PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI FAMILIEI

Familia unete ntr-o structura sociala persoane determinate, n cadrul careia oamenii sunt legai ntre ei prin casatorie i rudenie. Dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept ce cuprinde normele juridice care reglementeaz relaiile ce se nasc i se stabilesc intre membrii de familie i ntre acestia i alte persoane.1

I. Privire generala asupra principiilor dreptului a!iliei

Termenul principiu! pro"ine din limba latin principium! ceia ce nseamna nceput!, element fundamental!. #rice principiu este, deci, un nceput n plan ideal, el poate fi de asemenea o sursa, o cauz a acti"itaii. Prin principii n drept nelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeaz relaiile sociale i care stau la baza activitaii juridice. n literatura de specialitate se ntalnesc mai multe formulari a definiiei principiilor de drept. Tradiional este considerate urmatoarea formulare$ principiile dreptului sunt acele idei generate, postulate clauzitoare sau precepte directoare, care determina ntregul comple% al normelor de drept ca un tot ntreg n domeniul unui sistem de drept sau ntr-o sfera anumit a relaiilor sociale!. # alta formulare susinut de unii specialiti poate fi adusa urmatoarea$ n domeniul dreptului prin principii intelegem atat un fundament al sistemului de drept, cit &i o modalitate de coordonare a normelor juridice in cadrul sistemului in jurul unor idei calauzitoare!. 'ste imposibil ca legea sa pre"ada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. Dreptul reglementeaza doar relatiile tipice. Dez"oltarea "ietii politice, economice, culturale conduce la aparitia unor situatii netipice, genereaza relatii noi care nu sunt reglementate de lege. (u toate acestea, orice litigiu aparut trebuie sa fie reglementat. )n aceste situatii ne "in in ajutor principiile dreptului. *orbind despre principiile dreptului +. ,egru e"identiaza urmatoarele lor trasaturi$ principiile dreptului difera de la un sistem nation la altul. )n acelasi timp insa, anumite principii pot fi caractenstice mai multor sisteme nationale de dreptprincipiile fundamentale ale dreptului, de regula, sunt reflectate in Constitutie; principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de baza si isi gasesc reflectare in intreaga legislatie- principiile dreptului se pot infatisa fie sub forma unei a%iome, fie sub forma unei deductii, fie sub forma unei generalizari de fapte e%perimentale1

.argineanu /ilia 0 Dreptul Familiei1(urs2

- principiile dreptului sunt mobile, stabilirea lor fund relati"a. )n ceea ce pri"este clasificarea principiilor dreptului majoritatea specialistilor in domeniu sunt de parerea ca e%ista$ - principii generale, care sunt comune pentru toate ramurile de drept- 3rincipiile generale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a 4epublicii .oldo"a. 5ceasta categorie include urmatoarele principii$ principiul democratiei, legalitatii, egalitatii in fata legii etc. 5ceste principii generale sunt si principii ale dreptului familiei. - principii interramurale, ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri de drept 1drept e%emplu poate ser"i principiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pentru dreptul protectiei sociale2- principii ramurale, specifice numai unei singure ramuri de drept 1de e%emplu prioritatea educatiei copilului in familie2- principii intraramurale, care sunt specifice numai unor institutii ale unei anumite ramuri de drept 1ca e%emplu poate fi pri"it principiul monogamiei2-. Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate regulile de drept familial. (ontinutul principiilor dreptului familial se afla nemijlocit in normele dreptului familial 1art. 6 (.F.2, in Constitutie 1art. 782, dupa cum pot fi deduse si din alte legi. )n sistemul Partii generale a dreptului familiei, institutia principiilor se studiaza impreuna cu asemenea institutii ca obiectul, metoda, structura, istoria dez"oltarii dreptului familiei, iz"oarele dreptului familiei formand alaturi de ele elementele de baza ale ramurii dreptului familiei. Sistemul principiilor dreptului familiei, dupa cum rezulta din iz"oarele indicate, cuprinde urmatoarele principii$ ocrotirea familiei din partea statului; monogamia; casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie; egalitatea in drepturi a sotilor in familie; sprijinul reciproc material si moral; fidelitatea conjugald; prioritatea educatiei copilului in familie; - manifestarea grijii pentru intretinerea, educatia si apdrarea drepturilor si intereselor membrilor minori si a celor inapti de munca; - solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale; inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale, accesul liber la apdrarea, pe cale judecdtoreasca, a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei, etc.

9ttp$::;;;.stiucum.com:drept:drept-ci"il:767:,otiunea-obiectul-si-principii<7=66.p9p

II.Caracteristica Principilor generale Dreptului Fa!iliei.

(onform (odului Familiei al 4epublicii .oldo"a i anume articolul 162 ,familia i relaiile familiale n Republica Moldova snt ocrotite de stat. ,umai cstoria nc9eiat la organele de stat de stare ci"il 1denumite n continuare organe de stare ci"il2 genereaz drepturile i obligaiile de soi pre"zute de prezentul cod. 4elaiile familiale snt reglementate n conformitate cu urmtoarele principii$ monogamie, cstorie liber consimit ntre brbat i femeie, egalitate n drepturi a soilor n familie, sprijin reciproc moral i material, fidelitate conjugal, prioritate a educaiei copilului n familie, manifestare a grijii pentru ntreinerea, educaia i aprarea drepturilor i intereselor membrilor minori i ale celor inapi de munc ai familiei, soluionare, pe cale amiabil, a tuturor problemelor "ieii familiale, inadmisibilitate a amestecului deliberat n relaiile familiale, liber acces la aprarea, pe cale judectoreasc, a drepturilor i intereselor legitime ale membrilor familiei. & ". Principiul ocrotirii a!iliei din partea statului >tatul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un ni"el de trai decent, care sa-i asigure sanatatea i bunstarea, lui i familiei lui, cuprinznd 9rana, mbrcmintea, locuina, ngrijirea medical, precum i ser"iciile sociale necesare. (etatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, in"aliditate , "adu"ie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta in urma unor imprejurari independente de "ointa lor 1art.7? din (onstitute2. )n conformitate cu art. 1@ alin.= al !eclaratiei "niversale a !repturilor #mului, adoptata de $dunarea %enerala a #&" la 1A decembrie 1B78, care a proclamat familia drept element natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului, Constitutia 'epublicii (oldova, in art. 78 alin. 1 pre"ede$ )*amilia constitute elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf+ iar art. 7B alin. 1 $ )Statul faciliteaza, prin masuri economice siprin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin ),, 5ceste pre"ederi constitutional sunt reafirmate si in art. 6 alin.l al Codului familiei- )*amilia si relatiile familiale in 'epublica (oldova sunt ocrotite de cdtre stat.. 3entru a asigura o stabilitate in raporturile de familie in Codulfamiliei sunt reglementate strict conditiile de fond si de forma la inc9eierea actelor juridice familiale, drepturile si obligatiile personale &i patrimoniale ale sotilor, relatiile dintre parinti si copii etc. 5nalizand legislatia in "igoare putem face concluzia ca in prezent in republica e/istd un sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere, a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei inapti de munca. Datorita faptului ca copii, de
3

Codul Familiei al Republicii Moldova art.2

regula sunt educati in familie, asigurarea lor sociala se e%ercita pe calea acordarii de ajutor familiei. $jutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor se e/primd atat in forma bdneascd, cit si sub forma de servicii. 5stfel, potri"it art. 16 din /egea pri"ind drepturile copilului statul stimuleaza &i sustine material crearea unor institutii e%trascolare, edificii sporti"e, stadioane, cluburi, tabere de odi9na &i alte objecti"e ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor, stabilefte inlesniri pentru frec"entarea institutiilor de cultura si in"atamint, a celor sporti"e de intremare si a bazelor de odi9na in timpul "acantei!. Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere, ele totodata difera sj dupa "olumul necesitatilor materiale ale membrilor. >pre deosebire de familiile tipice, in familiile numeroase concomitent se educa <, @ sau c9iar mai multi copii. 5ceste familii necesita acordarea unui ajutor banesc suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 5semenea ajutor actualmente se prezinta sub forma de indemnizatii, compensatii si inlesniri. 0ndemnizatiile constituie diferite plati care, in functie de caracterul si destinatia lor, sunt stabilite sj acordate de catre stat. Dupa parerea profesorului ). 4. )"ano"a, indemnizatiile sunt plati social-alimentare, periodice, banesti, care poarta un caracter de ajutor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile &i in conditiile pre"azute de lege in scop de compensatie, precum si in alte scopuri. ,ormele juridice pre"ad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor, dar &i cuantumul lor, fie in marime fi%a, fie in marime procentuala. Totalitatea indemnizatiilor prezinta un sistem inc9is cu o structura specifica doar lui. 7 & #. Principiul Monoga!iei (onform acestui principiu. cetatenii 4epublicii .oldo"a pot sa fie concomitent numai intr-o singura casatorie, care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege. 5rt. 1< alin. 1 lit. a (.F. pre"ede e%pres ca, nu se admite casatoria intre persoane dintre care eel putin una este deja casatorita. )n cadrul familiei monogame, atat in republica .oldo"a, cit si in majoritatea tarilor lumii, s-au indi"idualizat trei structuri$ a2 Familia e%tinsab2 Familia nuclearac2 Familia deri"ata. *amilia e/tinsa este modelul patriar1al de tip traditional. 'a include relatii relati"e si nonrelati"e intre membrii care loeuiese in acelasi spatiu 1camin2 si care reprezinta doua - trei generatii reunite si, uneori, colaterale 1fratii2. Familia e%tinsa subordoneaza familia nucleara, fiind formata, adesea, din eel putin doua familii nuclcare 1bunici, parinti si copii2 si dispunand de un sistem de norme si reguli de con"etuire care se perpetuiaza de la o generatie la alta. (aracteristica ei functionala este conser"atorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant,
4

icolae Romanda, Dreptul proteciei sociale, !ditura "niversitas, C#iin$u, 2%%1, p. 1&'.

'%

pe cit se poate. Functionand prin reguli oarecum rigide, menite sa asigure stabilitatea si spiritul de clan!, ea nu este lipsita de dramatism interactional!, fa"orizand frec"ent aparitia conflictelor Tntre generatie. )n linii generale in familia e%tinsa, sistemul "alorilor etico-religioase si c9iar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. )nfluentele educationale sunt, in consecinta mai rigide, iar cerintele 1asteptarile2 intregii familii fata de fiecare membru al sau, mai uniforme, mai pre"izibile. 5cest tip de organizare familiala pare a trai dupa regula circularitatii 1istoria se repeta2, ceia ce confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate relati" inalt. *amilia nucleara 2conjugald3, redusa numeric la soti 4i copiii lor necdsdtoriti 2proprii sau adoptati3, este, in variantele ei armonioase, sanatoase o structura democratica, bazata pe consens, egalitate si complementaritate a rolurilor de sot, sotie, precum si pe o participare crescdndd a co56iilor. 5legerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este moti"ata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. (uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de e%ercitarea dreptului la autodez"oltare, iar cind sentimentul iubirii dispare cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. 5sa se e%plic> de ce cuplul modern este mai e%pus instabilitatii, di"ortul sur"enind cu o frec"enta mereu in crestere in lumea contemporana. )n conditiile "ietii moderne, in special in localitatile urbane, familia nucleara isi construieste un nou stil de "iata, caracterizat prin$ concentrarea afecti"a, comunicationala si actionala- separarea treptata si, uneori, rapida de la intreaga ramificatie de rudenie, ceia ce ii confera o independents proprie, cu marcata posibilitate de autoconducere si autodez"oltare. *orme derivate ale familiei. ,e "om opri la urmatoarele forme deri"ate$ a2 familia mi%tab2 familia monoparentala. *amilia mi/ta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi 2singuri sau divortati3 cu copii proprii si, eventual, copii comuni. 5stfel, relatiile de fratie "itrega sau prin alianta sunt specifice familiilor mi%te, deobicei coabitand in acelasi spatiu. 3roblemele de adaptare interpersonala pri"esc e"entuale dificultati prin intoleranta sau desincronizari mutuale intre fratii "itregi si naturali, pe de o parte, intre parintii "itregi si copii, pe de alta parte. (uplul marital este eel care detine balanta relatiilor familiale, care se pot usor dezec9ilibra in aceste conditii. *amilia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr7un pdrinte si copilul 2copiii3 sau 2sdi3, fie prin decesul celuilalt parinte, fie prin divort, fie prin abandonarea familiei de cdtre un pdrinte, fie prin decizia de a nu se cdsdtori, fie prin adoptia, adopfiunea realizata de o persoand singurd, fie prin nasterea )intdmpldtoare . a unui copil dintr7o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire in special la parintii adolescenti. 8 (a urmare a cre&terii numarului de di"orturi familia

cu un singur parinte este din ce in ce mai frec"enta. '%perienta de a fi parinte singur nu este neaparat de"astatoare pentru adult sau pentru copii, dar nu este confortabila in permanenta. 'a ramane o e%perienta particulars de tip familial, ce duce la sc9imbari in raporturile dintre parinti sj copii. Desi sunt cu mult mai semnificati"e, sc9imbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei- de modul in care efectele separarii au marcat atat adultii, cit &i copiii- de modul in care ambii adulti &i copiii dez"olta strategii de a face fata problemelor, noi stiluri de "iata. 3entru multi indi"izi aceste adaptari sj ajustari pot fi relati" temporare, cata "reme majoritatea parintilor singuri reu&esc sa se recasatoreasca. & $. Principiul li%erului consi!ta!ant la casatorie )n comentariul (anonului 1A<?, & 1 &i 6 este spus$ casatoria -institute care face parte din ordinea naturii &i a 9arului - este opera lui Dumnezeu, insa fiecare casatorie concreta, c9iar daca este o comunitate de iubire, ia na&tere din consimtamantul liber &i con&tient al celor doua parti. ,ici o putere omeneasca, nici c9iar +iserica nu poate suplini consimtamantul partilor!. Consimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare, ci unul cu totul special, in sensul ca, pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total 9si responsabil, e necesar sa fie adecvat obiectului, adica legamdntului conjugal, care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. 3ersoana care in momentul inc9eierii casatoriei nu are uzul suficient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea e"alua in concret - Tntelegand si "oind - drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii si acceptarii matrimoniale reciproce, sau se afla in imposibilitatea de a-si asuma obligatii conjugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da un consimtamant "alid. 3entru a fi "alabil si a produce efecte juridice consimtamantul, la casatorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii$ a2 sa nu fie alterat de "re-un "iciu 1eroare, dol sau "iolenta2b2 sa fie actualc2 sa fie dat personal si simultan de catre "iitorii sotid2 sa fie constatat in mod direct de catre functionarul oficiului de stare ci"ila, de primarul sau secretarul de 1C nrimarie, care oficiaza celebrarea inc9eierii casatoriei.

& &. Principiul egalitatii in relatiile a!iliale 0n timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si egale in cadrul familiei. 5cest statut de egalitate se oricarei sc9imbari produse in relatia celor doi, ea continua in cazul unor aranjamente pri"ind separarea legala responsabilitati e%tinde asupra sa fie "alabila sau desfacerea

casatoriei, tutela copilului, dreptul la "izite, pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel , national, cit si de dreptul canonic. 5stfel, ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu pri"ire la comunitatea de "iata, stabileste (anonul 11=< (D(. 'galitatea dintre barbat si femeie se bazeaza pe insasi natura umana creata de Dumnezeu dupa c9ipul si asemanarea >a. +arbatul si femeia care, prin pactul conjugal nu mai sunt doi, ci un singur trap!, isi ofera unul altuia ajutor si slujire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. Depasind principiul superioritatii tatalui asupra mamei, (D( stabileste, de e%emplu, ca locul de origine al copilului este locul in care parintii isi a"eau domiciliul, cind copilul s-a nascut, iar daca parintii nu a"eau amandoi acelasi domiciliu, locul de origine este locul unde mama isi a"ea domiciliul. Totusi, principiul egalitatii in drepturi si datorii nu trebuie sa fie in dauna complementaritatii celor doi soti, dimensiune esentiala a aliantei si "ietii matrimoniale, care se bazeaza pe modul diferit in care ei participa la asemanarea cu dumnezeu si o manifests.=A !eclaratia "niversald a !repturilor #mului, adoptata si proclamata de $dunarea %enerald a #&" din 1A decembrie 1B78, in art. 1 proclama$ ):oate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi; . Fiecare se poate bucura de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in Declaratie, fara nici o deosebire, in special de rasa, de culoare, de se%, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationals sau sociala, de a"ere, de nastere sau decurgand din orice alta situatie. (. incepere de la varsta nubild, barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei, cetdteniei sau religiei, au dreptul sa se casdtorea.scd si sa intemeieze o familie. <i au drepturi egale la inc1eierea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei. 1art. 1@, alin. 1 din !eclaratia "niversald a !repturilor #mului3. /uand nota de actele normati"e internationale, 4epublica .oldo"a opteaza pentru o egalitate deplina dintre barbat si femeie in toate domeniile politic, social, economic, cultural, familial etc. legislatia 4epublicii .oldo"a, mai ales dupa 1BBA, incearca a aduce in concordanta pre"ederile nationale cu cele internationale. (onstitutia 4epublicii .oldo"a in art. 1@ alin. 6 pre"ede$ ?b:: cetatenii 'epublicii (oldova sunt egali in fa2a legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, se/, opinie, apartenentd politico, avere sau de origine sociald ). 'galitatea in drepturi dintre barbat si femeie este pre"azuta si in art. 78 al (onstitutiei. 5ceste pre"ederi constitutional sunt confirmate si in Codul familiei care in art. < alin. 1 stipuleaza$ ):oate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se/, rasa, nationalitate, origine etnicd, limbd, religie, opinie, apartenentd politicd, avere si origine sociald..=. Toate problemele "ietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale 1art. 1@ alin. 1 (.F.2.

)nsumand cele e%puse mai sus putem afirma ca, noul ideal familial este egalitatea deplina in drepturi intre sot si sotie, insa, pina la atingerea unei egalitati, care sa fie confortabila si pentru barbati si pentrufemeie, este un )drum lung., care se asteapta sa continue prin e/tinderea si cucerirea compatibilitdtii si armoniei in casatorie. & '. Principiul prioritatii educatiei copilului in a!ilie Familia este cea mai importanta celula a influentei sociale asupra formarii personalitatii copilului$ anume aici crescand, copilul isi formeaza pentru prima data deprinderile elementare de munca- insuseste "alorile si normele de comportare recunoscute de toti- in"ata limba si normele de gandire care-i dau posibilitatea de a se familiariza cu "alorile general-umane ale culturii- anume aici el Tncepe sa-si formeze o anumita intelegere a "ietii ca fenomen obstesc- in familie incepe procesul de socializare a omului.=1 "nul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. Despre aceasta trateaza canonul 11=@, (D($ 3arintii au obligatia foarte gra"a si dreptul primar de a se ingriji, fiecare dupa parerea sa, de educatia, atat fizica, sociala si culturala, cit si morala a copiilor!. 'ducatia este e"olutia progresi"a si armonioasa a facultatilor, prin care copiii se transforms treptat si metodic in oameni desa"arsiti. >e stie ca prin oranduire naturala si di"ina, datoria si dreptul de a educa copiii apartin in primul rand acelora care, prin nastere, au fost initiatorii lucrarii naturii si carora li se interzice pierderea lucrarii incepute, lasand-o neterminata.=6 )n primul rand, spune (D(, parintii, deoarece au dat viatd copiilor, au obligatia foarte grava de a7i educa, si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori. 5ceasta functie educati"a este atat de importanta, incit, acolo unde lipseste, cu greu poate fi suplinita. )n al doilea rand, educarea copiilor este un drept primar al parintilor, Tntrucat societatea familiala este, din punct de "edere natural si istoric, anterioara societatii statale.== )mportanta familiei este subliniata si in preambulul Conventiei cu privire la drepturile copilului, unde aceasta este "azuta ca$ D uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru cresterea si bunastarea tuturor membrilor sdi, in mod deosebit a copiilor, care trebuie sa beneficieze de protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa7sipoatdjucape deplin rolul lor in societate.. /egislatia 4epublicii .oldo"a cu referire la dreptul copilului la abitatie si educatie in familie este in concordanta cu pre"ederile internationale. 5stfel, (onstitutia stipuleaza dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, seductia si instruirea copiilor 1art. 78 alin. 62. Toate preocuparile pri"ind intretinerea, instruirea sj educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor re"in

statului si societatii. >tatul stimuleaza si sprijina acti"itatea de binefacere fata de acesti copii 1art. 7B alin. =2. Codid familiei in acest sens, in art. <1 pre"ede$ )fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie, sa7si cunoasca pdrintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu e/ceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului. Copi1d are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gdndirii si constiintei, la apdrarea demnitdtii si onoarei. 0n cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor 2acestia sunt decdzuti din drepturile pdrintesti, declarati incapabili sau dispdruti, precum si in alte cazuri3, drepturile copilului la educatie sunt asigurate de autoritatea tutelarff+ & @. Principiul de spri(in !oral reciproc si idelitate con(ugala Sotii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald, dispune art. >8 alin. C.*. 5ceasta obligatie reciproca a sotilor este mai mult de natura morala decit juridica. Fara atmosfera de grija reciproca, fara o cauza familiala comuna, iubirea sotilor nu poate sa se pastreze intre ei sj sa creeze intre toti ceilalti membri ai familiei atmosfera de desc9idere unui fata de altul. De sanatatea spiritual-morala a sotilor, sustinuta prin sentimentul de dragoste, stima, prietenie depinde in mare masura atat sanatatea copiilor, cit sj relatiile reciproce sj starea psi9ica a sotilor. (ercetarile speciale au demonstrat ca stresurile si supraincordarile psi9o-sociologice constituie una din cele mai acute probleme, generate de contemporaneitate, sj ele depind in multe pri"inte de climatul psi9ologic - moral in familie. Cum se manifestd concret sprijinul moral ? (ai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi, cind se pune problema legiferarii prostitutiei ? $r putea familia sd mai fie o oazd, in mijlocul unei societdti agresive si nevrotice ? >unt intrebari care ne aduc la concluzia ca familia strabate o etapa critica, ca ea manifests semne de criza, datorate, in mare parte, sc9imbarilor din mediul social. (u toate acestea familia este o realitate "ie, care fiind supusa cu "iolenta dezordinii cotidiene, continua sa-si pastreze sensul fundamental sacru. *iitorii soti, prezentandu-se in fata altarului si inc9eind actul casatoriei, deseori sunt supusi riscului deziluziei ulterioare, datorita flamei emotionale! care le bloc9eaza capacitatea de a dez"olta un punct de "edere realist asupra partenerului. /egea morala suprema a casniciei - dragostea, duce la 9iperbolizarea calitatilor poziti"e ale persoanei, omului iubit. 4elatiile Tntre indragostiti nu mai sunt reglate, ca in e%istenta obi&nuita, prin obiceiuri, calcule, gratitudine, stima, pe scurt - prin sentimente rezonabile. Fiinta iubita apare ca o bogatie inepuizabila$ ea este necunoscutul, neasteptatul, cea careia partenerul nu-i poate sesiza totalitatea nici macar odata cu trecerea timpului.

5ceasta dragoste romantica! are o e"olutie pre"izibila, in sensul ca poate sa nu fie definiti"a. 'a debuteaza, de obicei, cu o irezistibila atractie, urmata de o intensificare si aprofundare a relatiei 1partenerii de"enind tot mai interdependentE2 ptna la un punct culminant! al plinatatii si satisfactiei in doi, dupa care urmeaza o diminuare progresi"a a intensitatii trairilor, o moderare pina la erodare 1ceia ce inseamna sfarsitul cuplului erotic2. )nsa, trebuie de a"ut in "edere ca dragostea este un talent, iar oamenii sunt uimitor de eterogeni, adica di"ersi in manifestarea talentelor lor. Ca si alte capacitati creatoare ale omului 4i dragostea isi asteaptd e/primarea si inflorirea. Posibilitatea de a7si dezvolta calitdtile sufletesti, inclusiv capacitatea de a iubi, este acel camp nobil, pe care se cultiva cultura personalitatii, se slefuiesc laturile esentei cu adevdrat omenesti, umanistice. Dragostea romantica poate fi imbogatita si transformata progresi" intr-un alt tip de iubire - iubirea matura. 5ceasta nu inseamna ca iubirea romantica este imatura, ci doar faptul ca ea este traita intr-un mod de intensitate deosebita , )n care accentul cade mai mult pe fuziune &i mai putin pe autonomie psi9ologica. Daca dragostea nebuna si cea romantica inseamna mai mult a simti pe cine"a, dragostea matura inseamna, mai ales, a te sprijini pe cine"a, a te bizui pe cine"a, a sta cu cine"a. >tabilitatea este nota ei defmitorie. Din acest moti", in relatia afecti"a de parteneriat inter"in componente majore ca$ respectul, admiratia, increderea, sensul mutual al "alorii personale, grija fata de celalalt, atasamentul si obligatia autoasumata. Stabilizarea cuplului care e/perimenteaza dragostea matura, depinde nu at at de comportamentul individual al partenerilor, cit de comportamentul lor interpersonal 2in c? mdsurd reusesc ei sa7si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si a@ drile3. ,e"oia de altul este acoperita pe masura ce comportamentul relational cu partenerul satisface ne"oia si dorinta acestuia de mentinere a cuplului. Din acest moti", dragostea matura este e"oluti"a, este construita! prin imbinarea rezonabilitatii &i rationalitatii cu placerea si generozitatea. 'a de"ine un drum e%istential, al carui plan de baza include puterea de a accepta &i depasi impreuna obstacolele sau situatiile e%ceptionale. 3artenerii fiind responsabili, impart intre ei atat castigurile, cit si pierderile, atat succesele, cit si insuccesele, atat bucuriile, cit si suferintele. 3roblemele cele mai dificile apar intr-o casatorie atunci cind fiecare se gandeste la propriile lui ne"oi si nu la ale celuilalt. (are sunt acele ne"oi de intampinare!, de a caror satisfacere in cuplul marital depinde continuitatea acestor probleme. 3entru femei acestea sunt$ - ne"oia de siguranta, care necesita ca sotul sa fie un suport constant prezent in momentele importante &i sa rezol"e cu intelepciune di"ersele probleme ale familiei, impreuna cu sotia- ne"oia de camin si dorinta de a a"ea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constituie a doua ne"oie de baza a unei femei. ,eglijarea femeii in ingrijirea si

amenajarea casei care se cere sa fie pentru cuplu si copii o oaza binecu"antata, este un semn ca ne"oile femeii nu sunt sustinute.=< 3entru barbati sunt specifice$ ne"oia de respectare si apreciere a 'u-lui. .ulte dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incalcarea acestei reguli de aur. # femeie inteleapta nu-si "a critica niciodata barbatul mai ales fata de copii sau in public. 5rta maritala a femeii consta in puterea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi, autorespect- ne"oia de confort fizic si psi9ose%ual. Frana si se%ul nu sunt separate e"ident de confortul psi9ologic relational al sotului, iar zicala$ cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac!, include o parte consistenta din ade"ar. $sa dar, iubirea se descoperd, se invatd si se dezvoltd - aceasta trebuie s7o cunoascd fiecare cuplu ce doreste sdfiefericit. & ). Principiul gri(ii pentru intretinerea* educatia si apararea drepturilor si intereselor !e!%rilor !inori si ale celor inapti de !unca ai a!iliei )n spiritul Conventiei #&" cu privire la drepturile copilului, parintii sunt cei care au obligatia de a crea un mediuA favorabil pentru asigurarea, in intreaga masura a posibilului, a supravetuirii si dezvoltdrii fizice, psi1ice, spirituale, morale, psi1ologice si sociale a copi1dui, intr7o manierd demnd si care sd7l pregdteasca pentru viata intr7o societate libera. 3reambulul (on"entiei reia pre"ederile !eclaratiei &atiunilor "nite asupra !repturilor Copilului, conform careia$ din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala, copilul are ne"oie de protectie si ingrijiri speciale, in principal de protectee juridica adec"ata, inainte si dupa nastere!. 3rimii responsabili pentru cresterea si dez"oltarea copilului sunt parintii. (onceptul de dez"oltare! nu se refera doar la pregatirea copilului pentru maturitate, ci inseamna asigurarea de conditii optime in prezent pentru deplina e%ercitare a drepturilor sale. )ndiferent de faptul daca parintii locuiesc impreuna cu copilul sau separat, ei poarta raspundere pentru dez"oltarea fizica, intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane. #bligatia de crestere, intretinere, educatie reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul minor. .ediul familial este considerat decisi" pentru e%ercitarea drepturilor copilului, deoarece drepturile ci"ile ale copilului incep din familie. 5nume familia este agentul fundamental pentru constientizarea importantei drepturilor omului si respectarea acestora, precum si a "alorilor umanitatii, a identitG si traditiei culturale proprii sau ale altor ci"ilizatii. )n acest sens, stabilirea unui ec9ilibru dintre autoritatea

parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului, deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si fizice ale copilului la nivelul potentialului lui ma/im, de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru dezvoltarea psi1ica, spirituala, morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate. 5ceste responsabilitati sunt amplificate in cazul, cind in familie creste un copil cu cerinte educati"e speciale, deoarece parintii sunt obligati sa-si intretina si copiii majori, inapti de munca, care necesita sprijin material. ,otiunea inapt de munca include capacitatea de munca limitata ce permite stabilirea in"aliditatii. (on"entia cu pri"ire la drepturile copilului, in art. 6=, recunoaste dreptul copilului 9andicapat mintal sau fizic de a se bucura de o "iata plina si decenta, in conditii care sa-i garanteze demnitatea, sa-i promo"eze autonomia si sa-i faciliteze participarea acti"a la "iata colecti"itatii, dupa cum si dreptul copilului 9andicapat de a beneficia de ingrijiri speciale. >tatul incurajeaza si asigura, in masura resurselor disponibile, la cerere, copiilor cu deficiente si celor 9andicapati, persoanelor ce ii au in grija un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor care ii ingrijesc. ,u e%ista un mediu mai fa"orabil pentru dez"oltarea armonioasa a copilului decat familia. )n familie sunt alaturi parintii si buneii, surorile si fratii sanatosi care il iubesc pe eel disabilitat asa cum este el, cu toate deficientele si neajunsurile sale. )) inteleg si ii transmit caldura sufletului, bunatatea si dragostea. ,oile indatoriri orienteaza spre bine relatiile dintre membrii familiei. 'i de"in mai rabdatori, mai grijulii, mai atenti unii fata de altii, mai intelegatori. & +. Principiul li%erului acces la apararea* pe cale (udecatoreasca* a drepturilor ,i intereselor legiti!e ale !e!%rilor a!iliei )n preambulul la !eclaratia "niversald a !repturilor #mului se afirma ca drepturile omului trebuie sa fie ocrotite de autoritatea legii, pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie e%trema, la re"olta impotri"a tiraniei si asupririi. )ar in articolul ?-16 este pre"azut modul in care se ocroteste acest drept al persoanei$ toti oamenii sunt egali in fata legii si au fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legiiorice persoana are dreptul la satisfactia efecti"a din partea instantelor juridice nationale impotri"a actelor care "ioleaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin (onstitute sau /egenimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau e%ilat in mod arbitrarorice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod ec9itabil si public de catre un tribunal independent si impartial care "a 9ot>ri

fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata Tmpotri"a saorice persoana acuzat> de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa ne"ino"at> pana cand "ino"atia sa "a fi stabilitG in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii salenimeni nu "a fi supus la imi%tiuni arbitrare in "iata sa personals, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei &i reputatiei sale. #rice persoana are dreptul la protectia legii impotri"a unor asemenea imi%tiuni sau atingeri. )n concordanta cu aceste pre"ederi, Constitutia 'epublicii (oldova in articolul 6A stipuleaza$ )#rice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. &ici o lege nu poate ingrddi accesul lajustitie. ). 4eiesind din pre"ederile international si cele constitutional, Codul familiei postuleaza in art. 6, alin. = principiul liberului acces la apararea, pe cale judecatoreasca, a drepturilor &i intereselor legitime ale membrilor familiei, care gu"erneaz> majoritatea relatiilor familiale. 5stfel, subiectii de drept familial se pot adresa cu cerere in instanta judecatoreasca$ in caz de neintelegere, pentru a se determina cota-parte in proprietatea in de">lm>&ie, precum si impartirea acesteia in naturapentru desfacerea casatoriei, cand pastrarea familiei in continuare este imposibil>- pentru declararea nulitatii casatoriei- pentru stabilirea paternitatii- pentru decaderea din drepturile parintesti- pentru a pretinde intretinere- pentru incu"iintarea sau desfacerea adopfiei etc. # situatie specifics apare in cazul cand necesit> aparare, pe cale judecatoreasca, copilul minor. 3rotectia drepturilor copilului este asigurata de organe competente respecti"e de pe langa autoritatile administratiei publice locale sj de organele de drept.

1. Principiul ocrotirii casatoriei si familiei, a intereselor mamei si copilului. 3otri"it art.1 112 din (odul familiei$ - >tatul ocroteste casatoria si familia si sprijina, prin masuri economice si sociale, dez"oltarea si consolidarea familiei. - egalitatea dintre soti - dispozitiile (odului familiei pri"itoare la drepturile si indatoririle parintilor fata de copiii lor minori 3otri"it art. 78 alin. 162 din (onstitutie, republicata$ (onditiile de inc9eiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. (asatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria ci"ila. (onform art. 1 alin. 6 din (odul familiei, ocrotirea intereselor mamei si copilului se realizeaza in cadrul masurilor dispuse prin acest act normati"$ - stabilirea filiatiei fata de mama sau fata de tata- obligatia de intretinere-

- masurile de ocrotire a copiilor minori- adoptia2. Principiul casatoriei liber consimtite intre soti. (odul familiei pre"ede, in art. 1 alin. 1=2, ca familia are la baza casatoria liber consimtita intre soti. Stricto sensu, acest principiu cu "aloare constitutionala inseamna ca "ointa concordanta a "iitorilor soti este singurul factor subiecti" rele"ant 1si indispensabil2 la inc9eierea casatoriei. (and fiecare dintre "iitorii soti este major, acordul sau opozitia parintilor sau a altor persoane, desi cu posibile rezonante morale, nu are conotatii juridice. /argind cadrul, caracterul liber consimtit al casatoriei inseamna ca nu e%ista nici pri"ilegii si nici discriminari de natura sociala, rasiala, etnica, religioasa etc. in e%ercitiul dreptului fundamental ? al oricarei persoane de a se casatori si de a-si intemeia o familie H proclamat prin Declaratia uni"ersala a drepturilor omului Iart. 1@ alin. 112J. 3. Principiul egalitatii in drepturi a sotilor. (onstitutia pre"ede prin art. 78 112 ca familia se intemeiaza pe egalitatea sotilor. 5lte e%emple$ 5rt. 6< (. fam. barbatul si femeia au drepturi egale si obligatii egale in casatorie! 5rt. 6@ (. fam. sotii 9otarasc de comun acord in tot ceea ce pri"este casatoria! 5rt. B? 112 (. fam. ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori! 'galitatea femeii cu barbatul in diferite domenii de acti"itate este pre"azuta si in unele acte internationale$ 12 Declaratia Kni"ersala a Drepturilor #mului62 3actul international cu pri"ire la drepturile economice, sociale si culturale=2 3actul international cu pri"ire la drepturile ci"ile si politice. 4. Principiul sprijinului moral si material intre membrii familiei. 5rt. 6 din (odul familiei$ L4elatiile de familie se bazeaza pe prietenie si

afectiune reciproca intre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material.! )n tot ceea ce pri"este casatoria si asupra tuturor masurilor pri"itoare la persoana si bunurile copiilor, sotii 9otarasc de comun acord. </ercitarii drepturilor si indatoririlor parintesti in interesul copilului5rt. 78 112 din (onstitutie$ familia se intemeiaza, printre altele, pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor. (odul familiei, in art. 1A1, reglementeaza obligatia parintilor de a creste copilul, ingrijindu-se de sanatatea si dez"oltarea lui fizica, de educarea, in"atatura si pregatirea profesionala a acestuia. 3otri"it art.1 172 si art.B? 162 din (odul familiei, drepturile parintesti se e%ercita numai in interesul copiilor. Egalitatea in drepturi a copiilor: 5rt. 78 alin. 1=2 din (onstitutie$ (opiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie. 5rt. @= din (odul familiei pre"ede$ (opilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin 9otarare judecatoreasca are fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie. Tot astfel, art. B? alin. 112 (odul familiei$ 5mbii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori adoptati. 3otri"it art. 7B alin. 112 din (onstitutie$ (opii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor. 5. Principiul monogamiei. (odul familiei dispune in art.<$ 'ste oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sau femeia care este casatorita.! >anctiuni$ - nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii- art. =A= din (odul penal, infractiunea de bigamie

#ttp())***.stiucum.com)drept)drept+civil)424) otiunea+obiectul+si+principii'4322.p#p

, ". Privire generala asupra principiilor dreptului a!iliei Termenul principiu! pro"ine din limba latina principium! ceia ce inseamna inceput!, element fundamental!. #rice principiu este, deci, un inceput in plan ideal, el poate fi de asemenea o sursa, o cauza a acti"itatii. Prin principii in drept intelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. )n literatura de specialitate se intalnesc mai multe formulari a definitiei principiilor de drept. Traditionala este considerate urmatoarea formulare$ principiile dreptului sunt acele idei generate, postulate calauzitoare sau precepte directoare, care determina Tntregul comple% al normelor de drept ca un tot intreg in domeniul unui sistem de drept sau intr-o sfera anumita a relatiilor sociale!. 66 # alta formulare sustinuta de unii specialist poate fi adusa urmatoarea$ in domeniul dreptului prin principii intelegem atat un fundament al sistemului de drept, cit &i o modalitate de coordonare a normelor juridice in cadrul sistemului in jurul unor idei calauzitoare!. 6= 'ste imposibil ca legea sa pre"ada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. Dreptul reglementeaza doar relatiile tipice. Dez"oltarea "ietii politice, economice, culturale conduce la aparitia unor situatii netipice, genereaza relatii noi care nu sunt reglementate de lege. (u toate acestea, orice litigiu aparut trebuie sa fie reglementat. )n aceste situatii ne "in in ajutor principiile dreptului. *orbind despre principiile dreptului +. ,egru e"identiaza urmatoarele lor trasaturi$ - principiile dreptului difera de la un sistem nation la altul. )n acelasi timp insa, anumite principii pot fi caractenstice mai multor sisteme nationale de drept- principiile fundamentale ale dreptului, de regula, sunt reflectate in Constitutie; - principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de baza si isi gasesc reflectare in intreaga legislatieprincipiile dreptului se pot infatisa fie sub forma unei a%iome, fie sub forma unei deductii, fie sub forma unei generalizari de fapte e%perimentale- principiile dreptului sunt mobile, stabilirea lor fund relati"a. 67 )n ceea ce pri"este clasificarea principiilor dreptului majoritatea specialistilor in domeniu sunt de parerea ca e%ista$ - principii generale, care sunt comune pentru toate ramurile de drept- 3rincipiile generale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a 4epublicii .oldo"a. 5ceasta categorie include urmatoarele principii$ principiul democratiei, legalitatii, egalitatii in fata legii etc. 5ceste principii generale sunt si principii ale dreptului familiei. - principii interramurale, ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri de drept 1drept e%emplu poate ser"i principiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pentru dreptul protectiei sociale2- principii ramurale, specifice numai unei singure ramuri de drept 1de e%emplu - prioritatea educatiei copilului in familie2- principii intraramurale, care sunt specifice numai unor institutii ale unei anumite ramuri de drept 1ca e%emplu poate fi pri"it principiul monogamiei2-. Caracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate regulile de drept familial. (ontinutul principiilor dreptului familial se afla nemijlocit in normele dreptului familial 1art. 6 (.F.2, in Constitutie 1art. 782, dupa cum pot fi deduse si din alte legi. )n sistemul Partii generale a dreptului familiei, institutia principiilor se studiaza impreuna cu asemenea institutii ca obiectul, metoda, structura, istoria dez"oltarii dreptului familiei, iz"oarele dreptului familiei formand alaturi de ele elementele de baza ale ramurii dreptului familiei. Sistemul principiilor dreptului familiei, dupa cum rezulta din iz"oarele indicate, cuprinde urmatoarele principii$ - ocrotirea familiei din partea statului; - monogamia; - casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie; - egalitatea in drepturi a sotilor in familie;

- sprijinul reciproc material si moral; - fidelitatea conjugald; - prioritatea educatiei copilului in familie; - manifestarea grijii pentru intretinerea, educatia si apdrarea drepturilor si intereselor membrilor minori si a celor inapti de munca; - solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale; inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale, accesul liber la apdrarea, pe cale judecdtoreasca, a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei, etc. & #. Principiul ocrotirii a!iliei din partea statului >tatul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un ni"el de trai decent, care sa-i asigure sanatatea &i bunastarea, lui si familiei lui, cuprinzand 9rana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si ser"iciile sociale necesare. (etatenii au dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, in"aliditate , "adu"ie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta in urma unor imprejurari independente de "ointa lor 1art.7? din (onstitute2. )n conformitate cu art. 1@ alin.= al !eclaratiei "niversale a !repturilor #mului, adoptata de $dunarea %enerala a #&" la 1A decembrie 1B78, care a proclamat familia drept element natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului, Constitutia 'epublicii (oldova, in art. 78 alin. 1 pre"ede$ )*amilia constitute elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf+ iar art. 7B alin. 1 $ )Statul faciliteaza, prin masuri economice siprin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin ), 5ceste pre"ederi constitutional sunt reafirmate si in art. 6 alin.l al Codului familiei- )*amilia si relatiile familiale in 'epublica (oldova sunt ocrotite de cdtre stat.. 3entru a asigura o stabilitate in raporturile de familie in Codulfamiliei sunt reglementate strict conditiile de fond si de forma la inc9eierea actelor juridice familiale, drepturile si obligatiile personale &i patrimoniale ale sotilor, relatiile dintre parinti si copii etc. (opiii constituie o categorie de persoane care inca nu dispun de capacitatea de munca si respecti" de mijloace de e%istenta proprii. )z"oarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte "enituri pro"enite din munca ale parinti lor, precum si "eniturile pro"enite din gospodaria familiala. (u toate ca o parte considerabila din bugetul familial este formats din anumite parti acordate unui sau altui membra in interioral familiei, ele isi pierd caracterul indi"idual si sunt indreptate la satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. Din aceste considerente, "olumul beneficiilor materiale ce i se cu"ine fiecarui membra al unei familii concrete depinde atat de "enitul total al familiei, cit &i de corelatia dintre membrii apti &i inapti de munca. 5nalizand legislatia in "igoare putem face concluzia ca inprezent in republica e/istd un sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere, a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei inapti de munca. Datorita faptului ca copii, de regula sunt educati in familie, asigurarea lor sociala se e%ercita pe calea acordarii de ajutor familiei. $jutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor se e/primd atat in forma bdneascd, cit si sub forma de servicii. 5stfel, potri"it art. 16 din /egea pri"ind drepturile copilului statul stimuleaza &i sustine material crearea unor institutii e%trascolare, edificii sporti"e, stadioane, cluburi, tabere de odi9na &i alte objecti"e ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor, stabilefte inlesniri pentru frec"entarea institutiilor de cultura si in"atamint, a celor sporti"e de intremare si a bazelor de odi9na in timpul "acantei!. Deoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere, ele totodata difera sj dupa "olumul necesitatilor materiale ale membrilor. >pre deosebire de familiile tipice, in familiile numeroase concomitent se educa <, @ sau c9iar mai multi copii. 5ceste familii necesita acordarea unui ajutor banesc suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 5semenea ajutor actualmente se prezinta sub forma de indemnizatii, compensatii si inlesniri. 0ndemnizatiile constituie diferite plati care, in functie de caracterul si destinatia lor, sunt stabilite sj acordate de catre stat. Dupa parerea profesorului ). 4. )"ano"a, indemnizatiile sunt plati social-alimentare, periodice, banesti, care poarta un caracter de ajutor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile &i in

conditiile pre"azute de lege in scop de compensatie, precum si in alte scopuri. ,ormele juridice pre"ad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor, dar &i cuantumul lor, fie in marime fi%a, fie in marime procentuala. Totalitatea indemnizatiilor prezinta un sistem inc9is cu o structura specifica doar lui. /a ,. 4omandas intalnim urmatoarea clasificare a indemnizatiilor de asigurare sociala$ !upa temeiurile social7utile de acordare- indemnizatii pentru incapacitatea temporara de muncapentru in"aliditate- pentru batranete- pentru nastere- pentru ocrotirea bugetului familiei in cazul unor imprejurari e%ceptionale. !upa scopul cu care se acordd pot fi diferentiate indemnizatiile$ care au drept scop acordarea ajutorului in locul salariului pierdut din moti"e intemeiate in decursul unei perioade scurte de timp 1indemnizatiile de boala, sarcina si nastere, in cazul starii de carantina etc.2- acordate ca ajutor suplimentar pe ling> iz"oarele principale de e%istenta$ plata muncii 1salariul2, pensii sau indemnizatii din prima grupa 1indemnizatii acordate la nasterea copilului, indemnizatii unice si lunare mamelor singure sau cu multi copii, indemnizatii copiilor din familiile ne"oiase etc.2- acordate in calitate de ajutor persoanelor care nu au iz"oare sau mijloace de e%istenta. !upa termenul de plata al lor, indemnizatiile pot fi impartite )n$ unice 1acordate la nasterea copilului, pentru inmormantare, pentru tratament baleno-sanatorial, pentru mame unice sau cu multi copii etc.2periodice 1se platesc in cazuri de boala, sarcina sau nastere, in cazurile de carantina, recalificare, protezare etc.2- lunare 1plata indemnizatiilor pe "iata sau pe timpul in"aliditatii, indemnizatii persoanelor in "arst> si in"alizilor de gradul ) si )) care nu au surse de e%istenta si dreptul de pensionare2. )nsa uneori, pentru anumite categorii de familii nici aceste indemnizatii nu sunt in stare sa satisfaca necesitatile curente ale membrilor ei. Din aceste considerente, legislatia 4epublicii .oldo"a mai pre"ede si alte masuri stimulati"e, si anume$ compensatiile si inlesnirile. 5stfel, in scopul perfectionarii si reglementaiii sistemului de inlesniri stabilite unor categorii de persoane, la 17.A7.6AAA a fost adoptata /egea 4epublicii .oldo"a cu pri"ire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie, care printre categoriile de populate care au dreptul la compensatii nominati"e pre"ede si urmatoarele categorii de subiecte de drept familial$ copiii in"alizi sub 1@ ani- in"alizii din copilarie- familiile 1parintii sau sotiile nerec>satorite sau copiii pina la atingerea majoratului2- familiile cu 7 si mai multi copii- etc. 5ceste compensatii nominati"e se platesc pentru$ ser"iciile comunale, energia electrics, gazele naturale, carbune si lemn de foe etc. 3entru familiile care au in componenta sa cati"a in"alizi, compensatia la plata pentru ser"iciile comunale se stabileste pentru fiecare beneficiar de compensatie. (ompensatiile nominati"e se platesc nemijiocit beneficiarilor din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul fondului asigurarilor sociale. (uantumurile concrete ale acestor compensatii se stabilesc de Mu"ern, in baza pre"ederilor legii, tarifelorCi preturilor la ser"iciile comunale, carbune, lemn etc. in "igoare, si se re">d pe masura modific>rii tarifelor si preturilor mentionate. 'ealizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este pusa in sarcina mai multor organe, printre care- institutii guvernamentale; autoadministratia locala; organizatii international; organizatii nonguvernamentale locale etc. 0nstitutii guvernamentale. /a ni"el gu"ernamental lipseste o structure e%ecuti"a unica, care ar a"ea in sarcina sa toate acti"it>tile de protectie, in deosebi a copiilor. 5cestea sunt lasate in sarcina a mai multor ministere si departamente, fiecare a"ind drept obiecti"e anumite aspecte ale educatiei, sanatatii sau protectiei sociale, fara ca problema sa poata fi pri"ita in ansamblul ei. 3rincipalele institutii gu"ernamentale care au printre obiecti"ele statutare protectia familiei si copilului sunt$ .inisterul .uncii si 3rotectiei >ociale- .inisterul 'ducatiei si &tiintei- .inisterul >anatatii- .inisterul 5facerilor )nterne- (asa ,ationals de 5sigurari >ociale- (onsiliul ,ational pentru 3rotectia Drepturilor (opilului etc.

(inisterul (uncii si Protectiei Sociale. )n cadrul acestui minister e%ista doua directii ce abordeaza problemele care tin de instiKrtia familiei si anume$ Directia 3olitici Familiale si #portunitati 'gale si Departamentul 5sistenta >ociala. )n teritorii acti"eaza Directii de 5sistenta >ociala si 3rotectie a Familiei, care la ni"el local au in components un inspector in problemele familiei, ce se ocup> nemijiocit de e"identa copiilor aflatNi in situatii dificile, intocmirea anc9etelor sociale si intretinerea relatiilor permanente cu autoritatea tutelar>. )n prezent acti"itatea ministerului de sustinere a familiilor si copiilor aflati in situatii de rise se Fmiteaz>, in special, la acordarea de indemnizatii familiilor numeroase, copiilor cu 9andicap, orfani, mamelor singure si altor categorii. 5ceste indemnizatii, insa, nu pot ameliora substantial situatia familiilor, deoarece sunt e%trem de mici. 5nume Directia 3olitici Familiale si #portunitati 'gale a fost coordonatorul si autorul principal al proiectului >trategiei de 4eforms a >istemului de 5sistenta >ociala, elaborarea c>ruia a fost sprijinita de K,)('F. (inisterul <ducatiei si Stiintei. )n cadrul .'&, problemele protectiei copiilor sunt impartite intre dou> structuri$ Directia )nstitutii de Tip )nternat si Departamentul Tineretului si >portului. De asemenea, .'& are in sarcina sa reglementarea si solutionarea problemelor legate de adoptia internationals. 3rintre obiecti"ele statutare ale Directiei )nstitutii de tip )nternat sunt$ educarea, instruirea si recuperarea social i a copiilor ramasi din diferite moti"e fara ingrijirea parintilor sau cu deficiente fizice, senzoriale, de comportament- plasarea copiilor orfani, ramasi fara tutela, in institutii de tip familial- organizarea infierii copiilor ramasj fara tutela 1orfani2. 3entru realizarea obiecti"elor mentionate, in subordinea .'& se aria urmatoarele categorii de institutii$ scoli-internat de tip general pentru copiii orfani sau ramasi fara ingrijirea parintilor- scoli-internat de tip general- &coli au%iliare pentru copii cu retard mental- scoli speciale pentru copii cu maladii cronice, deficiente fizice, senzoriale, de"ieri de comportament- scoli de meserii pentru surzi si 9ipoacuzici- clase de meserii pentru orbi si slab "azatori. Faptul ca nu au fost facute eforturi pentru a dez"olta alternati"e, mai multe modele de dezinstitutionalizare a copiilor si de pre"enire a separarii lor de familie a dus la pastrarea, pe parcursul tuturor anilor de tranzitie, a numarului e%cesi" de mare a copiilor din instituti"e de stat. )n fiecare dintre cele @7 de institutii ale .'> sunt internati de la @A la ?AA de copii. (opiii educati in cadrul acestor institutii de tip inc9is nu sunt socializati in mod firesc, ceea ce duce la limitarea capacitatilor lor de integrare ulterioara in comunitate, la retard in dez"oltarea lor generala. Departamentul Tineretului si >portului are drept objecti"e$ insertia socio-profesionala a tineriloreducatia tinerilor- combaterea delic"entei ju"enile- orientarea moral-ci"ica a tinerilor- dez"oltarea relatiilor internationale ale tinerilor sporti"i. (u sprijinul acestui departament, mai multe organizatii studentesti au demarat un proiect de combatere a &omajului in randurile tinerilor, sprijinit de +anca .ondiala, la realizarea caruia colaboreaza (onsiliul ,ational al Tineretului si unele organizatii de tineret din Mermania. (inisterul Sanatatii. Familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei. 3entru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasiior lor, unit>tile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planuirea familiei, efectueaza, cu consimtamantul lor, e%amene medicale. .odul lor de efectuare este stabilit de .inisterul >anatatii. )n cadrul .inisterului >anatatii acti"eaza >ectia 5sistenta .edicala a .amei si (opilului. 3ina in prezent asistenta medicala adresata copiilor a fost oferita de medicul pediatru. in prezent are loc procesul de trecere la ser"iciile acordate de medicul de familie. .inisterul >anatatii are in subordine patru case pentru copii 1inclusi" o institute in regiunea din partea stanga a ,istrului2, cu un contingent de apro%imati" @AA de copii orfani de A-< ani, abandonati in maternitati sau lipsiti de tutela parinteasca. Dupa implinirea "arstei de <-? ani, copiii care nu au fost infiati sunt distribuiti in casele de copii si scolile internat ale .inisterului 'ducatiei si >tiintei &i .inisterului .uncii, 3rotectiei >ociale si Familiei. (onform /egii pri"ind minimul de asistenta gratuita, garantata de stat din A=.A6.BB, 3ac9etul .inim de >er"icii de +aza Marantat de >tat cuprinde$ asistenta medicala primara acordata de catre medicul de familie, in conformitate cu normati"ele aprobate de .inisterul >anatatii- asistenta medicala specializata, acordata de specialisti din secCiile consultati"e ale spitalelor, la solicitarea medicului de familie- asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca &i spitaliceasca in caz de stari acute care pun in pericol "iata,

timp de = zile- asistenta medicala acordata pacientilor cu tuberculoza, boli psi9ice endogene, diabet za9arat si insipid, boli contagioase, >1D5, sifilis, alcoolism, narcomanie &i to%icomanie- asistenta medicala in stationar copiilor de pina la < ani, copiilor in"alizi, orfani, bolna"i in stare gra"a, cu traume, into%icatii, care necesita terapie intensi"a. )mplementarea 3ac9etului de +aza de >er"icii Marantate de >tat este deocamdata tergi"ersata de dificultati financiare cu care se confrunta sistemul si trenarea reabilitarii sistemului de asistenta medicala primara. (inisterul $facerilor 0nterne. # subdi"iziune importanta a .inisterului 5facerilor )nterne este Directia 3olitiei de #rdine 3ublica a )nspectoratului Meneral de 3olitie, in cadrul careia acti"eaza >ectia .inori &i .ora"uri. # alta subdi"iziune a .5), care acti"eaza ca ser"iciu independent, in regim non-stop este (entrul 4epublican de Triere a .inorilor, in sarcinile caruia intra$ intretinerea si ingrijirea temporara a copiilor de la = la 18 ani aflati in situatii de rise soldate cu rOmanerea fara supra"eg9ere- studierea cauzelor situatiei de rise in care se afla copilul, identificarea acestuia &i a parintilor sau institutiei in care s-a aflat anterioracti"itati cu caracter educati"-profilactic- e%aminarea profilactica a copiilor- incredintarea copiilor institutiilor de resort 1familiei, scolilor-internat etc.2. (opiii sunt primiti la (entru in regim non-stop, initial pentru o perioada de pina la =A zile, care poate fi prelungita cu circa =A de zile in baza deciziei judec>tore&ti. Termenul de plasare a copiilor nu include timpul aflarii lor la tratament sau la e%amene medicale, sau perioadele de aflare in carantina. Consiliul &ational pentru Protectia !repturilor Copilului. (onsiliul, fund o structura interministeriala, a fost creat in scopul elaborarii si promo"arii politicilor de stat in interesul copiilor si &ia declarat drept obiecti"e$ - asigurarea respectarii pre"ederilor Conventiei #&" cu privire la !repturile Copilului in 4epublica .oldo"a- elaborarea politicilor gu"ernamentale "izand realizarea drepturilor copiilor la ni"el national- consolidarea coeziunii sociale in domeniul protectiei drepturilor copiilor. Din pacate, fiind constituit din persoane de prim rang din ministerele implicate in protecjia copiilor, (onsiliul este supus sc9imbarilor de components de fiecare data cind se sc9imba cabinetul de ministri. 5stfel, lipseste continuitatea in acti"itatea sa si se reuseste relati" putin. $utoritatea locala. 3e plan local, atributiile ce tin de starea ci"ila si de autoritatea tutelara, asigurand respectarea drepturilor si libertatilor omului, sunt e%ercitate de catre primar. )n structura organizatorica a primariilor e%ista subdi"iziuni create in scopul sprijinirii familiilor cu multi copii, familiilor social "ulnerabile, copiilor orfani, in"alizi, mamelor solitare cu copii, a pre"enirii delic"entei ju"enile. 5stfel Directiile pentru #crotirea (opilului, 4eintregire si >prijin Familial de pe linga primarii indeplinesc urmatoarele sarcini$ crearea bazelor de date pri"ind familiile ne"oiase si necesitatile lor 1tratament, suport material, financiar, scolarizare etc.2- depistarea familiilor social "ulnerabile si intocmirea proiectelor de sprijin- acordarea de sprijin material familiilorconsilierea familiilor- facilitarea tratamentului si procurarii de medicamente de catre familiile sprijinite- facilitatea accesului copiilor din familiile numeroase sau ne"oiase in gradinite 1 inclusi" prin ac9itarea platii pentru intretinere2- tutela si curatela copiilor orfani, ramasi ram parinti- participarea la procesul de infiere locala a copiiloraranjarea copiilor abandonati in case de copii. #rganizatii 0nternationale. 3rintre organizatiile internationale care au o acti"itate foarte fructuoasa pe teritoriul republicii noastre este *undatia Soros 7 (oldova, ce sustine directiile prioritare orientate spre constituirea unei societati desc9ise. Fundatia isi concentreaza eforturile asupra domeniilor, care sunt determinante pentru "iitorul tarii si care au ca scop dez"oltarea capacitatilor umane. 1Fundatia >oros - .oldo"a, 4aport anual 6AAA, 'ditura 54(, (9isinau, 6AA1, p. ?.2

3rintre multiplele programe initiate de catre Fundatie pentru copii si tineret s-ar putea de mentionat$ 3rogramul .odernizarea in"atemantului preuni"ersitar!- 3rogramul 3as cu 3as!- 3rogramul de sprijinire a in"atamantului superior- 3rograme pentru doctoranzi, asistenti si cadre didactice tinere uni"ersitare- 3rogramul intercultural de sc9imb de ele"i si studenti- crearea (entrului educational 34# D)D5(T1(5 &i a (entrului de Dez"oltare a tineretului 1(DT2 etc., in cadrul carora sunt realizate diferite proiecte ce isi propun sa solutioneze di"erse probleme ce contribuie la formarea si educarea tinerii generatii in spiritul "alorilor general-umane si pregatirii ei pentru o "iata decenta si adec"ata cerintelor noului mileniu. )n cadrul programului >anatate publica! a fost creat (entrul ,ational de )nformatie .edicala .ed ,et!- sunt sustinute initiati"ele in domeniile$ sanatatii publice, sprijinirii persoanelor cu dereglari mentale, incurajarii paliati"e, pre"enirii dependentei alcoolice si a abuzului fata de copii. Fundatia >oros.oldo"a a de"enit fondatorul Fundatiei pentru Dez"oltarea 5sistentei .edicale 3rimare 1Fundatia 5.32, care sustine acti"itatea si incurajaza calitatea asistentei medicale primare din republica prin acumularea mijloacelor financiare necesare si cofinantarea e%trabugetara a (entrelor .edicilor de Familie, (entrelor de >anatate si #ficiilor .edicilor de Familie din republica. 3rogramul pentru femei are ca scop promo"area incontinua a drepturilor femeilor in "ederea obtinerii unui statut social, economic si politic egal cu eel al barbatilor. >unt initiate programe de fortificare a sanatatii femeii- de combatere a traficului de fiinte umane- de abordare integrate a egalitatii genurilor- de combatere a "iolentei manifestate impotri"a femeii etc. >e cade mentionat si rolul destul de important al programelor$ de drept, dez"oltare economics, societate ci"ila, biblioteci etc. *ondul &atiunilor "nite pentru Copii 2 "&0C<*3. K,)('F &i-a desc9is reprezentanta in 4epublica .oldo"a in 1BB<. 5 acti"at pe parcursul a doi ani in regim de asistenta de urgenta. Din 1BB? acorda asistenta te9nica Mu"ernului 4epublicii .oldo"a in baza 5cordului -(adru de (olaborare pentru anii 1BB? 6AA1, semnat in octombrie 1BB@. .andatul K,)('F este de a asista Mu"ernul in asigurarea supra"ietuirii, protectiei si dez"oltarii copiilor, in special a celor aflati in situatii dificile. PQ,)('F desfasoara 3rogramele de 'ducatie si >anatate, di"izate la randul lor in mai multe proiecte si sub proiecte. 3rogramul de >anatate are drept obiecti"e principale$ reducerea mortalitatii infantile si materne prin controlul maladiilor- reducerea malnutritiei- dez"oltarea unor mijloace mai eficiente de asistenta medicala primara$ crearea modelelor de reformare a asistentei medicale primare- implementarea standardelor si te9nologiilor #.>:K,)('F in Tngrijirea medicala a mamei si copilului etc. 3rogramul de 'ducatie are drept obiecti"e$ stimularea unor sc9imbari comportameiitale si de atitudine in societate, comunitati. scoli, gradinite si l a m i l i i fata de sanatatea si dez"oltarea copiilor- imbunatatirea capacitatilor umane in domeniul educatiei- implementarea unui model national de educatie timpurie indi"idualizata- reorientarea politicilor si strategiilor de institutionalizare a copiilor cu ne"oi speciale spre reintegrarea lor in comunitate- crearea si consolidarea unor ser"icii sociale pentru familiile aflate in dificulrate si copii care pro"in din familiile de rise- pre"enirea abandonului si a institutionalizarii copiilor prin crearea modelelor alternati"e de ingrijire- crearea modelelor de protectie a copiilor aflati in afara familiei etc. )n domeniul dez"oltarii politicilor K,)('F isi propune $ e%pertiza legislatiei e%istente si elaborarea propunerilor pri"ind perfectionarea iegislatiei in domeniul protectiei sociale si juridice a copiilor- sprijinirea Mu"ernului pentru crearea unui nou sistem de asistenta sociala pentru familie si copil$ elaborarea de programe. manuale, materiale instructi"e in asistenta sociala pentru uni"ersitati- organizarea de conferinte. seminare, ateliere de lucru- pregatirea cadrelor uni"ersitare pentru specialitatile de asistenta sociala etc. :rustul <uropean pentru copii 2:<C3. Trustul 'uropean pentru (opii, organizatie britanica, isi desfasoara acti"itatea in or. Fincesti, (a9ul, Tiraspol si mun. (9isinau. 3rogramul este sustinut financiar de donatori din .area +ritanie 1>cotia2 si urmareste urmatoarele obiecti"e- asistenta sociala a familiilor numeroase aflate in dificultate- integ u ea in familia nucleara a copiilor abandonati si institutioializati in case de copii, maternitati, clinici- crearea unor centre de reabilitare- crearea unui centru de plasament familial de tip Foster!- instruirea asistentilor sociali.

T'( ofera ser"icii beneficiarilor selectati de Directiile pentru #crotirea (opilului, 4eintregire si >prijin Familial. 5sistentii sociali ofera urmatoarele ser"icii$ mediaza legatura dintre familiile ne"oiase si T'(- determina necesitatile familiilor in asistenta 1 sanatate, 9rana, imbracaminte, consiliere, etc.2- ajuta la distribuirea rationala a mijloacelor fmanciare, primite de la T'(- ingnjesc copiii la domiciliu- instruiesc mamele tinere in educarea, ingrijirea copiilor, prepararea 9ranii pentru copii mici- reintegreaza copii abandonati in familiile proprii sau cele de plasament. #rganizatii neguvernamentale locale 2#&%3 5 sporit considerabil rolul #,M-urilor in solutionarea problemelor cu care se confrunta familia, femeia si copilul in perioada tranzitiei. 3rintre programele traditionale, initiate de aceste organizatii. care siau demonstrat efectul binefacator asupra societatii, pot fi enumerate$ programe de fortificare a sanatatii femeii si copiilor$ programe de eliminare a "iolentei impotri"a femeii si copilului- de combatere a traficului cu femei si copii- acordarea asistentei informationale pentru femei si copii- sustinerea si promo"area reformei legislati"e, mobilizarea comunitatii in acti"itatea de integrare a persoanelor disabilitate etc. 3rintre cele mai cunoscute organizatii nongu"ernamentale ce acti"eata in "ederea realizarii acestor programe pot fi remarcate$ (entrul de lnformare si Documentare in Drepturile (opilului- (entrul pentru Drepturile #mului din .oldo"a- (entrul ,ational al Femeilor- 5sociatia Femeilor de (ariera Quridica- (entrul ,ational de >tudii si lnformare pentru 3roblemele Femeii etc. & $. Principiul Monoga!iei (onform acestui principiu. cetatenii 4epublicii .oldo"a pot sa fie concomitent numai intr-o singura casatorie, care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege. 5rt. 1< alin. 1 lit. a (.F. pre"ede e%pres ca, nu se admite casatoria intre persoane dintre care eel putin una este deja casatorita. )n cadrul familiei monogame, atat in republica .oldo"a, cit si in majoritatea tarilor lumii, s-au indi"idualizat trei structuri$ a2 Familia e%tinsab2 Familia nuclearac2 Familia deri"ata. *amilia e/tinsa este modelul patriar1al de tip traditional. 'a include relatii relati"e si nonrelati"e intre membrii care loeuiese in acelasi spatiu 1camin2 si care reprezinta doua - trei generatii reunite si, uneori, colaterale 1fratii2. Familia e%tinsa subordoneaza familia nucleara, fiind formata, adesea, din eel putin doua familii nuclcare 1bunici, parinti si copii2 si dispunand de un sistem de norme si reguli de con"etuire care se perpetuiaza de la o generatie la alta. (aracteristica ei functionala este conser"atorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant, pe cit se poate. Functionand prin reguli oarecum rigide, menite sa asigure stabilitatea si spiritul de clan!, ea nu este lipsita de dramatism interactional!, fa"orizand frec"ent aparitia conflictelor Tntre generatie. )n linii generale in familia e%tinsa, sistemul "alorilor etico-religioase si c9iar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. )nfluentele educationale sunt, in consecinta mai rigide, iar cerintele 1asteptarile2 intregii familii fata de fiecare membru al sau, mai uniforme, mai pre"izibile. 5cest tip de organizare familiala pare a trai dupa regula circularitatii 1istoria se repeta2, ceia ce confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate relati" inalt. Familia e%tinsa, desi angajeaza conflicte intra si intergenerationale, ridica adesea bariere psi9ologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. 3ropunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii la ni"elul intregului sistem familial, defa"orizeaza adesea e"olutia si calitatea relatiilor intime, proiectandu-le si confirmandu-le mai mult din perspecti"a scopurilor de perpetuare, de pastrare a filonului familiei prin urmasi, si mai putin din perspecti"a e%perientei subjecti"e de crestere si dez"oltare a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. 5"ind drept scop de baza reproducerea grupului social, familia traditionala actioneaza dincolo de indi"izi, ca o modalitate institutionalC ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. 'a isi asuma, la un moment dat, trecutul colecti" si garanteaza "iitorul!, de"enind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor lor riscul si sansa e%istentei!.6? *amilia nucleara 2conjugald3, redusa numeric la soti 4i copiii lor necdsdtoriti 2proprii sau adoptati3, este, in variantele ei armonioase, sanatoase o structura democratica, bazata pe consens, egalitate si

complementaritate a rolurilor de sot, sotie, precum si pe o participare crescdndd a co56iilor. 5legerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este moti"ata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. (uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de e%ercitarea dreptului la autodez"oltare, iar cind sentimentul iubirii dispare cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. 5sa se e%plic> de ce cuplul modern este mai e%pus instabilitatii, di"ortul sur"enind cu o frec"enta mereu in crestere in lumea contemporana. )n conditiile "ietii moderne, in special in localitatile urbane, familia nucleara isi construieste un nou stil de "iata, caracterizat prin$ concentrarea afecti"a, comunicationala si actionala- separarea treptata si, uneori, rapida de la intreaga ramificatie de rudenie, ceia ce ii confera o independents proprie, cu marcata posibilitate de autoconducere si autodez"oltare. Familia nucleara este o structura preferata de majoritatea oamenilor in cea mai mare parte a globului terestru, ea fiind apta sa asigure eel putin patru functii esentiale$ cooperarea economica intre soti, relatiile se%uale, reproducerea si socializarea copiilor. &i din punct de "edere psi9ologic familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional de satisfacere a ne"oilor de securizare, protectie si apartenenta a fiecarui membru, precum si a ne"oilor de comunicare si crestere a personalitatii. 5ceasta nu inseamna ca toate aceste ne"oi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial, doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. (rescand in intimitate, relatiile interpersonale in acest caz sunt totodata mult mai complicate si presupun un grad de competenta relationala, bazat pe fle%ibilitate si creati"itate care sa le permita sotilor sa se interadapteze optim, iar copiii lor sa e"olueze sanatos din punct de "edere psi9ic si social. (reati"itatea personals in cuplul marital de"ine o conditie indispensabila a dez"oltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor e%terne si interne, de a rezol"a cu succes problemele firesti ale "ietii cotidiene. )ncapacitatea nucleului familial de a se autoregla aici si acum! pericliteaza treptat si c9iar stopeaza cursa maritala! si, implicit, pe cea a autodez"oltarii personalitatii. *orme derivate ale familiei. ,e "om opri la urmatoarele forme deri"ate$ a2 familia mi%tab2 familia monoparentala. *amilia mi/ta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi 2singuri sau divortati3 cu copii proprii si, eventual, copii comuni. 5stfel, relatiile de fratie "itrega sau prin alianta sunt specifice familiilor mi%te, deobicei coabitand in acelasi spatiu. 3roblemele de adaptare interpersonala pri"esc e"entuale dificultati prin intoleranta sau desincronizari mutuale intre fratii "itregi si naturali, pe de o parte, intre parintii "itregi si copii, pe de alta parte. (uplul marital este eel care detine balanta relatiilor familiale, care se pot usor dezec9ilibra in aceste conditii. 3roblemele familiei mi%te, ale parintilor si copiilor "itregi, tin de specificul relatiei din sistemul familial structurat dupa recasatorie, de riscul repetarii anumitor erori din mariajele anterioare &i de relatiile cu e%-consortii. 5ce&tia din urma raman de cele mai multe ori in relatii 1mai mult sau mai putin reglate juridic si psi9ologic cu copiii lor2. 5deseori parintii "itregi au un comportament inadec"at fata de copiii "itregi, mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. 3e de alta parte, pentru copil recasatoria parintelui creeaza cate"a probleme reale, cum ar fi$ copilul se confrunta cu situatia de a-si imparti afecti" parintele cu noul sot al acestuia- copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie, ceia ce este, dupa terminarea di"ortului, o idee &i a&teptare realista- copilul poate resimti din partea parintelui "itreg, asemanator sau diferit, modul de disciplinare pentru comportamente, moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural- copilul se poate in"ino"ati daca se simte atras sau iubeste parintele "itreg, deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial- copilul trebuie sa renunte la "isul sau de a-sj re"edea parintii impreuna, si aceasta nu-i u&or de facut. )n consecinta, el poate a"ea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele "itreg. 3entru ambii parinti care isi aduc proprii copii in remariaj, situatia poate de"eni mult mai complicate &i dificila mai ales daca noul cuplu "a a"ea un nou copil. DesQ obstacolele parinte - copil "itreg sunt reale, totusi multi dintre ace&tia reu&esc sa ajunga la un rezultat satisfacator, contribuind la structurarea noului sistem familial &i c9iar la fericirea noii casatorii. )ndicele ridicat al casatoriilor dupa di"ort fa"orizeaza, in ultimii 6A de ani, proliferarea familiilor comasate!, largite! sau mi%te!.

*amilia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr7un pdrinte si copilul 2copiii3 sau 2sdi3, fie prin decesul celuilalt parinte, fie prin divort, fie prin abandonarea familiei de cdtre un pdrinte, fie prin decizia de a nu se cdsdtori, fie prin adoptia, adopfiunea realizata de o persoand singurd, fie prin nasterea )intdmpldtoare . a unui copil dintr7o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire in special la parintii adolescenti. 8 (a urmare a cre&terii numarului de di"orturi familia cu un singur parinte este din ce in ce mai frec"enta. '%perienta de a fi parinte singur nu este neaparat de"astatoare pentru adult sau pentru copii, dar nu este confortabila in permanenta. 'a ramane o e%perienta particulars de tip familial, ce duce la sc9imbari in raporturile dintre parinti sj copii. Desi sunt cu mult mai semnificati"e, sc9imbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei- de modul in care efectele separarii au marcat atat adultii, cit &i copiii- de modul in care ambii adulti &i copiii dez"olta strategii de a face fata problemelor, noi stiluri de "iata. 3entru multi indi"izi aceste adaptari sj ajustari pot fi relati" temporare, cata "reme majoritatea parintilor singuri reu&esc sa se recasatoreasca. (ajoritatea pdrintilor singuri sunt femei 1apro%imati" 88R2, ele asigurandu-&i custodia copiilor din ratiuni nu numai naturale dar &i culturale. 3utine dintre femeile di"ortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. .amele singure e%ercita un rol e%tins parental, incluzand simultan componente concurentiale in conducerea familiei, de aici rezulta o serie de sc9imbari in relatiile cu copiii, care pot fi obser"ate in slabirea graniCelor dintre rolurile pre"izibile de adult &i de copil, copilul fiind ne"oit sa-&i dez"olte maturitatea in de"ans, in timp ce nu sunt pregatiti inca s-o faca. .ulte femei gasesc e%trem de stresant acest statut, dar incearca sa se adapteze printr-o "arietate de cai. *amilia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tip de familie 1apro%imati" 16R2. )n ultimii 6A de ani ea a de"enit mult mai frec"enta. .oti"atiile care ii determina pe barbati sa doreasca sau sa accepte postura de parinte-singur sunt diferite. 3e de o parte se situeaza acei barbati care sustin dreptul lor de a-&i e%ercita parentalitatea, intrucat se simt capabili &i moti"ati afecti" pentru aceasta. 3e de alta parte, cei care sunt obligati sa consimta la e%ercitarea custodiei, ca urmare a pozifiei instantei judecatore&ti sau a mamei, care se do"ede&te incapabila sa-&i ingrijeasca copiii, atat fizic, cit &i emotional. )n general, se apreciaza ca e%perienta monoparentalitatii la tati este mai putin distructi"a pentru stilul de "iata decit in cazul mamelor, a&a cum factorii economicE afecteaza femeile intr-o masura mai mare decit barbatii. & &. Principiul li%erului consi!ta!ant la casatorie )n comentariul (anonului 1A<?, & 1 &i 6 este spus$ casatoria -institute care face parte din ordinea naturii &i a 9arului - este opera lui Dumnezeu, insa fiecare casatorie concreta, c9iar daca este o comunitate de iubire, ia na&tere din consimtamantul liber &i con&tient al celor doua parti. ,ici o putere omeneasca, nici c9iar +iserica nu poate suplini consimtamantul partilor!. Consimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare, ci unul cu totul special, in sensul ca, pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total 9si responsabil, e necesar sa fie adecvat obiectului, adica legamdntului conjugal, care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. 3ersoana care in momentul inc9eierii casatoriei nu are uzul suficient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea e"alua in concret - Tntelegand si "oind - drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii si acceptarii matrimoniale reciproce, sau se afla in imposibilitatea de a-si asuma obligatii conjugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da un consimtamant "alid. >unt incapabili sa inc9eie casatorie cei care sunt lipsiti de uzul suficient al ratiunii, adica acel grad de ratiune cu ajutorul caruia sa poata indeplini nu numai un act uman in general, ci unul specific, adec"at gra"itatii alegerii matrimoniale. (auzele acestei deficiente sunt numeroase si "ariate. 'le trebuie analizate de la caz la caz. 3ractic este "orba de boli mintale si de alte tulburari psi9ice gra"e. Qurisprudenta considers ca astfel de bolna"i, in cazul cind boala este incurabila, c9iar daca sunt lucizi in momentul in care ar trebui sa dea consimtamantul matrimonial, totusi nu sunt considerati capabili pentru un asemenea consimtamant. 3ersoanele care in momentul e%primarii consimtamantului matrimonial sunt afectate de tulburari psi9ice gra"e, datorate unor stari de drog, de alcoolism, de 9ipnoza etc., pierd stapanirea de sine si a uzului facultatilor intelectuale si "oliti"e, asa incit aceste persoane nu pot inc9eia acte umane pe deplin libere si constiente.

>unt incapabile sa inc9eie casatorie persoanele afectate de un gra" defect de discernamant cu pri"ire la drepturile si obligatiile matrimoniale ce trebuie acordate si acceptate de catre ambele parti. )n cazul casatoriei, discernamantul este capacitatea critica! a celor doi "iitori soti de a c9ibzui si a aprecia in concret responsabilitatile matrimoniale pe care ei le asuma pentru toata "iata. ,u este suficient ca ei sa cunoasca aceste responsabilitati in mod abstract, ci trebuie sa dispuna de o suficienta maturitate de judecata cu ajutorul careia sa le poata e"alua. (ind "iitorii soti au implinit "arsta prescrisa pentru a putea inc9eia casatoria, se presupune ca au, nu numai uzul suficient al ratiunii ci si discernamantul necesar cu pri"ire la obligatiile si drepturile matrimoniale. Biitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca, sa doreascd in mod liber si sa evalueze principalele responsabilitati matrimoniale, ci totodata safie si capabil sa si le asume. '%perienta arata ca e%ista persoane, care, desi le "oiesc in mod liber si le e"alueaza in concret, se afla totusi in imposibilitatea de a si le asuma sau de a le indeplini, deoarece aceasta depaseste posibilitatile lor. Qurisprudenta stabileste concret care anomalii psi9ice impiedica pe cine"a sa-si asume responsabilitatile matrimoniale. (azurile cele mai frec"ente de pina acum sunt cele ale persoanelor 9omose%uale si nimfomane. Pentru a putea inc1eia o casatorie valida, pe lingd capacitatea naturald, biologicd si psi1icd cele doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire la natura casatoriei, intrucdt nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu7l cunoaste. /egiuitorul nu cere ca "iitorii soti sa aiba cunostinte ample si profunde despre casatorie, ci sa nu ignore esentialul. # persoana care ar considera casatoria drept o comunitate e%clusi" amicala sau de ajutor reciproc, ocazionala si trecatoare, sau ca nasterea copiilor ar fi rezultatul unor simple manifestari afectuoase si ar acorda dreptul reciproc asupra trupului numai in "ederea acestor manifestari, fara a a"ea o idee c9iar minima cu pri"ire la cooperarea celor doi soti, ar inc9eia o casatorie in"alida, intrucat ar lipsi obiectul esential al consimtamantului. "neori vointa de a inc1eia casatoria, desi e/ista, poate fi viciata, adica persoana s-a decis in urma unor circumstante care i-au alterat intr-un fel sau altul cursul psi9ologic moral. Fara aceste circumstante alegerea ei ar fi fost total diferita. </ista trei vicii de consimtamant- eroarea, dolul si violenta sau teama. <roarea poate fi cu privire la persoana 2persoana este alta3 si in acest caz ea invalideazd casatoria. 'roarea cu pri"ire la o calitate a persoanei, c9iar daca este cauza a contractului, nu in"alideaza casatoria, decit daca aceasta calitate este "oita in mod direct si principal. 'roarea cu pri"ire fie la unitatea, fie la indisolubilitatea, fie la demnitatea sacramentala a casatoriei nu "iciaza consimtamantul matrimonial, cu conditia ca ea nu determina "ointa. Dolul 1"iclenia2 este "ointa deliberata si culpabila de a determina o persoana, prin inselaciuni, minciuni sau reticente, de a sa"arsi o actiune pe care in alte conditii nu ar sa"arsi-o. )n general, actul indeplinit ca urmare a unei induceri in eroare de catre altcine"a nu e%clude "ointa de a sa"arsi acel act si de aceia este "alid din punct de "edere juridic, dar poate fi anulat de catre normele dreptului in anumite conditii$ daca persoana simuleaza in mod constient si "oit o calitate precisa- daca este pro"ocat cu scopul de a se obtine consimtamantul- daca se refera la o calitate a persoanei care se casatoreste- daca aceasta calitate este de asa natura incit lipsa ei ar putea sa tulbure in mod gra" "iata conjugala. /ibertatea consimtamantului poate fi diminuata sau c9iar poate lipsi cu totul datorita "iolentei si fricii. Biolenta este constrdngerea din e/terior a unei persoane, adica o constrdngere provenitd din partea altei persoane, care nu poate fi respinsd si care provoacd teama. *iolenta poate fi fizica 1trupeasca2 si morala 1psi9ica2. (asatoria inc9eiata din constrangere fizica este nula in "irtutea dreptului natural, intrucat consimtamantul lipseste cu desa"arsire. 'ste nula casatoria si in cazul cind ea se inc9eie in urma "iolentei psi9ice sau morale ce da nastere fricii. Frica sau teama, adica amenintarea cu un rau iminent sau "iitor, produce in sufletul omului o tulburare, care nu-i permite sa actioneze cu deplina seninatate si libertate. P Dorind, conform Cartei &atiunilor "nite, sa fa"orizeze respectul uni"ersal si efecti" al drepturilor omului si al libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, se%, limba si religie, la ? noiembrie 1B@6 $dunarea %enerald a &atiunilor "nite a adoptat Conventia privind consimtamantul la cdsdtorie, varsta minima pentru cdsdtorie si inregistrarea cdsdtoriilor. 5rt. 1 al (on"entiei mentionate dispune$ )&ici o cdsdtorie nu va puteafi contractatd in mod legal fara liberul si deplinul consimtdmdnt ale celor doud parti, acest consimtdmdnt trebuind sdfie e/primat de ele direct, in prezenta autoritdtii competente a celebra casatoria si a martorilor, dupd o publicitate suficientd, conform prevederilor legii. ).

(a e%ceptie de la pre"ederile paragrafului 1, prezenta uneia dintre parti nu "a fi ceruta daca autoritatea competenta are do"ada ca imprejurarile sunt e%ceptional si ca aceasta parte si-a e%primat consimtamantul in faja unei autoritati competente si in forma pre"azuta de lege si nu 1-a retras.!. )n lumina pre"ederilor (on"entiei date statul ia masurile legislati"e necesare pentru stabilirea "arstei minime pentru casatorie. ,u "or putea contracta legal casatoria persoanele care nu au implinit aceasta "arsta, cu e%ceptia unei dispense de "arsta acordata de autoritatea competenta pentru moti"e gra"e si in interesul "iitorilor soti, iar toate casatoriile "or fi inscrise de autoritatea competenta intr-un registru oficial. )n 4epublica .oldo"a acest principiu este consfintit constitutional. 5rt. 78 alin. 6 din (onstitute pre"ede$ )*amilia se intemeiazd pe casatoria liber consimtitd intre bdrbat si femeie ), care este sustinuta si de pre"ederile art. 11 alin. 1 (.F.$ 3entru inc9eierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc, ne"iciat, e%primat personal si neconditionat, al barbatului si femeii care se casatoresc, D!.

3otri"it acestui principiu, "iitorii soti consimt la inc9eierea casatoriei in baza afectiunii si dragostei reciproce, fara ca decizia lor sa fie influentata de "re-un factor e%tern. ,ici parintii, nici rudele si nici orice alta persoana nu poate inter"eni in alegerea de catre un "iitor sot, al celuilalt sot sau partener de "iata. /a fel, nimeni nu poate inter"eni in nici un fel la e%primarea consimtamantului de catre "iitorii soti la inc9eierea actului juridic al casatoriei. *iitorii soti isj e%prima "ointa de a se casatori personal si simultan, aceasta "ointa trebuie sa fie actuala, ne"iciata si, caCo ultima conditie, sa fie constatata in mod direct de catre persoana ce oficiaza inc9eierea actului juridic al casatoriei. 3entru a fi "alabil si a produee efecte juridice consimtamantul, la casatorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii$ a2 sa nu fie alterat de "re-un "iciu 1eroare, dol sau "iolenta2b2 sa fie actualc2 sa fie dat personal si simultan de catre "iitorii sotid2 sa fie constatat in mod direct de catre functionarul oficiului de stare ci"ila, de primarul sau secretarul de 1C nrimarie, care oficiaza celebrarea inc9eierii casatoriei. !e fapt dreptul familiei prevede prezenta liberul ui cons,ifntdmdnt nu numai la inc1eierea actului juridic al casatoriei. frincipiul consimtamantului liber al subiectelor de drept familial guverneazd majoritatea relaliilor familiale. )n sustinerea afirmatiei date pot fi aduse pre"ederile art. =@ alin. 1 (.F.$ )n baza acordului comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiafi D casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare ci"ila D!, sau ale art. 61, alin. 7 si < (.F.$ D (on"entia inc9eiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta judecatoreasca, la cererea celuilalt sot, daca se "a stabili ca cealalta parte a con"entiei a &tiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotri"a, inS9eierii con"entiei respecti"e. D Knul dintre soti nu poate, fara consimtamantul e%pres al celuilalt sa rezilieze contractul de inc9iriere a spatiului de locuit, sa instraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte juridice dreptul la locuinta a celuilalt sot!. (onsimtamantul 1acordul2 persoanelor implicate la inc9eierea actului juridic al adoptiei este una din conditiile de fond determinante pentru inc9eierea actului respecti". 5stfel, pentru adoptia copilului se cere$ a2 acordul parintilor copilului, e%primat printr-o declaratie scrisa, autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritorit. ,a se afla domiciliul copilului ori al parintilorb2 acordul scris al tutorelui 1curatorului2 la adoptie 1in cazul cind copilul se afla sub tutela sau curatela2, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui 1curatorului2. 5cordul poate fi e%primat de tutore 1curator2 si personal in instanta judecatoreascac2 acordul scris al sotului adoptatorului, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara 1in cazul cind copilul este adoptat numai de unul dintre soti2. 5cest acord poate fi e%primat personal in instanta judecatoreascad2 acordul copilului adoptat, care a atins "arsta de 1A ani, e%primat in instanta judecatoreasca.

& '. Principiul egalitatii in relatiile a!iliale 0n timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitati egale in cadrul familiei. 5cest statut de egalitate se e%tinde asupra oricarei sc9imbari produse in relatia celor doi, ea continua sa fie "alabila in cazul unor aranjamente pri"ind separarea legala sau desfacerea casatoriei, tutela copilului, dreptul la "izite, pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel , national, cit si de dreptul canonic. 5stfel, ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu pri"ire la comunitatea de "iata, stabileste (anonul 11=< (D(. 'galitatea dintre barbat si femeie se bazeaza pe insasi natura umana creata de Dumnezeu dupa c9ipul si asemanarea >a. +arbatul si femeia care, prin pactul conjugal nu mai sunt doi, ci un singur trap!, isi ofera unul altuia ajutor si slujire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. Depasind principiul superioritatii tatalui asupra mamei, (D( stabileste, de e%emplu, ca locul de origine al copilului este locul in care parintii isi a"eau domiciliul, cind copilul s-a nascut, iar daca parintii nu a"eau amandoi acelasi domiciliu, locul de origine este locul unde mama isi a"ea domiciliul. Totusi, principiul egalitatii in drepturi si datorii nu trebuie sa fie in dauna complementaritatii celor doi soti, dimensiune esentiala a aliantei si "ietii matrimoniale, care se bazeaza pe modul diferit in care ei participa la asemanarea cu dumnezeu si o manifests. =A !eclaratia "niversald a !repturilor #mului, adoptata si proclamata de $dunarea %enerald a #&" din 1A decembrie 1B78, in art. 1 proclama$ ):oate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi; . Fiecare se poate bucura de toate drepturile si de toate libertatile proclamate in Declaratie, fara nici o deosebire, in special de rasa, de culoare, de se%, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationals sau sociala, de a"ere, de nastere sau decurgand din orice alta situatie. (. incepere de la varsta nubild, barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei, cetdteniei sau religiei, au dreptul sa se casdtorea.scd si sa intemeieze o familie. <i au drepturi egale la inc1eierea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei. 1art. 1@, alin. 1 din !eclaratia "niversald a !repturilor #mului3. (on"entia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femeie, in art. 1<, recunoaste egalitatea femeii cu barbatul in fata legii. 'galitatea in fata legii! include si aspectele ce tin de casatorie si familie si care sunt specificate in art. 1@ al con"entiei mentionate. 5stfel, in sensul acestui articol$ - >tatul trebuie sa asigure egalitatea in casatorie si in relatiile familiale- Femeile trebuie sa dispuna de acelasi drept la casatorie ca si barbatii, in baza consimtamantului liber, si sa beneficieze de libertate la alegerea sotului- >tatele se obliga sa stabileasca "arsta minima de casatorie si inregistrare a tuturor casatoriilor. /ogodna Tntre copil nu are putere juridica- Femeile trebuie sa aiba drepturi egale cu barbatii atat in perioada casniciei, cit si la desfacerea ei- Femeile au aceleasi drepturi asupra propriilor copii, numarului lor, asupra planificarii nasterilor, au acelasi acces la informatii si la mijloacele necesare pentru e%ercitarea drepturilor sus-mentionate. 'le trebuie sa se bucure de drepturi egale cu barbatii in materie de tutela, curatela si adoptie- De asemenea, femeile "or a"ea aceleasi drepturi ca si sotii lor la alegerea numelui, profesiei sau ocupatiei, precum si in materie de proprietate si administrare a bunurilor. /uand nota de actele normati"e internationale, 4epublica .oldo"a opteaza pentru o egalitate deplina dintre barbat si femeie in toate domeniile politic, social, economic, cultural, familial etc. legislatia 4epublicii .oldo"a, mai ales dupa 1BBA, incearca a aduce in concordanta pre"ederile nationale cu cele internationale. (onstitutia 4epublicii .oldo"a in art. 1@ alin. 6 pre"ede$ ?b:: cetatenii 'epublicii (oldova sunt egali in fa2a legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, se/, opinie, apartenentd politico, avere sau de origine sociald ). 'galitatea in drepturi dintre barbat si femeie este pre"azuta si in art. 78 al (onstitutiei. 5ceste pre"ederi constitutional sunt confirmate si in Codul familiei care in art. < alin. 1 stipuleaza$ ):oate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se/, rasa,

nationalitate, origine etnicd, limbd, religie, opinie, apartenentd politicd, avere si origine sociald..=. Toate problemele "ietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale 1art. 1@ alin. 1 (.F.2. )n modelul traditional al familiei sotul detinea autoritatea. (omportamentul traditional masculin consta intr-o constelatie de caracteristici si orientari de scopuri, cum ar fi$ competiti"itatea, agresi"itatea, increderea in sine. 'l lua deciziile pri"ind bugetul si alte c9estiuni importante si a"ea forta de a impune si copiilor respectul fata de deciziile lui. 3e de alta parte, constelatia rolului feminin traditional consta in caracteristici e%presi"e, cum ar fi$ grijulie, compasi"a, afecti"a, sensibila la ne"oia altuia. 4esponsabilitatile de baza ale sotiei erau$ ingrijirea casei, a copiilor si asigurarea confortului si satisfacerii ne"oilor se%uale ale sotului. ,oul ideal marital este egalitarismul in toate dimensiunile "ietii maritale. 5ceasta implica o participare in masura egala a sotilor, intr-o cooperare pri"ind suportul financiar, ingrijirea domestica si ingrijirea coj. Qlor. >tudiile efectuate dupa eel de-al doilea razboi mondial consemneaza modificari importante legate de optica sociala, dar si a permisi"itatii sau restrictiilor impuse de familie, religie si morala. Knul din rezultatele majore ale acestei sc9imbari este faptul ca ambii soti au libertatea de a-si urma propriile interese, fara a a"ea sentimentul ca sunt presati. De e%emplu$ noul barbat! poate sa imparta cu sotia indeplinirea unor sarcini domestice sau de ingrijire a copiilor fara a se resimti neaparat demasculinizat. >i in"ers noua femeie! poate sa se in"esteasca in anumite preocupari pri"ind afacerile sau c9iar in profesii ca ofiter de politie, fara a resimti o pierdere a feminitatii. 5ceste sc9imbari, "izand egalitatea dintre se%e, modifica atat relatiile familiale, cit si cele premaritale. 5sa, de pilda, se accepta acum ca o femeie sa propuna o intalnire unui barbat, sa ia initiati"a in comportamentul se%ual, sa participe ca un egal in luarea deciziilor si c9iar sa propuna o casatorie unui barbat. +arbatul nu mai are intodeauna dreptate cu orice pret, dar acum este liber sa-&i e%prime sentimentele, sa-si imparta&easca temerile durerile si tipurile de acti"itati. +arbatii preiau din ce in ce mai mult acti"itati domestice 1gatit, spalat, ingrijirea copiilor etc.2- femeile se simt atrase tot mai mult si practica acti"itati, destinate pina atunci doar barbatilor 1legislate, administratie, medicina, pilotaj etc.2. )n ultimii ani se remarca o tendinta generala de apropiere si stergere a diferentelor comportamentale dintre barbat si femeie, creand uneori ambiguitate si discomfort in asumarea rolurilor acceptate social. 5dolescentii de azi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin, ceia ce ridica unele probleme pri"ind acceptarea lor sociala dar si autoacceptarea. >c9imbarile radicale in conduita barbatilor &i femeilor care au zguduit puternic standardele de rol au aparut in anii @A -?A, odata cu miscarea 9ippG! ca o manifestare a respingerii restrictiilor sociale si a standardelor impuse de societate. 5stfel, "estimentatia si stilul estetic atat al barbatilor, cit si al femeilor s-au modificat semnificati". )ntr-o mare masura, procesul de prefacere al rolurilor masculine si feminine este datorat modificarilor, frustatiilor. 5tat barbatii cit si femeile au primit mesaje contradictorii din partea societatii$ femeia a fost incurajata spre cariera profesionala, competenta, competiti"itate si c9iar agresi"itate. Totusi, daca ea obtine un ni"el crescut de succes in cariera, in lumea noastra dominata de barbati, se asteapta ca ea sa fie considerate nefeminina!- in acelasi mod, barbatul a fost stimulat sa fie grijuliu, emotional, e%presi" &i sensibil la sentimentele manifestate de altii. Dar, daca el merge prea departe in aceasta directie, se asteapta sa fie considerat drept un imbrobodit!. )ncotro ne "a duce aceasta tranzitie a rolurilor, "om "edea. >e asteapta ca primul pas in dez"oltarea acceptabila a rolului barbatului si a femeii sa se sprijine pe cucerirea unei egalitati intre se%e, in zona educationala, ocupationala, politica &i interpersonala. Totusi aceasta egalizare se "a baza, in cea mai mare parte, pe recunoa&terea ca, desj suntem barbati si femei, inainte de orice altce"a suntem fiinte umane. )nsumand cele e%puse mai sus putem afirma ca, noul ideal familial este egalitatea deplina in drepturi intre sot si sotie, insa, pina la atingerea unei egalitati, care sa fie confortabila si pentru barbati si pentrufemeie, este un )drum lung., care se asteapta sa continue prin e/tinderea si cucerirea compatibilitdtii si armoniei in casatorie.
.

& -. Principiul prioritatii educatiei copilului in a!ilie

./01ra iubire copiii ajung sa moara. Copilul care nu a fast iubit estefoarte diferit din punct de vedere biologic, fi iologic si psi!ologic de eel care a fast iubit. Primul c!iar se va de volta diferit de celalalt." #.$ontagn

Familia este cea mai importanta celula a influentei sociale asupra formarii personalitatii copilului$ anume aici crescand, copilul isi formeaza pentru prima data deprinderile elementare de munca- insuseste "alorile si normele de comportare recunoscute de toti- in"ata limba si normele de gandire care-i dau posibilitatea de a se familiariza cu "alorile general-umane ale culturii- anume aici el Tncepe sa-si formeze o anumita intelegere a "ietii ca fenomen obstesc- in familie incepe procesul de socializare a omului. =1 "nul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. Despre aceasta trateaza canonul 11=@, (D($ 3arintii au obligatia foarte gra"a si dreptul primar de a se ingriji, fiecare dupa parerea sa, de educatia, atat fizica, sociala si culturala, cit si morala a copiilor!. 'ducatia este e"olutia progresi"a si armonioasa a facultatilor, prin care copiii se transforms treptat si metodic in oameni desa"arsiti. >e stie ca prin oranduire naturala si di"ina, datoria si dreptul de a educa copiii apartin in primul rand acelora care, prin nastere, au fost initiatorii lucrarii naturii si carora li se interzice pierderea lucrarii incepute, lasand-o neterminata. =6 )n primul rand, spune (D(, parintii, deoarece au dat viatd copiilor, au obligatia foarte grava de a7i educa, si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori. 5ceasta functie educati"a este atat de importanta, incit, acolo unde lipseste, cu greu poate fi suplinita. )n al doilea rand, educarea copiilor este un drept primar al parintilor, Tntrucat societatea familiala este, din punct de "edere natural si istoric, anterioara societatii statale.== )mportanta familiei este subliniata si in preambulul Conventiei cu privire la drepturile copilului, unde aceasta este "azuta ca$ D uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru cresterea si bunastarea tuturor membrilor sdi, in mod deosebit a copiilor, care trebuie sa beneficieze de protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa7sipoatdjucape deplin rolul lor in societate.. .ai mult decit atat, )copilul trebuie sa creased intr7un mediu familial, intr7o atmosfera de fericire, dragoste si intelegere ). Familia de"ine, incetul cu incetul, cadrul ideal al primilor pasi in e%ercitarea unor e%periente democratice pentru fiecare in parte si pentru toti membrii sai laolalta, inclusi" pentru copii. .ediul familial este decisi" pentru e%ercitarea dreptuulor copilului. 5nume de aici incep drepturile ci"ile ale copilului. 5nume mediul familial este agentul fundamental pentru constientizarea drepturilor omului si respectarea acestora, precum si a "alorilor umanitatii, a identitatii si traditiei culturale proprii sau ale altor ci"ilizatii. )n acest sens, stabilirea unui ec9ilibru intre autoritatea parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. Daca dez"oltarea fizica, psi9ologica sau intelectuala a copilului este diminuata din neglijenta parintilor, in acest caz se considers ca parintii nu si-au indeplinit responsabilitatile. )n cazul in care parintii nu isi pot Tndeplini responsabilitatile fundamental fata de copil, statul trebuie sa inter"ina, acordand ajutorul necesar pentru a asigura indeplinirea drepturilor si necesitatilor copilului. >tatul are si indatorirea de a-i indruma si de a-i in"ata pe parinti care le sunt responsabilitatile. )n"estitiile in educatia parintilor, de tip facultati", sunt tot mai mult recunoscute ca find eficiente. Directi"ele ,atiunilor Knite pentru pre"enirea delic"entei ju"enile 1Directi"ele 4iGad92 stipuleaza$ )se vor lua masuri si vorfi initiate programe care sa dea ocazia familiilor de a afla mai multe despre rolul si obligatiile parintilor in ceia ce priveste ingrijirea si cresterea copilului, pentru a promova o relatie pozitiva intre parinte si copil, pentru a sensibiliza parintii laproblemele copiilor si ale tinerilor si pentru a incuraja imp"carea acestora in activitatile familiale si comunitare . 2C >D3. 5numiti parinti, aflati in conditii e%treme de saracie, "iolenta sau conflict armat, isi pot abandona copiii sau pur si simplu pot pierde legatura cu ei, date fiind imprejurarile- uneori copiii fug de acasa si aleg sa traiasca in strada, ca urmare a "iolentelor sau e%pNuatarii parintilor. )n consecinta, in populatiile tot mai multor orase ale umii e%ista grupuri numeroase de copiii ce traiesc separati de parinti. >tatul incearca sa le ofere acestora posibilitatea de a-si regasi familia si parintii si de a ramane impreuna cu ei. 3entru unii copii, acest lucru nu este posibil, iar pentru altii este in interesul copiilor sa nu fie inapoiati in familie. )n momentul in care se constats ca este in interesul copilului sa fie separat de parinti, statul trebuie, inainte de a apela la plasarea copilului intr-o institute de stat, sa incerce a incredinta copilul rudelor familiei sau in alta familie prin adoptie. Deseori, copiii fara familie au ne"oie de mai mult decit simpla garantare a unui centra de

plasament. 3ierderea afecti"itatii familiei sj a identitatii, impreuna cu instabilitatile si incompatibilitatile fata de noul mediu de "iata, pot ridica impedimente in dez"oltarea fizica, intelectuala si afecti"a a copilului. )n aceste situatii copiii sunt mai "ulnerabili in fata abuzului sj e%pluatarii. )ngrijirea institutionalizata, in mod special nu este recomandata in cazul copiilor foarte mici, ale caror ne"oi de dez"oltare necesita relatia directa adult-copil cu o persoana adulta care in permanenta sa aiba grija de acesta. 3olitica de institutionalizare a copiilor este e%trem de costisitoare sj nu acopera decit in mica masura ne"oile de ingrijire a copilului. /egislatia 4epublicii .oldo"a cu referire la dreptul copilului la abitatie si educatie in familie este in concordanta cu pre"ederile internationale. 5stfel, (onstitutia stipuleaza dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, seductia si instruirea copiilor 1art. 78 alin. 62. Toate preocuparile pri"ind intretinerea, instruirea sj educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor re"in statului si societatii. >tatul stimuleaza si sprijina acti"itatea de binefacere fata de acesti copii 1art. 7B alin. =2. Codid familiei in acest sens, in art. <1 pre"ede$ )fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie, sa7si cunoasca pdrintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu e/ceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului. Copi1d are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gdndirii si constiintei, la apdrarea demnitdtii si onoarei. 0n cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor 2acestia sunt decdzuti din drepturile pdrintesti, declarati incapabili sau dispdruti, precum si in alte cazuri3, drepturile copilului la educatie sunt asigurate de autoritatea tutelarff+ 5utoritatile tutelare depisteaza copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, tin e"identa acestora sj, in fiecare caz aparte, in dependenta de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca, aleg forma de plasament al copiilor in scopul protectiilor, asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere, educatie si instruire a acestora 1art. 116 alin. 6 (.F.2. Codulfamiliei stabueste sj o ierar9ie a optiunilor in "ederea plasamentului copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca. 5stfel, copiii ramasj fara ocrotirea parinteasca pot fi plasati pentru ingrijire si educatie$ a2 adoptatorului sau sotilor adoptatorib2 sub tutela 1curatela2c2 in casele de copii de tip familiald2 in institutiile de stat pentru copiii orfani si cei ramasj fara ocrotirea parinteasca, de orice tip 1educati"e, de instruire, curati"e, de asistenta sociala2, daca nu e%ista alte posibilitati 1art. 11< alin. 1 (.F.2. 5doptia unui copii care este cetatean al 4epublicii .oldo"a poate fi efectuata in urmatoarea succesiune$ a2 de catre rudele copilului, indiferent de cetatenia lorb2 de catre alte persoane, cetateni ai 4epublicii .oldo"ac2 de catre cetateni straini sau apatrizi cu domiciliu in 4epublica .oldo"a. & ?. Principiul de spri(in !oral reciproc si idelitate con(ugala Sotii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald, dispune art. >8 alin. C.*. 5ceasta obligatie reciproca a sotilor este mai mult de natura morala decit juridica. Fara atmosfera de grija reciproca, fara o cauza familiala comuna, iubirea sotilor nu poate sa se pastreze intre ei sj sa creeze intre toti ceilalti membri ai familiei atmosfera de desc9idere unui fata de altul. De sanatatea spiritual-morala a sotilor, sustinuta prin sentimentul de dragoste, stima, prietenie depinde in mare masura atat sanatatea copiilor, cit sj relatiile reciproce sj starea psi9ica a sotilor. (ercetarile speciale au demonstrat ca stresurile si supraincordarile psi9o-sociologice constituie una din cele mai acute probleme, generate de contemporaneitate, sj ele depind in multe pri"inte de climatul psi9ologic - moral in familie. Cum se manifestd concret sprijinul moral ? (ai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi, cind se pune problema legiferarii prostitutiei ? $r putea familia sd mai fie o oazd, in mijlocul unei societdti agresive si nevrotice ? >unt intrebari care ne aduc la concluzia ca familia strabate o etapa critica, ca ea manifests semne de criza, datorate, in mare parte, sc9imbarilor din mediul social. (u toate acestea familia este o realitate

"ie, care fiind supusa cu "iolenta dezordinii cotidiene, continua sa-si pastreze sensul fundamental sacru. *iitorii soti, prezentandu-se in fata altarului si inc9eind actul casatoriei, deseori sunt supusi riscului deziluziei ulterioare, datorita flamei emotionale! care le bloc9eaza capacitatea de a dez"olta un punct de "edere realist asupra partenerului. /egea morala suprema a casniciei - dragostea, duce la 9iperbolizarea calitatilor poziti"e ale persoanei, omului iubit. 4elatiile Tntre indragostiti nu mai sunt reglate, ca in e%istenta obi&nuita, prin obiceiuri, calcule, gratitudine, stima, pe scurt - prin sentimente rezonabile. Fiinta iubita apare ca o bogatie inepuizabila$ ea este necunoscutul, neasteptatul, cea careia partenerul nu-i poate sesiza totalitatea nici macar odata cu trecerea timpului. 5ceasta dragoste romantica! are o e"olutie pre"izibila, in sensul ca poate sa nu fie definiti"a. 'a debuteaza, de obicei, cu o irezistibila atractie, urmata de o intensificare si aprofundare a relatiei 1partenerii de"enind tot mai interdependentE2 ptna la un punct culminant! al plinatatii si satisfactiei in doi, dupa care urmeaza o diminuare progresi"a a intensitatii trairilor, o moderare pina la erodare 1ceia ce inseamna sfarsitul cuplului erotic2. )nsa, trebuie de a"ut in "edere ca dragostea este un talent, iar oamenii sunt uimitor de eterogeni, adica di"ersi in manifestarea talentelor lor. Ca si alte capacitati creatoare ale omului 4i dragostea isi asteaptd e/primarea si inflorirea. Posibilitatea de a7si dezvolta calitdtile sufletesti, inclusiv capacitatea de a iubi, este acel camp nobil, pe care se cultiva cultura personalitatii, se slefuiesc laturile esentei cu adevdrat omenesti, umanistice. Dragostea romantica poate fi imbogatita si transformata progresi" intr-un alt tip de iubire iubirea matura. 5ceasta nu inseamna ca iubirea romantica este imatura, ci doar faptul ca ea este traita intr-un mod de intensitate deosebita , )n care accentul cade mai mult pe fuziune &i mai putin pe autonomie psi9ologica. Daca dragostea nebuna si cea romantica inseamna mai mult a simti pe cine"a, dragostea matura inseamna, mai ales, a te sprijini pe cine"a, a te bizui pe cine"a, a sta cu cine"a. >tabilitatea este nota ei defmitorie. Din acest moti", in relatia afecti"a de parteneriat inter"in componente majore ca$ respectul, admiratia, increderea, sensul mutual al "alorii personale, grija fata de celalalt, atasamentul si obligatia autoasumata. Stabilizarea cuplului care e/perimenteaza dragostea matura, depinde nu at at de comportamentul individual al partenerilor, cit de comportamentul lor interpersonal 2in c? mdsurd reusesc ei sa7si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si a@ drile3. ,e"oia de altul este acoperita pe masura ce comportamentul relational cu partenerul satisface ne"oia si dorinta acestuia de mentinere a cuplului. Din acest moti", dragostea matura este e"oluti"a, este construita! prin imbinarea rezonabilitatii &i rationalitatii cu placerea si generozitatea. 'a de"ine un drum e%istential, al carui plan de baza include puterea de a accepta &i depasi impreuna obstacolele sau situatiile e%ceptionale. 3artenerii fiind responsabili, impart intre ei atat castigurile, cit si pierderile, atat succesele, cit si insuccesele, atat bucuriile, cit si suferintele. 5 iubi matur ec9i"aleaza cu un mod acti" de a se simti bine unul cu altul, de a raspunde si a "eni fiecare in intampinarea ne"oilor celuilalt, de a-i simti! ne"oile si problemele inainte ca celalalt sa le comunice, de a-i respecta indi"idualitatea si a-1 percepe si e"alua suficient de corect, pentru a nu-ti alimenta sentimentele din erori de cunoastere. 3roblemele cele mai dificile apar intr-o casatorie atunci cind fiecare se gandeste la propriile lui ne"oi si nu la ale celuilalt. (are sunt acele ne"oi de intampinare!, de a caror satisfacere in cuplul marital depinde continuitatea acestor probleme. 3entru femei acestea sunt$ - ne"oia de siguranta, care necesita ca sotul sa fie un suport constant prezent in momentele importante &i sa rezol"e cu intelepciune di"ersele probleme ale familiei, impreuna cu sotia- ne"oia de camin si dorinta de a a"ea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constituie a doua ne"oie de baza a unei femei. ,eglijarea femeii in ingrijirea si amenajarea casei care se cere sa fie pentru cuplu si copii o oaza binecu"antata, este un semn ca ne"oile femeii nu sunt sustinute. =< 3entru barbati sunt specifice$ ne"oia de respectare si apreciere a 'u-lui. .ulte dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incalcarea acestei reguli de aur. # femeie inteleapta nu-si "a critica niciodata barbatul mai ales fata de

copii sau in public. 5rta maritala a femeii consta in puterea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi, autorespectne"oia de confort fizic si psi9ose%ual. Frana si se%ul nu sunt separate e"ident de confortul psi9ologic relational al sotului, iar zicala$ cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac!, include o parte consistenta din ade"ar. $sa dar, iubirea se descoperd, se invatd si se dezvoltd - aceasta trebuie s7o cunoascd fiecare cuplu ce doreste sdfiefericit. & +. Principiul gri(ii pentru intretinerea* educatia si apararea drepturilor si intereselor !e!%rilor !inori si ale celor inapti de !unca ai a!iliei .. .E imposibil progresul si armonia vesnica cu pretul copiilor suferin i si c!iar a unei singure lacrimi de copil". %.&ostoevs'i )n spiritul Conventiei #&" cu privire la drepturile copilului, parintii sunt cei care au obligatia de a crea un mediuA favorabil pentru asigurarea, in intreaga masura a posibilului, a supravetuirii si dezvoltdrii fizice, psi1ice, spirituale, morale, psi1ologice si sociale a copi1dui, intr7o manierd demnd si care sd7l pregdteasca pentru viata intr7o societate libera. 3reambulul (on"entiei reia pre"ederile !eclaratiei &atiunilor "nite asupra !repturilor Copilului, conform careia$ din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala, copilul are ne"oie de protectie si ingrijiri speciale, in principal de protectee juridica adec"ata, inainte si dupa nastere!. 3rimii responsabili pentru cresterea si dez"oltarea copilului sunt parintii. (onceptul de dez"oltare! nu se refera doar la pregatirea copilului pentru maturitate, ci inseamna asigurarea de conditii optime in prezent pentru deplina e%ercitare a drepturilor sale. )ndiferent de faptul daca parintii locuiesc impreuna cu copilul sau separat, ei poarta raspundere pentru dez"oltarea fizica, intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane. #bligatia de crestere, intretinere, educatie reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul minor. .ediul familial este considerat decisi" pentru e%ercitarea drepturilor copilului, deoarece drepturile ci"ile ale copilului incep din familie. 5nume familia este agentul fundamental pentru constientizarea importantei drepturilor omului si respectarea acestora, precum si a "alorilor umanitatii, a identitG si traditiei culturale proprii sau ale altor ci"ilizatii. )n acest sens, stabilirea unui ec9ilibru dintre autoritatea parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului, deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si fizice ale copilului la nivelul potentialului lui ma/im, de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru dezvoltarea psi1ica, spirituala, morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate. 5ceste responsabilitati sunt amplificate in cazul, cind in familie creste un copil cu cerinte educati"e speciale, deoarece parintii sunt obligati sa-si intretina si copiii majori, inapti de munca, care necesita sprijin material. ,otiunea inapt de munca include capacitatea de munca limitata ce permite stabilirea in"aliditatii. (on"entia cu pri"ire la drepturile copilului, in art. 6=, recunoaste dreptul copilului 9andicapat mintal sau fizic de a se bucura de o "iata plina si decenta, in conditii care sa-i garanteze demnitatea, sa-i promo"eze autonomia si sa-i faciliteze participarea acti"a la "iata colecti"itatii, dupa cum si dreptul copilului 9andicapat de a beneficia de ingrijiri speciale. >tatul incurajeaza si asigura, in masura resurselor disponibile, la cerere,

copiilor cu deficiente si celor 9andicapati, persoanelor ce ii au in grija un ajutor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor care ii ingrijesc. Declaratia asupra Drepturilor deficientului mintal adoptata la 6A.16.1B?1 si Declaratia asupra dreptului persoanelor 9andicapate, adoptata la B.16.1B?<, cer sa fie indeplinite actiuni pe plan international si national, in scopul ca Declaratiile mentionate sa constituie o baza si o referinta comuna pentru protectia acestor drepturi. 5stfel, in 1B86 5dunarea Menerala a ,atiunilor Knite a adoptat 3rogramul mondial de actiune pri"ind persoanele cu deficiente in care se sublinia ca persoanele cu deficiente psi9ice, fizice sau cu deficiente senzoriale trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si orice alta fiinta umana si sa li se ofere oportunitati egale. 3rea des "ietile lor sufera din cauza unor bariere fizice si sociale impuse de societate si care le impiedica astfel implicarea totala. Din aceasta cauza, milioane de copii si adulti din toate partile lumii deseori infrunta o "iata izolata si degradanta. 4egulamentul standard pri"ind egalizarea oportunitatilor pentru persoane cu deficiente a fost adoptat de 5dunarea Menerala la 6A decembrie 1BB=. )n introducerea la 4egulament se subliniaza$ )Persoanele cu deficien2e sunt membri ai societatii si au dreptul de a ramdne in cadnil comunitdtilor locale. $cestia trebuie sa primeascd ajutorul de care au nevoie, in cadrul structurii e/istente de educatie, sdndtate, forta de muncd si servicii sociale ). )n ceia ce pri"este legislatia nationals, art. <1 din (onstitute pre"ede$ 3ersoanele 9andicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati. >tatul asigura pentru ele conditii normale de tratament, de readaptare, de in"atamint, de instruire si de integrare sociala.!, iar legea cu pri"ire la drepturile copilului stipuleaza in art. 67$ )Statul garanteazd copiilor invalizi si copiilor cu 1andicap flzic sau mental asistenta medicaid gratuitd, ajutor psi1ologic special, instruire generald si profesionald, plasare in cdmpul muncii potrivit capacitdtilor, resocializare pentru a se putea bucura de o viata decentd in conditii care sa le faciliteze participarea activa la viata sociala, statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate ). Drepturile si interesele legitime ale copiilor sunt aparate de parintii lor, care sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice si juridice, inclusi" in autoritatile administratis publice si instantele judecatoresti, fara a a"ea ne"oie de imputerniciri speciale. Drepturile parintilor nu pot fi e%ercitate contrar intereselor copilului. )ar interesul superior al copilului cu disabilitati este ca el sa nu fie internat intr-o institute specializata. )n majoritatea statelor occidentale copiii cu disabilitati sunt educati in familii. Dez"oltarea, conducerea, organizarea si planificarea educatiei speciale sunt puse la punct, totul este realizat la ni"el local si regional. /a noi, Tnsa, in 4epublica .oldo"a, situatia in acest sens este departe de a ne face onoare. )n scolile speciale mai a"em inca multi copii suferinzi de un anume 9andicap, desi e%ista principiul nestramutat al normalizarii$ persoanelor desabilitate trebuie sa li se asigure un mediu de "iata cat mai normala, daca se doreste cu sinceritate ca acesti copii sa ajunga eel putin la o stare aproape de cea normala, ca mai apoi sa fie integrati in in"atamantul general. )ntegrarea si normalizarea 9andicapatilor presupune ajustarea , la ne"oile ele"ilor, a sistemelor de in"atamint special si obisnuit, in "ederea construirii unei scoli unice pentru toti copiii. Formarea copiilor intr-o perspecti"e inclusi"e corespunde atat ne"oilor indi"iduale de "alorizare si potentare, cit si a celor sociale de participare si dez"oltare. Factorii acti"i ai educatiei inclusi"e sunt$ scoala, profesorii, familia, comunitatea etc. 'ducatia inclusi"a constituie o in"estitie in "iitor. # "or face-o oamenii de buna credinta, oamenii cu "iziuni constructi"e. ,u e%ista un mediu mai fa"orabil pentru dez"oltarea armonioasa a copilului decat familia. )n familie sunt alaturi parintii si buneii, surorile si fratii sanatosi care il iubesc pe eel disabilitat asa cum este el, cu toate deficientele si neajunsurile sale. )) inteleg si ii transmit caldura sufletului, bunatatea si dragostea. ,oile indatoriri orienteaza spre bine relatiile dintre membrii familiei. 'i de"in mai rabdatori, mai grijulii, mai atenti unii fata de altii, mai intelegatori. &i daca parintii constientizeaza faptul ca copilul cu disabilitati are calea sa specifica de dez"oltare, ca aceasta dez"oltare decurge incet 1poate c9iar prea incet2, daca au rabdare sa cunoasca aceasta cale a propriilor copii, sa descopere alaturi de ei lumea si impreuna cu acestia sa participe la toate fazele lui de dez"oltare, atunci numaidecat "a "eni o zi cand "or fi remunerati pentru de"otamentul si dragostea parinteasca. Ktile si necesare in acest sens sunt intrunirile parintilor care au copii cu disabilitati, deoarece impreuna e mai usor de rezol"at numeroasele probleme.

Kn program special de recuperare acti"a si integrare sociala a tinerilor cu disabilitati il are (entrul (omunitar pentru (opii si Tineret care si-a inceput acti"itatea la (9isinau din 6B octombrie 6AA1. =? & 2. Principiul li%erului acces la apararea* pe cale (udecatoreasca* a drepturilor ,i intereselor legiti!e ale !e!%rilor a!iliei )n preambulul la !eclaratia "niversald a !repturilor #mului se afirma ca drepturile omului trebuie sa fie ocrotite de autoritatea legii, pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie e%trema, la re"olta impotri"a tiraniei si asupririi. )ar in articolul ?-16 este pre"azut modul in care se ocroteste acest drept al persoanei$ - toti oamenii sunt egali in fata legii si au fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii- orice persoana are dreptul la satisfactia efecti"a din partea instantelor juridice nationale impotri"a actelor care "ioleaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin (onstitute sau /ege- nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau e%ilat in mod arbitrar- orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod ec9itabil si public de catre un tribunal independent si impartial care "a 9ot>ri fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata Tmpotri"a sa- orice persoana acuzat> de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa ne"ino"at> pana cand "ino"atia sa "a fi stabilitG in mod legal in cursul unui proces public in care iau fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale- nimeni nu "a fi supus la imi%tiuni arbitrare in "iata sa personals, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei &i reputatiei sale. #rice persoana are dreptul la protectia legii impotri"a unor asemenea imi%tiuni sau atingeri. )n concordanta cu aceste pre"ederi, Constitutia 'epublicii (oldova in articolul 6A stipuleaza$ )#rice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. &ici o lege nu poate ingrddi accesul lajustitie. ). 4eiesind din pre"ederile international si cele constitutional, Codul familiei postuleaza in art. 6, alin. = principiul liberului acces la apararea, pe cale judecatoreasca, a drepturilor &i intereselor legitime ale membrilor familiei, care gu"erneaz> majoritatea relatiilor familiale. 5stfel, subiectii de drept familial se pot adresa cu cerere in instanta judecatoreasca$ - in caz de neintelegere, pentru a se determina cota-parte in proprietatea in de">lm>&ie, precum si impartirea acesteia in natura- pentru desfacerea casatoriei, cand pastrarea familiei in continuare este imposibil>- pentru declararea nulitatii casatoriei- pentru stabilirea paternitatii- pentru decaderea din drepturile parintesti- pentru a pretinde intretinere- pentru incu"iintarea sau desfacerea adopfiei etc. # situatie specifics apare in cazul cand necesit> aparare, pe cale judecatoreasca, copilul minor. 3rotectia drepturilor copilului este asigurata de organe competente respecti"e de pe langa autoritatile administratiei publice locale sj de organele de drept. 4etinerea sau arestarea copiilor sunt ap9cate doar ca masuri e%ceptionale si numai in cazurile pre"azute de legislate. )n cazul retinerii sau arestarii copilului parintii sau persoanele subrogatorii legale ale acestora sunt informati de indata. (opiii retinuti sau arestati sunt tinuti sub arest separat de adulti si de copii condamnati. ,ici pedeapsa capitals, nici inc9isoarea pe "iata nu pot fi aplicate pentru infractiunile comise de persoana sub "arsta de 18 ani. )n procesul dezbaterilor judiciare in care figureaza copiii este obligatorie participarea aparatorului &i pedagogului.
( ( ( . ( ( ( : . ( 34 5'

Codul civil pre"ede raspunderea parintilor, pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit 1< ani 1art. 781 (.(.2 iar raspunderea parintilor pentru dauna cauzata de un minor intre 1< si 18 ani - in art. 786 (.(. Fata de persoana in "arsta de la 1@ - 18 ani, care a comis contra"entie administrati"e se aplica masurile, pre"azute de 4egulamentul (omisiilor pentru minori, aprobat de 3rezidiul 3arlamentului. 5rt. 1A (.3. dispune ca sunt supuse raspunderii penale persoanele care in momentul sa"arsirii infractiunii au implinit "arsta de 1@ ani, dupa cum si enumera situatiile pentru care minorii sunt supusi raspunderii penale. /a stabilirea pedepsei penale, sa"arsirea infractiunii de catre un minor se considers circumstant> atenuanta. 5rt. 1?= (.3.(.. si art. 1=B (.3.3.. pre">d audierea martorului minor, iar art. 7= (.3.3.. pre"ede participarea ap>r>torului la procedura judiciar> penal>. 5paratorul ales sau numit de oficiu este admis sa participe la proces din momentul punerii sub in"inuire, iar in cazul retinerii sau arest>rii b>nuitului sau in"inuitului, din momentul comunic>rii lui a procesului-"erbal de retinere sau prezent>rii mandatului de arest. Dac> prezentarea ap>r>torului ales de b>nuit sau in"inuit este imposibila, persoana care efectueaz> cercetarea penal>, anc9etatorul penal si procurorul propun banuitului sau in"inuitului s> in"ite un alt ap>r>tor ori ii asigur> un ap>r>tor prin intermediul biroului de asistent> juridical.
.argineanu /ilia 0 Dreptul Familiei1(urs2

L E G E privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15.12.94