit spre creier impulsuri nervoase, dar inainte de a le atinge, lumina tre!uie sa treaca prin stratul ganglionilor i al neuronilor !ipolari - fiecare ganglion se leaf de unul sau de doi neuroni !ipolari, iar cei din urm sunt n legtur cu conurile sau !astonaele (fotoreceptori) - lipsa vitaminei 5 din hran, duce la atrofierea, la moartea fotoreceptorilor - prin com!inarea semnalelor de la cele trei feluri de celule cu con, mamiferele pot distinge toate nuanele de culoare - celulele fotosensi!ile fac sinaps cu neuroni !ipolari iar acetia, la rndul lor, cu neuroni multipolari - a'onii neuronilor multipolari formeaz nervul optic care se ndreapt spre creier

#$