CUPRINS

I. NAFTA Necesitate, evolutie, rol 2. Acordul Nord-American de Comert Liber 3. Structura institutionala a NAFTA 4. !ortunitatea a!aritiei NAFTA ". A!recieri !rivind activitatea NAFTA. #ate statistice Conclu$ie

I. NAFTA necesitate, evolutie, rol %&tinderea !rocesului de re'ionali$are la scara !lanetara !rin a!aritia unor noi 'ru!ari de coo!erare si inte'rare economica, a determinat tarile de$voltate din America de Nord sa se 'andeasca si ele la o (orma de asociere care sa le re!re$inte mai bine interesele si sa le aco!ere de risc in relatiile cu celelalte state ale lumii, a(late si ele in ast(el de ra!orturi. Idea crearii unei $one de liber sc)imb intre S*A si Canada e vec)e de !este +,, de ani. Cu toate acestea, cu e&ce!tia unei !erioade scurte de comert liber in secolul -I-, din +."4 !ana in +.//, !ana in +0.. nu au e&istat alte !reocu!ari serioase cu !rivire la acest as!ect. In +0.0 s-a stabilit un Acord de creare a 1onei de Liber Sc)imb Canada S*A, la initiativa Canadei, care s-a am!li(icat in iunie +00+ cu aderarea 2e&icului (ormand NAFTA 3Asociatia Nord-Americana a Comertului Liber4. NAFTA este o urmare moderna si (ireasca a credintei nestramutate in (orta comertului si investitiilor libere, avand mai multi !redecesori celebri 3Auto!act si FTA4. 5 6rin acest Acord s-a urmarit crearea unei !uternice aliante economice, cu un !otential urias de utili$are a (ortei de munca in conditii de inalta !roductivitate si randament si care sa determine cresterea nivelului de trai si careia sa i se alature in viitor si alte state ast(el incat sa 'enere$e e(ecte deosebite asu!ra relatiilor economice cu alte tari sau 'ru!ari re'ionale. Sco!ul initial al reali$arii unei 'ru!ari de inte'rare a (ost acela de a crea o $ona de liber sc)imb, ca o alternativa la cea vest-euro!eana, !entru a contrabalansa evolutia acesteia. #eci, initiativa de creare a NAFTA este ras!unsul a!ararii americane in (ata !uterii economice atinse de *niunea %uro!eana, datorita adancirii !rocesului de inte'rare. NAFTA a a!arut ca o reactie de nemultumire, in s!ecial din !artea S*A, (ata de !rocesul de liberali$are comerciala !romovat de 7ATT, ca o consecinta a e(ectelor intar$iate si a li!sei de re$ultate concrete in unele domenii 3servicii, dre!tul de !ro!rietate, a'ricultura, investitii4. S*A, sustinator in(lacarat al multilateralismului si clau$ei natiunii celei mai (avori$ate au a8uns la conclu$ia ca actiunile re'ionale !ot o(eri !ro'rese mult mai mari com!arativ cu ne'ocierile multilaterale. 2. Acordul Nord - American de Comert Li er Acordul !rivind (ormarea or'ani$atiei internationale N.A.F.T.A. 3Nort) American Free Trade A'reement4 a (ost semnat la +9 decembrie +002 intre S.*.A., Canada si 2e&ic. #u!a ce a (ost rati(icat de !arlamentele celor 3 tari in noiembrie +003, Tratatul a intrat in vi'oare la + ianuarie +004. NAFTA aco!era o !iata de 39" milioane de consumatori si / trilioane de :, cu !ers!ectiva e&tinderii si mai s!re sudul continentului american, o su!ra(ata de 2+,3 milioane ;m din Alas;a si <ucon !ana in !eninsula <ucatan. Aceasta 'ru!are de inte'rare orientea$a !rocesul de re'ionali$are !e a&a Nord Sud, res!ectiv tari de$voltate tari in curs de de$voltare.

Acest Acord este un con'lomerat etero'en de state, ine'ale ca !utere economica, !otential si o(erta. 5 Inca din (a$a ne'ocierilor, NAFTA s-a ba$at !e indelun'atele relatii comerciale dintre S*A si Canada, res!ectiv S*A si 2e&ic. Ne'ocierile !rivind inc)eierea Tratatului au mers in !aralel si in aceeasi directie cu cele din cadrul =undei *ru'ua> a 7ATT. Concordanta tem!orala dintre cele doua acorduri este simbolica si sublinia$a !rocesul simultan al celor doua tendinte ale comertului international ? re'ionalismul la scara $onala si multilateralismul la scara !lanetara. ! iectivele acestui Acord sunt urmatoarele? %liminarea barierelor comerciale 6romovarea conditiilor !entru concurenta loiala Cresterea o!ortunitatilor investitionale si a ca!acitatii de e&!ort 6rote8area cores!un$atoare a dre!turilor de !ro!rietate intelectuala Stabilirea !rocedurilor adecvate !entru a!licarea tratamentului si solutionarea con(lictelor Stimularea coo!erarii trilaterale, re'ionale si multilaterale. NAFTA Proces dinamic si contradictoriu La a!aritia sa, NAFTA a avut mai multe semni"icatii? A re!re$entat sc)imbarea !oliticii S*A in directia re'ionali$arii, in !o(ida vec)ilor ei conce!tii des!re multilateralitate . %ste o 'ru!are economica inte'rationista intre su!er!uterea economica a lumii cu venituri !e locuitor (oarte mari S*A si doua tari cu un !otential di(erit Canada o tara de$voltata, dar cu un !otential economic mai mic si 2e&ic - o tara cu economie in de$voltare cu di(erente economice ma8ore com!arativ cu celelalte doua state.

#atorita alaturarii a doua tari cu un venit !e ca! de locuitor (oarte ridicat uneia cu un venit substantial mai sca$ut, unul dintre sco!uri a (ost de!lasarea a&ei de de$voltare economica s!re S. Aceasta $ona reuneste economii cu stadii de de$voltare di(erite, cu noi !ers!ective in comertul re'ional international. # $omeniile vi%ate de NAFTA sunt urmatoarele? comertul cu bunuri materiale comertul cu servicii investitiile directe de ca!ital-liberali$are re'ulile de concurenta as!ecte !rivitoare la !rotectia mediului.

! iectivul ma&or al NAFTA il constituie stabilirea unei $one de comert liber intre membrii sai !rin? -!romovarea com!etitiei loiale -cresterea o!ortunitatilor de investitii in teritoriul !artilor -recunoasterea si !rote8area e(icienta a dre!tului de !ro!rietate !e teritoriul (iecarei tari semnatare cunoasterea !rocedurilor e(icace !entru a!licarea re'lementarilor Tratatului si solutionarea eventualelor controverse -stabilirea strate'iei !entru de$voltarea coo!erarii trilaterale si multilaterale, in !ers!ectiva aderarii la Tratat si a altor tari din re'iune.

'. Structura institutionala a NAFTA Cele (a)te institu*ii 3conduse de re!re$entan@i ai tuturor celor trei @Ari membre4 !e care se ba$ea$A NAFTA sunt? +. Comisia !entru Liberul Sc)imb 3Free Trade Comission4 2. Comitetele NAFTA Bi 'ru!urile de lucru 3. Secretariatul NAFTA 4. Comisia !entru Coo!erare Cn #omeniul 2uncii ". Comisia !entru Coo!erare Cn #omeniul 2ediului Dncon8urAtor 3C%C4 /. Eanca Nord-AmericanA de #e$voltare 3NA#E4

9. Comisia !entru coo!erare cu statele vecine Cn domeniul mediului Cncon8urAtor 3E%CC4 Continutul Acordului se !re$inta sub (orma unui document (inal structurat in . !arti 3ca!itole4, du!a cum urmea$a? 6artea I? #is!o$itii 'eneraleF 6artea II a? Comertul cu !roduseF 6artea III a? bstacole si te)nici comercialeF 6artea IG a? 6iete !ubliceF 6artea G a? Investitii, servicii si !robleme cone&eF 6artea GI a? 6ro!rietatea intelectualaF 6artea GII a? #is!o$itii administrative si institutionaleF 6artea GIII a? Alte dis!o$itii. 6revederile documentului se re(era la 9 domenii im!ortante de activitate? accesul !e !iete, re'uli de ori'ine, re'lementari comerciale, comertul cu servicii, investitii, re'uli !entru asi'urarea !ro!rietatii intelectuale si solutionarea controverselor. In cele 22 de ca!itole si 0 ane&e, Tratatul de Comert Liber re+lementea%a derularea tran%actiilor comerciale dintre S*A, Canada si 2e&ic, in !ers!ectiva eliminarii barierelor tari(are si netari(are. ,.!)ortunitatea a)aritiei NAFTA Accesul tot mai liber la !iata, stabilirea unor re'uli e&!licite asu!ra comertului si investitiilor straine directe, au (acut din NAFTA o re'iune (oarte atractiva !entru membrii sai dar si !entru com!aniile multinationale din a(ara $onei. Cei care vor avea de casti'at de !e urma crearii NAFTA vor (i cei care bene(icia$a de te)nolo'ie si ca!ital, si bineinteles consumatorii. Inca de la creare NAFTA a avut un im!act semni(icativ. Criterii de aderare- disci!lina bu'etara, stabilitatea !returilor, datoria e&terna, stabilitatea monedei, !olitici liberale, stabilitatea veniturilor obtinute din ta&e vamale, democratie (unctionala. In vederea crearii unei $one de comert liber s-a !us accent !e inlaturarea !ro'resiva a ta&elor vamale si a barierelor netari(are in calea comertului cu mar(uri intre tarile membre. Sectoarele cele mai a(ectate de intrarea in vi'oare a Tratatului sunt, in s!ecial, cele a(erente !roduselor !entru care au (ost eliminate tari(ele vamale intre tarile semnatare, in conditiile mentinerii de ta&e vamale ridicate (ata de terti 3industria de te&tile, automobile, masiniunelte, !roduse a'ricole4. 5 In !rimii ani de (unctionare, e(ectele NAFTA au (ost vi$ibile? comertul intre cei trei membri a inre'istrat o evolutie dinamica. C)iar daca la ince!ut obiectivele !ro!use nu au condus la re$ultatele aste!tata, !rin declansarea cri$ei monetare din 2e&ic, incetinirea cresterii economice !rin declinul comertului intre state si evolutia alarmanta a soma8ului in Canada, !recum si alte evolutii contradictorii au adus numeroase critici la adresa NAFTA, care a (ost considerata de unii o!o$anti la ideea liberali$arii, cau$a tuturor evenimentelor economice ne'ative.

C)iar si in aceste situatii economice, o anali$a detaliata si obiectiva a evenimentelor amintite arata si demonstrea$a ca NAFTA nu a constituit o cau$a a declinului economic in re'iune, ci o solutie a revi'orarii cresterii economice, ca (lu&urile comerciale au crescut mai re!ede la !rodusele a(late sub incidenta aran8amentelor de liber sc)imb, (actorul esential al relansarii economiei 2e&icului. #ar succesele ulterioare ale NAFTA au domolit s!iritele si au demonstrat ca instituirea sa nu a constituit o 'reseala. In (iecare $i, volumul sc)imburilor trilaterale dintre tarile Acordului se ridica la a!roa!e +,9 miliarde *S#.

..A)recieri )rivind activitatea NAFTA. $ate statistice 6erce!uta initial ca o casatorie im!osibila intre bo'ati si saraci, NAFTA a devenit un succes rasunator. NAFTa s-a dovedit a (i o sursa de bene(icii durabile !entru (iecare dintre !arteneri. Aceasta tendinta se va e&tinde la scara mult mai lar'a, daca va (i !us in a!licare liberul sc)imb intre tarile membre NAFTA si cele ale Americii Latine. Comertul reci!roc intre cei trei membri a devenit tre!tat mult mai liberali$at. Sc)imburile comerciale si investitiile directe intrare'ionale au crescut, de!asind c)iar si cele mai o!timiste aste!tari. Fiecare stat membru a inre'istrat cresteri economice de o am!loare (ara !recedent, de la an la an, ca e(ect al de$voltarii sc)imburilor comerciale. 6entru Canada, S*A re!re$inta cel mai im!ortant !artener comercial, cu care derulea$a !este doua treimi din im!orturile si e&!orturile saleF ././H din e&!orturile totale ale Canadei sunt destinate !artenerilor NAFTA. 5 La nivel bilateral, S*A si Canada de$volta cele mai im!ortante relatii !e !lan mondial. In ca$ul relatiilor comerciale intre S*A si Canada, situatia a continuat sa (ie aceeasi dinaintea crearii NAFTA, cu mentiunea ca a!roa!e toate sc)imburile de mar(uri intre cele doua tari sunt in !re$ent scutite de ta&e vamale. 2e&icul se bucura de8a de o relatie s!eciala cu S*A si re!re$inta cel de-al doilea !artener comercial al acestora. 6entru 2e&ic, S*A constituie !rinci!alul !artener comercial, in tim! ce sc)imburile economice Canada 2e&ic sunt mai reduse ca am!loare. Sc)imburile comerciale ale S*A cu 2e&icul le de!asesc !e cele cu Ia!onia si cu intrea'a %uro!a. 6este 9,H din e&!orturile 2e&icului sunt orientate s!re S*A. In !rimele / luni du!a semnarea Acordului, e&!orturile S*A catre 2e&ic au crescut cu +/,9H, iar catre Canada cu 0,/H, com!arativ cu aceeasi !erioada a anului anterior. Im!orturile din 2e&ic au crescut cu 2,,3H, iar cele din Canada cu +,,2H.

6rin intrarea in vi'oare a Tratatului, S*A si Canada au des(iintat barierele tari(are la e&!orturile me&icane !ro!rii in !ro!ortie de .4 H si, res!ectiv, 90H. 2e&icul a des(iintat barierele tari(are !entru 43H din im!orturile din S*A si 4+H !entru cele !rovenite din Canada. 5 6rin intermediul NAFTA, tari(ele me&icane au (ost reduse de la +,H la 3H, iar im!ortante bariere netari(are 3mai ales in sectorul industriei de automobile4 au (ost eliminate. Sc)imburile intre tarile Americii de Nord re!re$inta 4,H din e&!orturile re'iunii, (iind cu +,H mai mari decat im!orturile. #u!a intrarea in vi'oare a NAFTA, valoarea sc)imburilor trilaterale a crescut de !este doua ori, comertul intra$onal (iind in anul 2,,2 de !este /2, miliarde :. Investitiile straine directe e(ectuate de alti !arteneri ai NAFTA in cadrul 'ru!arii, de asemenea s-au dublat, de!asind 200,2 miliarde : in anul 2,,,. Nivelul mediu al ta&elor vamale me&icane s-a situat la +,H in +003, de 2," ori mai mare decat cel al S*A, in tim! ce in +000, nivelul ta&elor vamale me&icane a sca$ut la 2H, iar barierele netari(are au (ost eliminate in cea mai mare masura. Si la ince!ut de mileniu III, NAFTA continua sa (ie unul din !rinci!alele motoare ale cresterii comertului mondial. Ast(el, im!orturile de mar(uri ale acestei re'iuni au crescut in 2,,+ cu +20 de miliarde de :, re!re$entand mai mult decat o cincime din im!orturile mondiale de mar(uri si a!roa!e 8umatate din cresterea comertului mondial. C!NCLU/II NAFTA este un acord de liber sc)imb de mare anver'ura, (iind un model de coo!erare de ti! 'uvernamental, (ara a dis!une de or'anisme su!ranationale Tratatul nu are obiective de natura !olitica 6rin acest acord s-a urmarit instaurarea unei !uternice aliante economice, cu un urias !otential de utili$are a (ortei de munca si de crestere a nivelului de trai, caruia este !osibil sa i se alature in viitor si alte tari din ccident si care va avea e(ecte deosebite asu!ra relatiilor cu alte state industriali$ate 6romovarea tendintelor liberale de comert in toata America Latina 6rin crearea NAFTA, statele membre si-au lar'it !osibilitatile de des(acere a !roduselor si siau imbunatatit com!etitivitatea !ro!riilor !roduse, ca urmare a de!lasarii !roductiei s!re $onele 'eo'ra(ice care o(era (orta de munca mai ie(tina si bine cali(icata NAFTA va !ermite S*A atra'erea unui volum tot mai mare de ca!ital si ;noJ-)oJ 8a!one$ in emis(era occidentala. 2ulte state au inc)eiat acorduri bilaterale sau multilaterale !entru reducerea tre!tata a ta&elor vamaleF ele !re'atesc terenul !entru un !roiect (oarte ambitios? crearea unei $one de liber sc)imb care sa includa toate statele americaneF multe tari in de$voltare s!ri8ina aceasta idee, observand avanta8ele obtinute de 2e&ic in relatiile cu S*A %(ectul crearii NAFTA va avea im!licatii deosebite, atat asu!ra relatiilor economice cat si asu!ra relatiilor !olitice si sociale ale tarilor Americii de NordF ea va !roduce in acelasi tim! modi(icarea ra!ortului de (orte (ata de tarile *% si Ia!onia si va determina crearea unei $one cu !otential comercial 'reu de ima'inat. Tarile membre din aceste !uteri re'ionale des(asoara sc)imburi comerciale si cu tari din a(ara re'iunii, comertul intrare'ional crescand ast(el mai ra!id decat comertul intrare'ional. Na(ta, *% si Asia de %st domina in !re$ent economia lumii, cu!rin$and .,H din !roductia si comertul mondial.