1

Cuprins :

1. Introducere 2. Prezentarea generala a Germaniei 3. Economia 4. Relatia GermanoEuropeana 5. Concluzie 6. Bibliografie

Introducere
Din punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard
2

ridicat de bunastare. Este considerata a5-a economie a lumii si cea mai mare din Europa. Germania este adesea numita motorul economic al Europei Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul conjunturii economice mondiale din diverse perioade, cat si probelemele mari cu care Germania s-a confruntat dupa unificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est, proces care este inca in plina desfasurare. Oricum chiar si dupa perioade derecul economia germana si-a revenit rapid si si-a continuat ritmul ascendent. Acest ritm ascendent a continuat si in 2007, in special datorita masurilor adoptate anterior privind o politica salariala moderata, imbunatatirea sistemului de asigurari sociale si altele. Prin Acordul Privind Coalitia, Guvernul German a stabilit o serie de domenii deactiune, care sa conduca la consolidarea dezvoltarii economice a tarii: Consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionarii unor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor si impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele. Reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata acotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si dinstrainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participareatuturor inteprinderilor la licitatiile publice. Reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, reducerea contributiei lunare pentru pensie. Flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentru imbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfectionarea pregatirii profesioanale pentru reducerea somajului, modificarea conditiilor pentru intrarea in somaj si altele. Retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de labugetul federal si reducerea subventiilor. In incercarile Guvernului German de a amortiza efectele crizei, acesta a injectat aproape 81 de miliarde de euro pentru a ajuta cea mai mare economie a Europei sa treaca cu bine peste criza financiara si economica cu care se confrunta. Aceste 81 demiliarde de euro au fost alocate prin intermediul a doua pachete de stimuli economici: Primul pachet de stimuli economici, in valoare totala de 31 miliarde de euro, a fost adoptat in decembrie 2009. Cunoscut sub numele de Asigurarea locurilor de muncaprin consolidarea cresterii, acesta a cuprins 4 seturi de masuri, incluzand pasii necesari pentru a aduce scutirea de taxe pe termen scurt companiilor; furnizarea de imprumuturi pentru companiile mari, stimulente si instrumente de
3

finantare pentru IMM-uri prin intermediul Bancii Germane pentru Dezvoltare; extinderea investitiilor publice si acordarea de scutiri de taxe menajelor. La mijlocul lunii ianuarie 2010, un al doilea pachet de masuri anticriza a fost dezvaluit. Pachetul prevede furnizarea de 50 de milarde de euro. Dintre care 18miliarde vor fi directionate catre constructia si repararea de scoli, universitati, spitale,cai navigabile, reteaua feroviara si drumuri dar si spre extinderea si consolidarea retelei IT a Germaniei. Pachetul prevede de asemenea stimulente specifice pentruunele sectoare industriale. De exemplu, industria auto va primi ajutoare pentru a intensifica procesul de cercetare si inovare destinate sa dezvolte o tehnologie modernain industria auto (vehicule cu motoare hibride). Taxa auto va fi modificata pentru a incuraja reducerea emisilor de dioxid de carbon iar guvernul va acorda o prima de casare in valaore de 2500 euro celor ce vor achizitiona autovehicule noi renuntand astfel la modele mai vechi de 9 ani. Deasemenea companiile care dezvolta tehnologii ecologice si eficiente vor beneficia de stimulente financiare. In cele din urma pachetul ofera si reduceri ale contributiilor angajatorilor si angajatilor la bugetul asigurarilor sociale de sanatate si la somaj. Contribuabilii vor beneficia scutiri de taxe mai multe si de bonusuri pentru familiile care contin copii. Toate aceste masuri luate impreuna inseamna vesti bune pentru companiile ce se gandesc sa investeasca in Germania. Guvernul federal va continua aceasta politica de incurajare a investitiilor si crearea de oportunitati in special pentru companiile de cercetare, dezvoltare si inovare. Taxele mai mici s-ar putea traduce in majorarea consumului intern si cresterea cererii.

2. Prezentarea generala a Germaniei

Amplasament Clima ntregul teritoriu al Germaniei aparine zonei climatice temperate specifice Europei Centrale i este situat n zona de tranzit ntre clima maritim din Europa de Vest i clima continental din Europa de Est. Cea mai rece lun a anului este ianuarie cu o temperatur medie de -1,2 grade, cea mai clduroas este luna iulie cu o temperatur medie de 16,9 grade. Administraia public Germania are o suprafa total de 357.022 km i este mprit, din punct de vedere administrative, n 16 landuri federale care beneficiaz de autonomie. Landurile federale la rndul lor sunt mprite n judee i comune. Capitala Republicii Federale a Germaniei este Berlin cu 3.431.675 milioane de locuitori, reprezentnd circa 4% din populaia total a rii. Pe lng Berlin capitalele landurilor sunt de asemenea orae importante. Cele mai mari dintre acestea au un
4

numr comparabil de locuitori cu cel al capitalei: Hamburg are 1.715.392 locuitori, Mnchen 1.210.223, Kln 962.884 i Frankfurt 646.550. Populaia Germania are o populaie de 82.282.988 (iulie 2010) locuitori. 74% din populaie locuiesc n orae i 25% la sate (n 2008). Germania este o ar cretin: 30,7% din populaie sunt romano-catolici, 29,9% sunt evanghelici, iar 34,1% nu aparin nici unei confesiuni religioase. 1 Istorie Pri din actuala Germanie au fost, ca i pri ale Romniei n Antichitate, parte a Imperiului Roman. Dup cderea Imperiului pe teritoriul germanic s-au format mici monarhii. Acestea s-au reunit mai trziu formnd Imperiul Roman de naiune german care a existat pn n 1806. Dup victoria asupra lui Napoleon, dup Revoluia Francez i Revoluia de la 1848 din Germania a urmat n 1871 fondarea Imperiului german ca stat naional care a durat pn la sfritul Primului Rzboi Mondial. Dup ce monarhia german a fost abolit n urma nfrngerii naiunii n Primul Rzboi Mondial, a fost creat Republica de la Weimar. Criza economic mondial care a urmat, a asigurat n urmtorii ani creterea tendinelor naional-socialiste. Dup ncheierea celui de al Doilea Rzboi Mondial, Germania a fost mprit n patru zone de ocupaie. Zona rusa a fost ulterior independent, formnd Republica Democrat German (RDG). Cele trei zone de vest s-au unit n 1949 n Republica Federal German (RFG). n 1990 a avut loc unificarea celor dou pri germane, care n prezent formeaz Republica Federal a Germaniei.2

Politic Cele dou pri ale Republicii Federale s-au dezvoltat ns diferit. RFG-ul din vest, a trit n perioada de reconstrucie aa-numitul miracol economic. n est RDG-ul nu a urmat acelai plan economic i s-a unit cu blocul de est. Ca urmare, drumurile celor doustate germane s-au ntlnit din nou abia la cderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989. Ca stat federal Germania este mprit n 16 landuri, care au propriile lor parlamente, bucurndu-se astfel de o larg autonomie. Landurile sunt autorizate s i creeze propriile legislaii. Astfel domenii precum educaia politic
1

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf (vizitat 10.05.13)

2

http://www.geografialumii.ro/istoria-germaniei (vizitat 10.05.13)

i construcia de strzi sunt n competena landurilor. Statul reglementeaz politica extern, moneda naional, chestiunile legate de vam i aprare. Preedintele nu este ales direct de ctre populaie i, prin urmare, are doar puteri limitate. n Bundestag intr partidele cu peste 5% din voturi. Acest lucru duce la un numr totui redus de partide i de asemene la guverne mai stabile.

3. Economie
Comerul exterior Circa trei sferturi din exporturile de bunuri Made in Germany au fost livrate n rile europene. 63% din produsele exportate s-au ndreptat ctre statele membre ale Uniunii Europene. A doua important pia de desfacere pentru mrfurile germane n 2009 a fost Asia, cu o cot de aproximativ 14%, urmat de SUA cu o cot de circa 10%. n Africa i Australia/Oceania au fost livrate doar 2%, respectiv 1% din exporturile germane Importurile Germaniei provin de asemenea n mare parte din Europa (71%), urmat de Asia (18%) i SUA (9%). De asemenea, alte produse de import din Africa i Australia / Oceania a avut doar un rol minor (3% respectiv 0,4%). Totalul exporturilor n 2009: 808,15 mld. EUR Exporturile totale din Germania au atins n 2009 valoarea de 808,15 mld. EUR. Principalele ri de destinaie pentru produsele germane au fost Frana, cu 81.78 mld., SUA (53,3 mld. EUR) i Olanda (53,6 mld. EUR). Acestea au fost urmate de Marea Britanie, Italia i Austria. 3 Totalul importurilor n 2009: 667,1 mld. EUR Olanda (84,78 mld. EUR) i Frana (55,36 mld. EUR) nu au fost numai cei mai importani parteneri de export ai Germaniei, dar i principalele ri furnizoare, fiind urmate de Belgia, China i Italia.4 Clasa de mijloc Clasa de mijloc din Germania este denumirea comun pentru ntreprinderile mici i mijlocii, cu un numr maxim de 500 de angajai i o cifr de afaceri de max. 50 mil. EUR. n plus fa de aceast definiie cantitativ, exist, de asemenea, o definiie calitativ, care impune unitatea de proprietate i de management. Baza actualei clase de mijloc o constituie firmele de familie care dateaz din Evul Mediu. Cea mai veche dintre acestea este hotelul german Pilgrim-Haus n Renania de Nord Westfalia NRW, care a fost nfiinat n 1304 i care a rmas proprietate de familie. O cretere rapid au nregistrat firmele de familie i clasa de mijloc la sfritul secolului al XIX-lea dup nfiinarea Imperiului German. Evoluiile
3

http://www.germania.mfa.md/profilul-tarii/ (vizitat 10.05.13)

http://www.economywatch.com/world_economy/world-economic-indicators/type-ofeconomic-system.html (vizitat 10.05.13)

tehnice din aceast perioad, dorina de progres a mpratului i aprarea extraordinar a Imperiului German au ncurajat clasa de mijloc enorm. Dup Primul Rzboi Mondial, subvenionarea clasei de mijloc a fost introdus i n Constituia Republicii de la Weimar. Dup ce al Doilea Rzboi Mondial distrusese o mare parte a industriei germane, domneau srcia i omajul. Atunci a fost creat (n 1948) Grupul Bancar KfW (Kreditanstalt fr Wiederaufbau Banca pentru Reconstrucie). Grupul bancar trebuia s acorde mprumuturi IMM-urilor, pentru a permite oamenilor s ias prin munc proprie din criz, fr a fi o povar pentru stat. De atunci clasa de mijloc este puternic susinut de toate guvernele i este adesea privit ca piatra de temelie a industriei germane. Cu pachetele de stimulare economic I i II guvernele federale finaneaz reducerile fiscale ale IMM-urilor prin reducerea impozitelor si posibiliti mai atractive de deductibilitate. n plus statul ofer credite, deoarece clasa se mijloc se finaneaz aproximativ 80% din credite. Punctele forte ale IMM-urilor includ punerea n aplicare rapid a produselor competitive, orientarea lor internaional, un grad nalt de specializare i capacitatea de a ocupa poziii de ni pe pia. Aceste caracteristici fac din multe companii mijlocii din Germania lideri mondiali de pia n domeniul lor. Sectorul IMM-urilor genereaz aproximativ 38,3% din totalul vnzrilor i cuprinde circa 83,0% din personalul n formare (Auszubildende). Dac avem n vedere numai firmele de familie, adic clasa de mijloc dup criterii calitative, importana macroeconomic arat n cifre, dup cum urmeaz: circa 95% din companiile germane sunt afaceri de familie. Ele contribuie cu o pondere de aproximativ 41,5% din vnzrile tuturor companiilor i ofer 57% din locurile de munc.Pe lng responsabilitatea economic pe care o au, firmele de familie au n Germania o mare responsabilitate social. Ele depind de o existen pe termen lung, de aceea le ofer angajailor mai mult siguran i servicii sociale. n plus, familiile contribuie la dezvoltarea sectoarelor sociale prin donaii pentru muzee, universiti si spitale.5

Produsul Intern Brut Incepand cu anul 2008, criza financiara a inceput sa se faca puternic simtita si in Germania. Economia germana a inceput sa se contracte, deoarece exporturile, pe care economia germana este bazata si de care este dependenta, au devenit negative, ceea ce acondus la o contractie mai mare de 2% a PIB-ului real. In anul 2009 Germania a realizat unPIB de 2404,40 mld euro, cresterea economica fata de anul precedent fiind de -5%, cea mai slaba performanta de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Totusi economia germana si-a revenit rapid dupa recesiunea din 2009 inregistrand in 2010 o crestere economica de 3,6%, cea mai ridicata dupa reunificare. 6Exporturile de bunuri si servicii au scazut cu mai mult de 16% in
5

http://www.dce.gov.ro/Materiale %20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf(vizitat 10.05.13)

6

http://www.kredit-moskva.ru/lit12.html (vizitat 10.05.13)

2009, fapt ce a cauzat direct micsorarea excedentului comercial al Germaniei de la 7,5% din PIB in 2008 la sub 5% in 2009 In 2009 sectoarele economice au avut urmatoarea contributie la crearea PIB: agricultura, silvicultura si pescuit 0,8%; industrie (fara constructii) 21,9%; constructii 4,6%; comert sector hotelier/ alimentatie publica, transporturi 17,6%; servicii in sisemele financiar-bancar, imobiliar si antreprenorial 31%; servicii publice si private 24%.Utilizarea PIB in 2009 a fost urmatoarea: consumul privat 58,9%; investitiile brute18%; consumul de stat 19,6%; constructii 8,7%. Bugetul de stat Bugetul de stat s-a situat aproape de pozitia de echilibru in 2008, la fel ca 2007. Veniturile bugetare au beneficiat de cresterea taxelor directe pe venituri, reflectand o inca relativ solida situatie pe piata fortei de munca. Oricum, bugetul a fost afectat de o reducere a contributiei la asigurarile de somaj si de rambursarea unei taxe referitoare la indemnizatiile acordate navetistilor (conform unei hotarari adoptate de Curtea Constitutionala Federala). Cheltuielile bugetare s-au diminuat datorita scaderii alocatiilor pentru ajutoarele de somaj, ca urmare a atenuarii somajului. Pe de alta parte, au aparut cheltuieli suplimentare rezultate din ajustarea pensiilor si a operatiunilor de sprijinire a bancilor gemane. Ca o conecinta a recesiunii economice, bugetul de stat a fost proiectat sa atinga un deficitde aproape 4% din PIB in 2009 si de aproximativ 6% din PIB in 2010. Deficitul este prevazuta se mari, datorita pierderii de venituri fiscale si a majorarii cheltuileilor aferente stabilizatorilor automati si celor doua pechete de stimulare fiscala, cu 1,5% din PIB in anul2009 si 2% din PIB in anul 2010. Cele mai importante masuri bugetare cu privire la capitolul venituri, in 2009, au fost: reducerea ratelor de contributii sociale (-0,3% din PIB); masurile de sprijinire a veniturilor si investitiilor (-0,3% din PIB) precum si reintroducerea alocatiilor acordate nevetistilor (-0,1%din PIB) Cheltuieleile totale guvernamentale vor creste cu aproximativ 4% din PIB, datorita cheltuielilor suplimentare de investitii, cheltuielilor in domeniul sanatatii, de protejare amediului si de sustinere a pietei fortei de munca. In anul 2010, deductibilitatea fiscala legata de contributiile la asigurarile de sanatate vadetermina pierderi de veituri fiscale de 0,3% din PIB, in timp ce cheltuiielile suplimentare deinvestitii vor afecta bugetul cu aproximativ 0,4% din PIB. 7 Atat in 2009, cat si in 2010, deteriorarea fortei de munca a condus la venituri mai mici de impozitare, la ajutoare de somaj mai mari si cheltuilei mai mari cu contractele de munca petermen scurt.
7

http://www.dw.de/top-stories/germany/s-1432 (vizitat 10.05.13)

In plus, bugetul pe anul 2009 a fost impovarat de procesele de ajustare a cresterii pensiilor datorate modificarilor ad-hoc din 2008. In anul 2010 modificarile se asteapta sa fie inversate, pe fondul unei reduceri a contributiei Germaniei la bugetul U.E., ca urmare a unei decizii a Consiliului European referitoare la resursele bugetare proprii pentru periodata 2007-2013. In 2011, Germania a adoptat un buget care prevede reducerea cheltuielilor, planuind sa cheltuiasca in 2011 aproximativ 305,8 de miliarde de euro, suma fiind cu 4% mai mica ca in 2010. Pentru prima data in Germania, bugetul pe 2011 trebuie sa fie in concordanta cu politica de reducere a datoriilor, fortand guvernul sa taie nivelul imprumuturilor cu 10 miliarde de euro anual. Guvernul planuieste sa stabileasca plafonul imprumuturilor la 48,4 miliarde de euro, de la estimarea precedenta de 80 miliarde de euro. 8

4.Relatia GermanoEuropeana
Timp de decenii, rolul Germaniei in Europaa fost acela de a asigura banii, nu conducerea, si avand in vedere amintirile legate de razboaiele mondiale, europenii au fost precauti in privinta unei dominatii germane, la fel si germanii insisi, potrivit unei analize a cotidianului Washington Post. Criza economica a zguduit puternic modelul postbelic al Europei si Germania ia din ce in ce mai mult deciziile. In timp ce multe state se chinuie sa-si plateasca datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva, iar pretul cerut - control mai puternic asupra modului cum functioneaza economiile acestor state - declanseaza semnale de alarma in capitalele europene. La Atena, protestatari imbracati in uniforme naziste se plimba pe strazi, ca aluzie la vechiul model al Germaniei. In Polonia, acuztiile ca Germania are ambitii imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidentiale. Bancile germane sunt mai putin expuse decat cele franceze la criza din Grecia. Germania s-a angajat, pana in prezent, cu 290 miliarde de dolari la pachetele financiare pentru Grecia, Portugalia,Irlanda si oricine mai are nevoie - mult mai mult decat oricare alta tara din Europa.9 Indoielile legate de un rol mai mare in Europa sunt evidente si in Germania, unde Merkel se confrunta cu dezbateri tot mai dure privind masura in care tara ar trebui sa-si foloseasca banii pentru a ajuta alte state. Circumstantele de azi favorizeaza insa Germania in rolul de conducator. Puterile continentale, intre care Franta si Italia, au scazut in influenta, in timp ce in
8

http://www.realitatea.net/motorul-europei-s-a-gripat-cresterea-economica-a-germaniei-a-incetinit-la-03prc-din-pib_987699.html#ixzz2OBJze6y5 (vizitat 10.05.13)

9

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/recently_published (vizitat 14.05.13)

interiorul Germaniei precautia aproape a disparut. Drapelul german, considerat un simbol al mandriei nationaliste, flutura din ce in ce mai mult in toata tara. Pana in prezent, Germania s-a situat intr-o zona de mijloc in privinta abordarii problemelor economice care afecteaza Europa. In contextul crizelor din Grecia, Irlanda sau Portugalia, Germania a rezistat la a plati nota si nu a conturat o viziune clara despre cum se pot evita probleme in viitor. Pe termen lung, insa, expertii sustin ca Merkel are putine optiuni pentru a se indeparta de Europa, chiar daca o astfel de directie ar fi populara in randul unei parti a electoratului. Germania face bani din produse si utilaje de calitate ridicata, pe care le vinde ulterior in afara tarii, astfel ca succesul sau depinde de cei din jurul sau. O recesiune in restul Europei ar lovi rapid si Germania. Rolul Germaniei in criza UE Germania a contribuit ntr-un fel sau altul la criza financiar ce nspimnt n prezent Europa i amenin restul lumii. Acum, unul din liderii Uniunii Europene (UE) trebuie s ia anumite decizii dure ca s previn aprofundarea crizei i s-i protejeze economia de reaciile n lan.Avnd statut de exportator major, ale crui produse sunt exportate n principal n rile UE, Germania este interesat n meninerea cererii pentru produsele sale, n condiiile actuale de criz. Acest lucru ar permite reducerea reaciilor cauzate de msurile economice aspre ce se aplic actualmente n rile europene.Potrivit studiului centrului analitic internaional Stratfor, Berlinul a folosit pe parcursul multor ani instituiile UE pentru a-i spori exporturile, ce constituie aproximativ 40% din produsul intern brut al rii. Crend zona euro, germanii ofereau posibiliti pentru ali membri ai uniunii monetare s ia credite la rate inacceptabile pentru economiile debitoare, inclusiv din Europa de Sud. n plus, potrivit studiului, gradul de risc cauzat de o astfel de politica de creditare a Germaniei, nu a fost deocamdat estimat. Msurile de austeritate n cadrul Uniunii Europene ar putea fi dezastruoase pentru economia german, deoarece scderea consumului ar putea afecta exporturile germane. Fr aceste exporturi, Germania ar intra n declin, - se menioneaz n raport.10 n prezent, Germania este preocupat de faptul cum s impun Grecia s pun n aplicare msurile de austeritate, desosebit de dureroase pentru Atena, n special n ceea ce privete reducerea salariilor din sectorul public i majorarea impozitelor, pentru a evita un eventual default. Sptmna trecut Berlinul a propus desemnarea Comisiei Europene n calitate de instituie responsabil pentru monitorizarea acestui proces, propunere ce a fost respins imediat de ctre Grecia, calificnd-o drept un atentat la suveranitatea rii.Germania cu siguran a fost implicat n acordarea de credite, care au condus Grecia la o situaie de impas relateaz
10

http://www.ziare.com/economie/criza-economica-mondiala/germania-a-redevenitlocomotiva-economiei-europene-1028260 (vizitat 14.05.13)

10

raportul Stratfor. Nu se exclude faptul c grecii s fi ascuns de creditori adevrul despre economia lor, ns chiar i aa, solicitarea germanilor s anuleze dreptul Greciei la auto-determinare, este foarte surpinztoare.La rndul su, Grecia a promis c va conveni cu creditorii restructurarea datoriilor ntr-un termen ct mai restrns. UE a suspendat, de asemenea, examinarea subiectului privind acordarea Atenei a celei de-a doua trane de ajutor financiar.La nceputul acestei sptmni, liderii UE au convenit s semneze un acord cu privire la Fondul European de Stabilizare (FSE), al crui buget va constitui 500 miliarde de euro. Acest mecanism are drept scop consolidarea disciplinei fiscale, ce prevede o limit de mprumut fix de 3%, prezena unui buget echilibrat, msuri corective pentru abateri i competene pentru Curtea de reglementare a nclcrilor.Marea Britanie i Republica Ceh au votat mpotriva acestui document. Se preconizeaz ca 25 de state membre ale UE s semneze acest acord la urmtorul summit din luna martie a acestui an.Noua strategie a UE, expus n cadrul summit-ului, se axeaz ntr-o proporie mai mare pe creterea economic i crearea locurilor de munc, dect pe introducerea msurilor de austeritate.ntre timp, msurile ce prevd mecanismul FSE, nu sunt noi. n 1997, cnd se discuta crearea zonei euro, 17 state membre ale UE au adoptat un acord de stabilitate i cretere, care prevedea o limit de mprumut de 3%. La acel moment, Germania a insistat pe adoptarea acestui pact.Ulterior, Germania i Italia au fost primele ri care au nclcat limita stabilit. Acestea au fost urmate de Frana. Spania a respectat limita stabilit pn n momentul instalrii crizei financiare din 2008. Grecia nu a respectat niciodat aceast limit, manipulnd statisticile sale de mprumut, care au fost fcute publice doi ani n urm.Mecanismul aprobat recent este calificat drept o strategie politic a cancelarului german Angela Merkel, care are drept scop calmarea electoratului german, nemulumit de risipa de bani n cazul rilor europene mpotmolite n datorii, cum ar fi Italia i Grecia.n circumstanele unei presiuni externe i nemulumirilor publice interne, Atena are cteva opiuni: fie c este de acord s-i plteasc datoriile la condiiile specificate, fie s declare stare de faliment.n ambele cazuri, Grecia poate s rmn izolat de pieele financiare sau s participe la ele, dar n condiii mult mai aspre.11 Dup cum demonstreaz experienele multor companii mari, mprumuturile devin mult mai atractive, n urma unui default, deoarece se deschide calea pentru noi datorii. Deocamdat, nu se cunoate dac cineva va mai acorda credite Greciei dup un eventual faliment, se menioneaz n raportul Stratfor. Grecia, de fapt, s-a aflat de mai multe ori n incapacitate de plat i totui a reuit s obin accesul la finanarea instituiilor internaionale, se specific n raport.

Germania, singura speranta a Europei

Comisia Europeana a dat publicitatii, saptamana trecuta, unul din cele mai catastrofice rapoarte economice din ultimii ani, care subliniaza ca Germania a
11

http://epochtimes-romania.com/news/rolul-germaniei-in-criza-ue---140605 (vizitat 14.05.13)

11

suferit cel mai abrupt declin economic inregistrat vreodata intr-o economie capitalista. Acelasi raport arata ca mai multe tari din Europa Centrala si de la periferia eurozonei se afla intr-o criza financiara si economica comparabila cu ce s-a intamplat in Argentina, Indonezia si Rusia in anii '90 si in Islanda anul trecut, noteaza Times. Practic, declinul de 3,8% din Produsul Intern Brut al Germaniei in primul trimestru al anului inseamna cam de trei ori mai mult decat scaderea inregistrata de Statele Unite si Marea Britanie, spun expertii. Pana si scaderea din timpul Marii Crize a fost mai usoara - economia germana este in cadere libera de un an de zile, cu un declin de 6,9%, comparativ cu 2,6% in SUA si 4,2 in Marea Britanie.12 Criza creditului a lovit Germania si Europa continentatla mai serios decat Statele Unite si Marea Britanie. De fapt, actuala situatie economica a fost declansata de o "furtuna perfecta", care ameninta sa transforme ireversibil batranul continent. Primul element al acestei furtuni perfecte este dependenta Germaniei de exporturi, in special bunuri durabile si masini. Aceasta calitate in vremuri prospere s-a dovedit a fi "calcaiul lui Ahile" in vremuri de criza, pe masura ce cererea globala sa restrans. In al doilea rand, bancile din Austria, Suedia, Grecia si Italia au acordat imprumuturi riscante tarilor din Europa Centrala si balticelor, folosind bani imprumutati de la banci si investitori germani. Tari precum Letonia, Estonia, Ungaria si Romania au imprumutat chiar si 10-20% din veniturile nationale in fiecare an, luand euro si franci elvetieni, in defavoarea monedelor nationale. Asadar, mediul de afaceri si proprietarii de case vor suferi un "tsunami de falimente" daca monezile nationale cad. Guvernele est-europene sunt disperate sa isi protejeze acum monedele nationale, insa masurile pe care le iau, cum ar fi taierile in sectorul public, nu fac decat sa adanceasca recesiunea. In al treilea rand, euro in sine a devenit o problema. In primul deceniu de existenta, euro a contribuit la cresterea tarilor din Europa continentatla, permitand-le sa se bucure de deficite enorme si crestere exponentiala in sectorul imobiliar. Aceasta crestere a dus la crearea de piete pentru masinile si alte bunuri produse in Germania. In ultimele luni insa, moneda unica s-a dovedit a fi o noua sursa de vulnerabilitate pentru membrii eurozonei - un guvern care se imprumuta in moneda proprie si are probleme poate oricand sa mai tipareasca bani pentru a-si plati datoriile. Guvernele din eurozona nu pot face asta.Colapsul economic din Europa Centrala va duce la colapsul creditelor, ceea ce la randul sau va conduce la probleme serioase in sistemul bancare european si va pune probleme serioase solvabilitatii guvernelor din Grecia, Austria, Irlanda si alte tari din eurozona. Toata aceasta nebunie va face ca economia europeana sa fie prinsa intr-o spirala deflationista similara cu cea din anii '30, cu un declin abrupt al creditarii si
12

http://www.wall-street.ro/articol/International/112974/Economia-Germaniei-rezista-la-criza-Veziaici-vestea-care-i-a-surprins-pe-analisti.html (vizitat 14.05.13)

12

scaderea salariilor.Cea mai plauzibila solutie pentru Europa, in aceste conditii, este sa scape din acest cerc vicios cu ajutorul Germaniei. Pentru aceasta, Germania ar trebui sa renunte la filozofia fiscala rigida si sa declanseze un program masiv de ajutorare. Mai mult, ar trebui sa garanteze datoriile tuturor partenerilor sai din eurozona, indiferent de costurile potentiale pe care le-ar avea de suportat contribuabilul german. Pietele financiare se bazeaza, de fapt, pe supozitia ca guvernul german va lua exact aceste masuri, daca situatia continua sa se deterioreze in Europa.13

Apocalipsa in Germania: Miracolul economic nu va mai dura mult Germania a fost cea mai infloritoare economie a lumii, in ultimii 10 ani, insa perioada de prosperitate s-ar putea termina in 2013, potrivit Market Watch. Produsul intern brut al acestei tari a crescut in mod consistent. In plus, a reusit sa devina unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial, cu toate ca mana de lucru nu este ieftina, costul vietii este ridicat, iar numarul mediu de ore lucrate este relativ mic, in comparatie cu alte tari. Germania exporta anual produse in valoare de 1,547 trilioane de dolari, adica putin mai mult decat Statele Unite si de doua ori mai mult decat Japonia. De asemenea, datoria sa externa este sub 100% din produsul intern brut si a reusit in fiecare an sa aiba un surplus comercial. Market Watch noteaza ca Germania a devenit, in ultimii 10 ani, trezoria Europei si cea mai stabila tara din punct de vedere economic din lume. In plus, statele din sudul Europei asteapta sa fie salvate de Berlin, acesta fiind inca un semn clar al succesului financiar. Insa miracolul s-ar putea termina in curand, potrivit publicatiei citate. Productia industriala s-a micsorat cu 2,6% in noiembrie, in timp ce banca centrala a revizuit in jos cresterea economica pentru 2013, de la 1%, la doar 0,4%. "Intr-adevar, economiile trec prin mai multe cicluri, astfel ca si cele mai puternice trec prin perioade de declin, mai ales cand economia globala se afla in situatii dificile, cum este cazul acum. Insa exista trei motive care ne fac sa ne gandim ca Germania va suferi o lovitura puternica in 2013", avertizeaza Market Watch. Exporturile vor scadea Explozia economica din ultimii ani a Germaniei s-a datorat cresterii economiilor emergente, precum China. Exporturile catre aceasta tara s-au marit de patru ori in ultimii 10 ani, ajungand la 6% din total.
13

http://www.ziare.com/politica/comisie/germania-singura-speranta-a-europei-755427 (vizitat

14.05.13) 13

"Inginerie mecanica, automobile si produse farmaceutice... sunt doar cateva exemple din ceea ce vinde Germania in toata lumea. De mentionat este faptul ca exporturile au luat avant dupa comercializarea masinariilor si uneltelor in tarile emergente. Insa aceste economii se dezvolta foarte rapid, astfel ca nu vor mai avea nevoie de astfel de produse, pentru ca si le vor face in ograda proprie. Iar dupa ce oamenii din statele emergente se vor imbogati, li se va deschide apetitul pentru lux. Desi masinile germane vor fi percepute in continuare ca un produs de top, instaritii chinezi si indonezieni vor dori smartphone-uri din America, vinuri frantuzesti si haine din Italia - nu ceea ce fabrica nemtii", explica Market Watch. 14 In consecinta, desi Germania a beneficiat extrem de mult de pe urma tarilor emergente, aceasta faza s-a incheiat. Criza din zona euro va afecta tot mai mult Germania Recesiunea din zona euro ar putea cuprinde si Germania, in 2013. Economia Italiei s-a contractat cu 2% in acest an, cea a Spaniei, cu 1,4%, iar Franta stagneaza. In consecinta, cererea pentru produsele germane se va micsora masiv. "Intr-adevar, cererea interna ar putea acoperi o parte din pierderile cauzate de scaderea exporturilor. Insa Berlinul nu a reusit pana acum sa dezvolte o economie bazata pe credite acordate populatiei, precum Statele Unite. Iar daca exporturile vor avea de suferit, nemtii nu vor iesi la cumparaturi sa salveze economia. Si nici Guvernul nu va face acest lucru, deoarece datoria tarii este destul de mare, de 82% din PIB, comparabila cu cea a Marii Britanii si mult mai mare decat a Spaniei, astfel ca statul nu are un spatiu prea mare de manevra, pentru a da economiei un avant", conform publicatiei citate. Germania va suferi de pe urma imprumuturilor acordate altor tari "Germania va plati factura pentru criza datoriilor din zona euro. Pana acum, imprumuturile acordate altor tari nu au afectat finantele Berlinului. De fapt, Germania a obtinut un profit bun de pe urma bailout-ului, deoarece Guvernul se imprumuta la costuri mai mici decat cele cu care sunt taxate Italia si Grecia pentru imprumuturi. Insa acest lucru nu va mai dura mult", mai scrie publicatia citata. Mai devreme sau mai tarziu, datoria Greciei va trebui sa fie stearsa, iar acest lucru se va resimti in "buzunarele adanci" ale statului german, astfel ca datoria Berlinului va exploda, intr-o perioada derecesiune, ceea ce va duce la reduceri masive de cheltuieli. Market Watch sustine ca investitorii vor interpreta situatia Germaniei ca pe un semnal negativ, astfel ca actiunile firmelor nemtesti vor scadea semnificativ. In concluzie, pentru Germania, anul 2013 va fi unul de cumpana.15
14

http://www.business24.ro/angela-merkel/stiri-angela-merkel/germania-prinsa-in-gheareleuniunii-ce-drum-aleg-germanii-1494735 (vizitat 14.05.13)

15

http://www.ziare.com/economie/criza-financiara/apocalipsa-in-germania-miracolul-economic-nu-va-maidura-mult-1208935 (vizitat 14.05.13)

14

5. Concluzie
In ansamblul ei, economia germana pare sa-si revina rapid si sa recupereze pierderiledin 2009 intr-un ritm mai bun decat alte mari puteri europene. Totusi, Germania, de unasingura, nu poate redeveni ce a fost inainte de instalarea crizei. Principalul motiv care ma facesa afirm asta este dependenta prea mare a Germaniei de export. Pana nu reusesc siprincipalele partenere economice ale Germaniei sa iasa din recesiune si sa inceapa sa-siintensifice schimburile comericale, reluandu-si importurile din Germania, aceasta din urma nuva reveni la cum era inainte de criza. Chiar daca Germania revine la o economie performanta,in celelalte tari exista riscul de revenire la recesiune, si cum Germania isi vinde majoritateaproduselor pe Piata Unica, luand in considerare datoriile gigantice ale tarilor din Europa, ce seva intampla cand nimeni nu va mai avea bani sa plateasca... Toata lumea se asteapta ca Germania sa redevina motorul economiei europene sauchiar celei mondiale, totusi exista indoieli. Drumul pana la revenirea la forta economica dealta data este facut abia pe jumatate, dependenta de exporturi este mult prea mare sipericuloasa, iar consumul privat in Germania continua sa inregistreze cote reduse. Orice soc extern, o crestere mai mare a pretului petrolului, o criza valutara, ar puteapune capat actualei conjuncturi economice favorabile. Criza a aratat ce profunda poate sa fiesi doar masurile in valoare de zeci de miliarde de euro luate de Guvernul German in politicalor de a sustine economia si piata muncii au impedicat un dezastru. Germania este obligata sa-si regandeasca modelul economic. In primul rand trebuieredusa dependenta de exporturi care da vulnerabilitate economiei germane, consumul pe planintern trebuie stimulat. Cu toate ca numarul somerilor scade datorita schemei Kurzarbeit,aplicata de guvernul german, dar si numarul angajarilor pe termen lung este in continuascadere. De asemenea creste numarul celor care lucreaza mai putin de 20 de ore pesaptamana, 25% din forta de munca fiind afectata de acest fenomen. Acestea nu sunt premise pentru stimularea consumului. Cei care au contracte petermen lung sufera si ei de scaderea salariilor nete si a puterii de cumparare, dar si demajorarea contributiilor la sistemul de asigurari sociale. Prin urmare, germanii prefera saeconomiseasca, decat sa arunce cu banii prin magazine. In acest context situatia euforica din Germania trebuie privita cu retinere si nu trebuiesubestimat pericolul unei noi recesiuni .

15

BIBLIOGRAFIE : 1.Heinz Lampert Ordinea Economica si sociala n Republica Federala Germania, traducere de Magdalena Leca si Florin Oarza, editura universitatii Al. Ioan Cuza, Iasi 1994. 2.http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Germania.pdf

3.http://www.geografialumii.ro/istoria-germaniei 4.http://www.germania.mfa.md/profilul-tarii/ 5.http://www.economywatch.com/world_economy/world-economic-indicators/type-ofeconomic-system.html 6.http://www.kredit-moskva.ru/lit12.html 7.http://www.dw.de/top-stories/germany/s-1432 8.http://www.realitatea.net/motorul-europei-s-a-gripat-cresterea-economica-a-germaniei-aincetinit-la-0-3prc-din-pib_987699.html#ixzz2OBJze6y5 9.http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/publications/recently_published 10.http://www.ziare.com/economie/criza-economica-mondiala/germania-a-redevenitlocomotiva-economiei-europene-1028260 11.http://epochtimes-romania.com/news/rolul-germaniei-in-criza-ue---140605 12.http://www.wall-street.ro/articol/International/112974/Economia-Germaniei-rezista-la-crizaVezi-aici-vestea-care-i-a-surprins-pe-analisti.html 13.http://www.ziare.com/politica/comisie/germania-singura-speranta-a-europei-755427 14.http://www.business24.ro/angela-merkel/stiri-angela-merkel/germania-prinsa-in-gheareleuniunii-ce-drum-aleg-germanii-1494735 15.http://www.ziare.com/economie/criza-financiara/apocalipsa-in-germania-miracoluleconomic-nu-va-mai-dura-mult-1208935
16

17