Realizrile Comunittii Europene / Uniunii Europene n ultimele patru decade sunt remarcabile si reflect faptul c Uniunea European tinde

s nu mai poat fi ncadrat n tiparele traditional folosite pentru descrierea organizatiilor internationale. Natura supranational a Uniunii Europene devine un instrument ajuttor n ntelegerea si explicarea relatiilor institutionale dintre Uniune si membrii si. Sistemul de guvernare a cunoscut numeroase dezvoltri n planuri diverse. UE a devenit un actor cu grad crescut de complexitate pe msur ce impactul n crestere al politicilor sale a atras tot mai multi participanti guvernamentali si non-guvernamentali n procesul de formulare a politicilor, s-a extins pe mai multe niveluri, pe msur ce nivelul sub-national a cstigat n important, iar paternurile interactiunilor supranational national au fost diversificate. Totodat, UE a devenit un proces cu mai multe fatete pe msur ce au fost stabilite un numr n crestere de responsabilitti, acest portofoliu extins fiind imposibil de realizat fr proceduri de luare a deciziilor n toti pilonii si fr statuarea unui principiu al flexibilittii. Spre deosebire de alte organizatii internationale (interguvernamentale n ceea ce priveste structura si procesul intern), Uniunea European poate fi privit din mai multe perspective drept actor supranational. Acest supranationalism rezid n mare parte n puterile executive ale Comisiei Europene si n puterile legislative ale Parlamentului European post-Maastricht si postAmsterdam. Limita politicilor si subiectelor / temelor abordate de UE este mai extins ca oricnd. Politicile nationale si politicile europene sunt inextricabil corelate. Actorii politici nationali opereaz la nivel european, iar politicile si procedurile europene au un impact direct asupra scenei politice nationale. Intensificarea integrrii europene a impus tot mai mult o dimensiune european a actiunilor si politicilor actorilor statali. Totodat, problematica identittii internationale a UE poate fi relationat activittii sale internationale, retelei de relatii create si mentinute cu o serie de state, grupuri de state si actori nonstatali. Instrumentele sunt de tip procedural (bilateral, multilateral si regionalizat), de transferare si preluare. Accentul pe instrumentele folosite de Uniunea European furnizeaz doar o viziune limitat asupra rolului si importantei UE pe plan international. Romnia consider de important crucial modalittile de transmitere a mesajelor, instrumentele procedurale, cadrul stabil de desfsurare a acestor instrumente, pozitia unitar UE n acest cadru, procesul institutional eficientizat de formulare a politicii. Cele patru libertti fundamentale (mrfuri, persoane, servicii si capital) constituie astzi punctul nodal al politicilor Uniunii Europene si fundamentul de pe care poate fi construit o nou Europ. Agenda UE este dominat de continuarea reformei institutionale si reducerea asa-numitului deficit democratic, introducerea monedei unice, reforma politicii agricole comune, co-finantarea dezvoltrii viitorilor membri ai UE, definirea rolului UE n plan global (incluznd impactul procesului de extindere spre Est, strategia de pre-aderare, dialogul trans-atlantic, relatiile cu trile vecine) etc. Aceste problematici sunt indirect relationate rolului politic extern al Uniunii, desi anumite aspecte ale politicii sale externe ocup un rol dominant. Uniunea European poate fi caracterizat ca actor individualizat al scenei internationale nu doar datorit politicii sale externe sau impactului acesteia, ci si puterii economice si rolului su geopolitic

vital att n plan european, ct si international. Dup concluzionarea Rundei Uruguay si conturarea Organizatiei Mondiale a Comertului, Uniunea European si-a consolidat pozitia de actor cheie n acordurile comerciale internationale si a participat activ n economia mondial. Dup sfrsitul Rzboiului Rece, Uniunea European a reusit s-si mentin o prezent bine definit n multe arii ale sistemului comercial global si n forumuri bilaterale si inter-regionale. Politica economic a UE a trasat structurii si obiectivelor acesteia o coloratur unitar, cu ramificatii asupra rolului jucat n plan international: o Europ cu o moned unic si cu o economie mult mai coeziv si mai coerent (cu politici si instrumente solide de politici macroeconomice) are o voce mult mai puternic n sistemul international. Putem aprecia c, n prezent, Uniunea European poate fi privit ca un actor determinant al climatului international economic actual. nc de la precizarea n Tratatul de la Maastricht a proiectului de introducere a unei monede unice, Uniunea Economic si Monetar a devenit simbolul adncirii procesului de integrare. Introducerea monedei unice, din 1 ianuarie 2002, va plasa Uniunea European si mai departe n formularea unei politici macro-economice si monetare unitare care favorizeaz implementarea unui spatiu comun al liberttii, securittii si justitiei. Rolul geopolitic al Uniunii Europene n plan international va creste semnificativ n important odat cu introducerea monedei unice si aderarea statelor candidate aflate acum n plin proces de negociere. Cresterea economic necesit investitii, iar pentru a atrage investitorii sunt necesare reglementri legale stabile si permanente care s garanteze securitatea si planificarea afacerilor pe termen lung. Este n interesul Romniei s adere la o Uniune European puternic si totodat, esential pentru Uniunea European s accepte o Romnie puternic economic. n acest context, importanta Romniei ca actor predictibil si stabil este corelat cu atractia investitorilor externi pentru o piat de o mrime considerabil, implicnd astfel necesitatea urmririi unor politici comune. Cel mai mare bloc economic n plan global, Uniunea European trebuie s-si foloseasc cel mai puternic instrument (greutatea economic) pentru a orienta rezultatele proceselor politice ctre pace si stabilitate, att n plan international, ct si regional. Inter-relationarea stabilittii politice cu conditionalitatea economic pozitiv sau negativ (concluzionarea acordurilor comerciale si furnizarea de ajutor sau sanctiuni si embargouri) va avea ca rezultat o mbunttire a respectrii anumitor standarde politice n afara granitelor Uniunii, cum ar fi democratia sau drepturile omului. Prin folosirea a diverse msuri pozitive, Uniunea European a devenit cel mai mare donator de ajutor n Kosovo si n regiunea vestic a Balcanilor per ansamblu. Prioritar pentru Uniunea European este folosirea n continuare a instrumentelor bazate pe dialog, actiune diplomatic si cooperare economic, n plan international si regional. mpreun cu perspectiva statutului de stat membru al UE ca instrument cheie, msurile pozitive continue vor mentine pacea pe termen lung, stabilitatea politic si dezvoltarea economic n Europa Central si de Est. n acest sens, contributia Uniunii Europene la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est va cultiva pacea, democratia si respectul pentru drepturile omului si va aduce mai mult stabilitate n ntreaga regiune. Promovarea securittii si prosperittii n trile din afara Uniunii Europene si folosirea continu a unor mecanisme mai subtile de abordare, cum ar fi asistenta economic, cooperarea politic si instrumentele comerciale, va aduce mai mare vizibilitate Uniunii Europene pe arena international.

Dezvoltarea armonioas a unor relatii de bun vecintate cu trile din imediata apropiere a Uniunii Europene trebuie s primeasc un impuls mai accentuat. Securitatea european si euro-atlantic este mai putin relationat n prezent unei chestiuni de capabilitate n ceea ce priveste aprarea n fata unui atac militar masiv. O important tot mai mare este rezervat capacittii de a contracara noile tipuri de amenintri la adresa securittii, rezultate din destabilizarea intern a statelor, terorism, proliferarea armelor de distrugere n mas. Totodat, este inevitabil cresterea rolului geopolitic n asociere cu cel geoeconomic al Uniunii Europene pe msur ce preocuprile actorilor scenei internationale vor evolua dinspre chestiunile de securitate militar ctre cele care privesc securitatea economic. Este usor s demonstrezi importanta Europei Centrale si de Est pentru UE n ceea ce priveste problematica securittii europene si stabilitatea politic. UE ar trebui s-si concentreze atentia pe reducerea diferentelor n nivelurile de dezvoltare economic si promovarea unor politici investitionale care s conduc nspre adncirea integrrii si mentinerea coeziunii economice si sociale a Uniunii Europene dup extindere. Cnd ne referim la relatiile dintre Uniunea European si spatiul exterior, ntreaga Europ devine mult mai constient de comuniunea intereselor sale si tinde s nregistreze ntr-un anumit grad o identitate comun. Influenta extern pe care UE o exercit asupra chestiunilor economice contrasteaz ns puternic cu vizibilitatea sa n planul politic global. Majoritatea sondajelor europene de opinie public demonstreaz c politica extern si de aprare reprezint chestiuni asupra crora cettenii europeni doresc mai mult o cooperare european apropiat dect o arat liderii lor politici. n planul securittii externe, cadrul procedural al Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC), lansat de Tratatul de la Maastricht, a fost continuu mbunttit, extinznd conceptele de securitate prin includerea chestiunilor militare si de aprare, dezvoltarea unor structuri pentru coordonarea politicilor externe si actiuni comune, nfiintarea unor mecanisme de actiune si implementare a obiectivelor politicii externe comune. La summit-ul de la Helsinki din 2000, liderii Uniunii Europene au trasat trei fundamente esentiale pentru eficientizarea Politicii Europene de Securitate si Aprare (PESA): structuri comune pentru luarea deciziilor (inclusiv numirea unui nalt Reprezentant pentru PESC), stabilirea unui obiectiv comun cu privire la capabilittile militare ale Uniunii si totodat, a pasilor necesari pentru dezvoltarea unei cooperri strnse pe probleme de securitate, att cu NATO, ct si cu alte state din afara Uniunii Europene. Consensul necesar pentru definirea directiilor de politic extern denot faptul c statele membre nu sunt dispuse s renunte la controlul asupra acestei chestiuni relationate suveranittii, politicii externe si aprrii. Romnia este n favoarea ntririi cooperrii interguvernamentale n pilierul II, n vederea aducerii la un numitor comun a intereselor statelor membre. Acest lucru nu nseamn ns c rolul statului national n formularea politicii UE n plan international ar trebui ignorat n viitor, ci faptul c trebuie s implementm obiective comune tuturor statelor (de exemplu, un spatiu comun al liberttii, securittii si justitiei). O cooperare sustinut n cadrul PESC ar crea o Europ cu dou viteze si ar submina vocea unitar a Uniunii n plan international. Extinderea numrului de strategii si pozitii comune care s includ toate statele membre, indiferent de aportul lor financiar la bugetul Uniunii, trebuie s fie n continuare accentuat si coordonat cu statele membre n forumurile

multilaterale. De asemena, se impune implicarea deplin a statelor membre si candidate n procesul de luare a deciziilor n cadrul PESC. Progresul fcut n cadrul PESA trebuie continuat pentru c aceast politic comun nu reprezint n sine un obiectiv singular, ci este relationat altor instrumente specifice destinate situatiilor de criz (interventii diplomatice, managementul riscului, influent economic, forta militar). n cazul Politicii Europene de Securitate si Aprare (PESA), viitoarele dezvoltri ale relatiilor ntre statele membre depind n mare msur de institutionalizarea relatiilor ntre Uniunea European si NATO n ceea ce priveste securitatea si aprarea european. Capabilittile europene de aprare vor fi consolidate prin implicarea celor 15 state non-membre, nu numai n procesul de luare a deciziilor, dar si n implementarea lor. n privinta proiectiei de fort a Uniunii Europene si formularea politicii externe si cooperrii n cadrul pilierului II, flexibilitatea rmne un subiect sensibil, relationat delimitrii competentelor ntre nivelul national si comunitar si de natur s afecteze semnificativ securitatea national si comunitar. Totusi, instrumentul flexibilittii nu are n acest pilier un impact semnificativ, datorit faptului c strategiile comune, pozitiile comune si actiunile comune nu afecteaz problematicile centrale ale suveranittii, iar implementarea acestora poate fi deja aprobat cu majoritate calificat. Mai mult, neidentificarea unei pozitii comune ar afecta credibilitatea pe plan international a Uniunii. Romnia propune adaptarea strategiilor de abordare a conflictelor la planul local si regional, eficientiznd n acest fel mecanismele de abordare a conflictelor si procesele de mentinere si impunere a pcii. Cadrul legal care faciliteaz trecerea de la politica extern comun la politica de aprare comun si apoi la aprarea comun ntruneste si conditiile unei abordri mai pragmatice a evenimentelor care pot conduce la destabilizarea regional. La Helsinki, statele membre au czut de acord asupra trimiterii n 60 zile a unor forte militare si asupra sustinerii lor pe durata unui an, n vederea implementrii obiectivelor trasate la Petersberg, inclusiv a impunerii pcii. Romnia crede c un accent pe problematica delegrii de responsabilitti ntre UE si NATO n ceea ce priveste prevenirea si managementul crizelor n zonele adiacente UE ar contribui semnificativ la mentinerea securittii europene. Ar fi gresit s sintetizm evolutia Uniunii ctre un rol mai puternic si mai coerent n politica extern si de securitate doar prin prisma chestiunilor de ordin militar. Din acest punct de vedere, crearea Fortei de Reactie Rapid conduce nspre o voce unitar european n asigurarea securittii n plan international, conferindu-i si n planul politicii externe si de securitate un rol pe msura potentialului su. Capabilitatea, forta de reactie rapid trebuie s includ, nc de la nivelul planificrii, ntrebri deschise cu privire la posibilele scenarii care ar putea s se dezvolte. Romnia sprijin includerea problematicii anti-terorismului printre priorittile Uniunii Europene, cu proces de luare a deciziilor mult simplificat si resurse ndreptate ctre intelligence si unitti specializate n combaterea terorismului. Romnia apreciaz faptul c aceast problematic primeste un impuls politic accentuat din partea UE n contextul definirii viitoarei sale capabilitti militare. Romnia apreciaz c dezvoltarea capabilittilor militare trebuie inter-relationat progreselor politicii europene n definirea comun a terorismului, constituind astfel punctul de plecare pentru dezvoltarea unei baze legale comprehensive si a politicilor de combatere a terorismului n Europa. n aceast directie trebuie s se nscrie continuarea demersurilor europene n ceea ce priveste Sistemul de Informare Schengen, ntrirea cooperrii judiciare si recunoasterea reciproc n probleme de

criminalistic, extrdare si splarea banilor, o Politie European a Frontierelor, mandatul european de arest. Problematica anti-terorismului va conduce inevitabil la ntrirea cooperrii n cadrul celorlalti pilieri ai Comunittii. Se impun noi msuri protective si de tip diplomatico-strategic care s se alinieze urmririi unor obiective comune. Romnia crede c aceast aliant ntre NATO, UE si Rusia trebuie extins si consolidat ntre toate statele democratice, indiferent de apartenenta si statutul lor de membru al vreunei organizatii regionale si internationale. n aceast nou cooperare triangular Rusia UE SUA, care traverseaz planul international, problematicile asigurrii securittii si extinderii spre Est att a Uniunii Europene si NATO ar putea fi armonizate. Ca viitoare granit estic a Uniunii Europene, Romnia ar putea juca un rol esential n reducerea amenintrilor transnationale la adresa securittii europene. n acest sens, sunt deja nregistrate progrese n securizarea granitelor si alinierea lor la standardele Uniunii Europene, managementul migratiei ilegale, combaterea crimei organizate. Cooperarea sustinut ca modalitate de reimpulsionare a conexiunilor ntre trile europene (state membre si candidate) si implementare a coeziunii economice n interiorul Uniunii va avea drept rezultat intensificarea procesului de integrare si cooperare regional. n acest proces de stabilizare regional, Romnia poate s joace un rol important n planul central si sud-est european, nu doar datorit pozitionrii sale geostrategice ct mai ales securittii economice zonale care poate fi promovat. Politicile economice urmrite n prezent de Guvernul Romniei ar putea avea un impact pozitiv considerabil n viitorul apropiat, att n plan regional (Estul si Centrul Europei) ct si european. Romnia sustine necesitatea ntririi politicilor Uniunii n ceea ce priveste problematica securizrii granitelor n vederea reducerii acestui tip de amenintare la adresa securittii. Aceste sisteme de cooperare trebuie s dezvolte o Europ incluziv care s cuprind n interiorul ei si statele care nu sunt membre ale UE (prin pacte de stabilitate, cooperri regionale, aranjamente si protectorate) si care s nu accentueze curentul de opinie la nivel european mpotriva politicilor de azil si migratie. Argumentul Romniei este acela al faptului c politicile incluzive ale Uniunii Europene pot aduce mbunttiri semnificative securittii europene si internationale. Romnia consider c interesele regionale si europene si globale ale Uniunii vor fi mai usor de urmrit n contextul eficientizrii procesului intern de luare a deciziilor. n acest sens, Romnia aprob deciziile Consiliului European de la Nisa care au creat un cadru mai eficient de operare a Comunittilor Europene n contextul viitoarei cresteri a numrului de state membre UE. Desi nu au constituit idei revolutionare, deciziile luate la Nisa au furnizat un cadru mai suplu de luare a deciziilor prin transformarea flexibilittii ntr-un instrument tot mai folositor (spre exemplu, nlturarea vetoului unui singur stat membru din pilierii I si III faciliteaz continuarea procesului de integrare si extindere spre Est si promovarea unor proiecte de impact). Actiunea unitar a Uniunii Europene pe scena international si afirmarea mai activ a identittii internationale a Uniunii Europene este relationat eficientizrii mecanismelor de luare a deciziilor si coordonrii pozitiilor statelor membre. n ciuda necesittii de continuare si finalizare a reformei sale interne, UE nu-si poate permite s esueze n procesul de negociere a aderrii cu statele candidate. Promovarea democratiei si prosperittii n Europa Central si de Est reprezint unul din obiectivele

primordiale ale politicii externe ale UE, iar extinderea este unul din mijloacele atingerii acestui obiectiv. Dac extinderea este ntrziat de esecul reformei institutionale, prejudiciul adus imaginii politice si credibilittii internationale poate fi grav