SINTEZA SI REGLAREA SINTEZEI DE PROTEINE Sinteza de proteine specifice este activitatea fundamentala a fiecarei celule din or anism!

! Aceasta sinteza este re lata de flu"ul informatiei enetice si este inscrisa in structura acizilor nucleici celulari ADN si ARN# $lu"ul informatiei enetice %iolo ia moleculara a permis cunoasterea mecanismelor enetice care stau la &aza aparitiei si detectarii caracterelor cu e"primare fenotipica# $iecare caracter morfolo ic sau molecular caracteristic individului reprezinta 'ultimul lant( din seria de etape &ioc)imice controlate enetic# Intre informatia enetica si forma finala a caracterului sunt interpuse o serie de etape o&li atorii*Ruffie+# $lu"ul informatiei enetice , Etape Prima etapa este reprezentata de transferul informatiei enetice din ADN,ul cromozomial in citoplasma celulei# Acest transfer este realizat prin sinteza moleculelor de ARN mesager care- conform principiului complementaritatii &azelor azotate- respecta ri uros structura primara a ADN,ului! A doua etapa incepe cu formarea nisei polizom unde se asam&leaza specific aminoacizii in lanturile polipeptidice# Aici conlucreaza diferentiat cele trei tipuri de ARN celular*mesa er- ri&ozomal si de transport+ la edificarea unei proteine ale carei structura si functie sunt specifice fiecarui individ si fiecarei specii! A treia etapa este esentiala si este reprezentata de materializarea informatiei enetice su& forma de molecule proteice, enzimatice, imunologice! A patra etapa este le ata de finalizarea caracterelor anatomo-structurale# Realizate onto enetic- controlate enetic si influentate de factorii de mediucaracterele morfolo ice sunt particulare fiecarui individ si fiecarei specii# $lu"ul informatiei enetice .Teoria semantica %iopolimerii celulari pot fi clasificati dupa radul semnificatiei enetice si participarea la edificarea caracterului*Zuc/ernandl si Paulin +# ADN,ul cromozomial are drept caracteristica dispunerea liniara a informatiei enetice- fiind numit semantida primara deoarece detine informatia primara a enelor! ARN,ul celular are rolul de mesa er intre nucleu si citoplasma# Deoarece copiaza informatia enetica din ADN- folosita apoi in citoplasma pentru ordonarea aminoacizilor din structura polipeptidului- ARN,ul este denumit semantida secundara! Proteinele- formate din lanturi polipeptidice sunt considerate semantide tertiare! Glucidele si lipidele se sintetizeaza su& controlul unor enzime specifice si sunt numite molecule episemantice deoarece ele ca produs final nu e"prima in totalitate informatia o&tinuta din primele trei tipuri de semantide#

0OD1L GENETI0 Intele erea flu"ului de informatie enetica cere si cunoasterea modului particular in care sunt codificate mesa2ele in structura ADN,ului cromozomial! Informatia enetica este inre istrata in moleculele acizilor nucleici su& forma unui cod genetic . determinat de ordinea &azelor azotate in structura primara a ADN, ului# Ordonarea intracatenara a &azelor azotate defineste mesa2ul enetic! Informatia genetica este informatia data de secventa de nucleotide din structura moleculei de ADN sau ARN- care ordoneaza sau codifica secventa de aminoacizi din structura unei proteine# Informatia enetica este conservata si multiplicata prin duplicarea semiconservativa a moleculei de ADN! 0OD1L GENETI0 , GENERALITATI Orice informatie enetica este reprezentata conventional prin semne . simboluri; Totalitatea semnelor conventionale care servesc la o&tinerea unui mesa2 enetic reprezinta alfabetul genetic; Sim&olurile se asociaza intre ele in cuvinte de cod pentru a putea e"prima mesa2ul! Succesiunea cuvintelor de cod ordoneaza fraze logice cu determinism &iolo ic! Prin asocierea frazelor lo ice o&tinem mesajul pentru definirea unui caracter e"primat fenotipic! Cifrul prin care se exprima logic informatia genetica reprezinta codul genetic 0OD1L GENETI0 . GENERALITATI 3 sim&oluri*A- G- 0- T41+ 5 67 aminoacizi8 9atson 0ric/ a introdus in :;<: notiunea de codon . unitatea de functie a codului enetic- format dintr,o succesiune de &aze azotate- necesare pentru codificarea unui aminoacid din structura proteinelor! Initial s,a crezut ca unitatea de functie este reprezentata de un sin ur nucleotidadica codonul univoc# Daca codonul ar specifica strict un aminoacid- numarul codonilor o&tinuti ar fi de 3 " : 5 3- deci ar fi specificati numai 3 aminoacizi- iar restul de :< ar ramane nespecificati! Acelasi rationament poate fi aplicat si in cazul codonului biunivoc 3 " 3 5 :< codoni- respectiv :< aminoacizi- admitand faptul ca ordinea &azelor modifica tipul de aminoacid! Nieren&er si =att)aei*:;<:+ au demonstrat ca- dimensional- codonul este triunivoc- iar fiecare aminoacid este codificat de o tripleta, succesiunea a trei nucleotide adiacente; Prin aceasta asociere numarul com&inatiilor posi&ile este de 3 " 3 " 3 5 <3- care acopera si depaseste numarul aminoacizilor din structura proteinelor#

0ARA0TERISTI0ILE 0OD1L1I GENETI0 Unitatea de functie a codului genetic este codonul# El este format din secventa liniara a trei nucleotide! Codul genetic este degenerat# Numarul com&inatiilor posi&ile este 3> 5 <3 codoni# $ata de numarul aminoacizilor avem un surplus de 33 de codoni# Dintre aceste triplete- multe participa la codificarea aceluiasi aminoacid# De e"empluleucina este codificata de < codoni diferiti? 11A- 11G- 011- 010- 01A si 01G- iar ar inina de < codoni? 0G1- 0G0- 0GA- 0GG- AGA si AGG# E"ista codoni sinonimi iar codul enetic este de enerat- adica un aminoacid este specificat de mai multi codoni# Acest aspect se numeste redundanta informationala; 0odul enetic inscris in molecula ADN,ului este recunoscut in structura ARN, ului mesa er prin complementaritatea bazelor: C !, ! C, " A, A ## Codul genetic nu este ambiguu# 1n codon dat recunoaste un sin ur tip de aminoacid# Codificarea este inepuizabila# De e"emplu- secventa de :7 dezo"iri&onucleotide realizeaza : milion de com&inatii sau fraze diferite- iar dintr,o secventa de :@ dezo"iri&onucleotide pot rezulta cateva sute de milioane de com&inatii diferite# Mesajele au punctuatie# Semnele de punctuatie sunt reprezentate de un codon start sau initiator A1G- care specifica metionina si A codoni denumiti nonsens*1AA- 1AG- 1GA+ care semnifica oprirea sintezei proteice# Intre codoni nu exista semne de separare sau virgule. 0itirea mesa2ului se face in flux continuu pana la codonul terminator# Intre codoni nu raman dezo"i, ri&onucleotide izolate- neinte rate in componenta unui triplet functional# Codul genetic nu accepta suprapunere# $iecare codon poseda &azele proprii- care nu participa in acelasi timp la structurarea altui codon# Codul genetic este universal. El este acelasi pentru toate speciile cunoscute din re nul ve etal si animal# Datorita universalitatii codului enetic s,a reusit &iosinteza )emo lo&inei folosindu,se ri&ozomi si ARN,m din reticulocite de iepure- in prezenta ARN,t provenit de la E.colli# 0eea ce difera este succesiunea si frecventa distri&utiei codonilor la fiecare specie Codul genetic se modifica prin mutatie# Principalele tipuri de mutatii- limitate la un sin ur cistron constau din? substitutia- insertia sau eliminarea unei baze din structura ADN,ului# =odificand secventa nucleotidelor se amplifica informatia enetica# 9ri )t*:;<<+? daca ena are :777 nucleotide- posi&ilitatile de modificare sunt de 3BCCC nucleotide# SINTEZA DE PROTEINE SI POLIPEPTIDE Structura primara a fiecarei proteine este inscrisa codificat in structura moleculei de ADN su& forma de ene! O ena este un se ment de ADN care codifica un produs functional*ARN,mARN,t- ARN,r+!

 =a2oritatea enelor codifica sinteza proteica- deoarece marea ma2oritate a enelor sunt transcrise in ARN,m iar ARN,m este apoi translat in proteine sau polipeptide! Polipeptidele mici- codificate de doua sau mai multe ene tre&uie sa fie unite pentru a produce o proteina functionala# poate fi impartita in 6 etape Transcriptia informatiei enetice de la ADN catre moleculele de ARN! Translatia4 Traductia informatiei enetice intr,un lant polipeptidic TRANS0RIPTIA IN$OR=ATIEI GENETI0E ADN,ul- datorita ar)itecturii sale in structura cromozomilor- masei moleculare foarte mari si le arii cu proteinele )istonice la nivelul nucleozomilor- nu poate parasi nucleul celulelor eucariote! Din cantitatea foarte mare de informatie enetica detinuta de ADN- numai o mica parte este necesara pentru controlul functiilor celulare! De aceea- mesa2ul enetic se transcrie pe secvente scurte de ADN- dand nastere ARN,m- capa&il sa paraseasca nucleul si sa transporte informatia in citoplasma celulei- unde are loc asam&larea aminoacizilor in lanturi polipeptidice# Prin asam&larea ri&onucleotidelor in structura ARN,m- respectandu,se principiul complementaritatii &azelor se reproduce fidel- in ne ativ- informatia enetica din se mentul cistronului de ADN# "ranscriptia ARN-m are loc in $ etape: Initierea; %longatia; "erminarea& 'A(A )% INI"I%R% Incepe cu o secventa particulara de A)N denumita situs promotor, unde se ataseaza enzima ARN-polimeraza-A)N-dependenta, care initiaza transcriptia; ARN-polimeraza sintetizeaza acid nucleic in directia *+ la $+, iar citirea matritei de A)N se face in directia $+ la *+; ,a acest nivel se gaseste si o subunitate proteica denumita factor sigma, care are rolul de a mentine conformatia de dublu -elix necesara recunoasterii situsului promotor; In momentul in care complexul ARN-polimeraza.factor sigma recunoaste corect promotorul, factorul sigma se disociaza de ARN polimeraza si enzima incepe sa despiralizeze -elixul de A)N, formand o regiune de dezoxiribonucleotide neamperec-eate, care serveste drept matrita pentru sinteza ARN-ului& RNA polDmerase from E#coli is composed of / pol0peptide subunits? tEo alp)a su&units! one &eta! one &eta prime! one ome a!

 sigma subunit# $ive of t)ese su&units*alp)a 6- &eta- &eta prime- ome a+ are ti )tlD &ound to et)er and constitute core enz0me# RNA polDmerase -oloenz0me*si ma su&unit plus core enzDme+- reco nize t)e &e innin of a ene- t)e startin re ion t)at is called t)e promoter; T)e information coded in t)e DNA promoter ena&les t)e enzDme to reco nize t)e e"act point E)ere transcription &e in "1% 2R343"%R A c)aracteristic re ion of t)e promoter t)at occur at appro"imatelD position ,A@ is t)e recognition region to E)ic) t)e polDmerase first &inds*""!ACA+# T)is seFuence refer to t)e top strand t)at does not under o transcription# T)e polDmerase leaves t)e ,A@ seFuence and t)en proceeds to move doEnstream to anot)er re ion conserved# T)is is t)e second consensus seFuence*"A"AA"+ and is found at position ,:7# It is /noEn as 2RI5N36 5378259& T)e distance &etEeen P% and t)e ,A@ seFuence is a&out :<,:G &ases! T)e P% is t)e re ion E)ere polDmerase &inds firmlD and t)is is &elive to &e t)e location E)ere t)e )eli" DNA opens up*unEinds+ to alloE &ase pair reco nition to t)e DNA template for t)e RNA formation! T)e open re ion e"tends from P% to a feE positions past position H:*t)e startin point of transcription+! T)e first nucleotide of t)e transcript RNA is tDpicallD a purine*A or G+ at t)e @I end! T)is means t)at a pDrimidine*T or 0+ mar/s t)e position on t)e antisense strand E)ic) under oes transcription and is toEard t)e AI end of t)e strand# 'A(A )% %,3N!A"I% Odata cu inceperea transcriptiei- ri&onucleotidele ce contin A rupari fosfat de )idro en se lea a pe &aza complementaritatii &azelor- imperec)indu,se cu dezo"iri&onucleotidele e"puse de pe catena despiralizata care va fi transcrisa! Ri&onucleotidele se lea a apoi covalent intre ele prin le aturi fosfodiestericeener ia fiind furnizata prin clivarea celor doua rupari fosfat din ATP! ARN,m polimerizeaza la o rata de cca A7 nucleotide4sec# 'A(A )% "%R4INAR% 0and elon atia atin e apro"# :7 nucleotide- factorul si ma se disociaza- deoarece intalneste un codon stop- iar lantul complet de ARN,m paraseste ena! Terminarea transcriptiei are loc numai in prezenta unui factor ro*Ro&ert- :;J7+! Odata ce ARN,polimeraza se deplaseaza de la nivelul re iunii promotor- se poate atasa o noua molecula de ARN,polimeraza la promotor- care poate initia o noua etapa a transcriptiei! O ena poate fi transcrisa de mai multe ori#

 Si nals to stop transcription are in t)e DNA in t)e form of seFuences called "%R4INA"3R :%;#%NC%:# A feE features of t)ese seFuences are? T)e presence of inverted repeats# Readin t)em in t)e same direction @I to AI on eit)er of tEo DNA strands Dields t)e same seFuence of nucleotides# On eit)er of t)e tEo strands t)e inverted repeats provides a re ion E)ere base pairing can ta<e place bet=een segments of t-e same strand, if t-e t=o strands are separated; As a result of t)is- a loop, a )airpin confi uration *or palindrome+ forms! An inverted repeat of terminator tDpicallD is associated Eit) a re ion ric) in G0! TRANS0RIPTION IN E1KARLOTES )ifferent features from pro<ar0otes? Eu/arDotes )ave t)ree different RNA polDmerases- E)ereas pro/arDotes )ave onlD one RNA polDmerase! mRNA from eu/arDotes under oes c)emical modification &efore it is used to ma/e proteins# In eu/arDotic cells are found t)ree different RNA polDmerases and eac) is responsi&le for t)e sDnt)esis of a different class of RNA molecules# RNA pol0merase I is confined to t)e nucleolus , sDnt)esis of small and lar e su&unit ri&osomal RNA*rRNA+! RNA pol0merase II sDnt)esizes mRNA from all t)e various /inds of structural enes coded for polDpeptides and for some of snRNAs# RNA pol0merase III sDnt)esizes tRNA- ot)er small nuclear RNA and *s ribosomal RNA# T)e first t)ree polDmerases are una&le &D t)emselves to reco nize and &ind to specific &ase seFuences in promoters# T)e initiation of transcription depends entirelD on certain proteins /noEn as "RAN:CRI2"I3N 'AC"3R:# T$ are elements t)at reco nize specific seFuence in promoters and initiate transcription! Almost all promoters t)at interact Eit) RNA polDmerase II contain a conserved seFuence /noEn as 13!N%:: box8or "A"A box9& All of t)em are made of multiple su&units and are called )oloenzDmes! T)e most active RNA,sDnt)esizin a&ilitD is associated Eit) RNA pol0merase I# Its product , ri&osomal RNA is a ma2or component of t)e ri&osome*a lar e ri&onucleoprotein particle+# PolDmerase I accounts for most of t)e RNA sDnt)esized in t)e cell! RNA polDmerase II is responsi&le for t)e sDnt)esis of t)e precursor of mRNA . )etero enous nuclear RNA* or pre,mRNA+ E)ic) is usuallD muc) lar er t)an mRNA# Pre,mRNA is t)e primarD transcript and &efore it can &e used &D t)e cellit must first &e enzDmaticallD processed into mRNA#

MOGNESS &o"*TATA &o"+ It is located a&out 6@ &p upstream*,6@+ from H:*t)e start site of transcription+ and )ave t)e consensus seFuence @I,TATAAA,AI! Tends to &e surroundin &D G0 seFuences! $our different transcription factors &inds in t)e vicinitD of t)e TATA &o"! One of t)ese- transcription factor II)8"' II)+ /noEn also as "A"A protein reco nizes t)e TATA seFuence and must &ind to t)e DNA &efore anD ot)er molecules do! Once T$ IID attac)es it is folloEed &D "' A- "' 5- t)e polDmerase and &D t)e "' II%! "A"A se>uence determines t)e e"act site for t)e start of transcription &ut it does not do t)is alone# TEo ot)er seFuences upstream of t)e start point also affect ene e"pression and t)ese are 0AAT &o" an G0 &o"# T)e CAA" box )as t)e consensus seFuence upstream GG00AAT0T and is often located at position ,G7 upstream of H:# =utations in t)e 0AAT re ion reatlD reduce t)e level of transcription from t)e promoter# =utations in t)e TATA re ion partiallD reduce t)e transcriptional activitD &ut t)e initiation site is altered# T)e !C box include tEo &o"es- eac) of eac) contains t)e consensus seFuence GGG0GG! One suc) &o" is usuallD found upstream and one doEnstream from 0AAT &o"E)ile TATA and G0 &o"es interact Eit) a feE defined transcription factors0AAT &o" are reco nized &D a diversitD of protein molecules- some of E)ic) facilitate transcription# En)ancer seFuences are &indin sites for a Eide varietD of T$# An en)ancer can increase t)e rate of transcription#

TRANS0RIPTIA IN$OR=ATIEI GENETI0E 2R3C%:AR%A.4A"#RA"IA ARN 4%:A!%R Transcriptia este mult mai comple"a in celulele eucariote decat in celulele procariote! ARN,m nu este functional imediat dupa constituire- el are nevoie de o etapa de maturatie- care lipseste la procariote! E"plicatia este data de prezenta in enele eucariote a unei mari cantitati de introni- secvente noncodante pentru proteina finala- dispersate printre re iunile codante sau exoni; ARN,polimeraza copiaza atat e"onii cat si intronii pentru a forma un ARN-m precursor sau ARN-premesager# Precoce in transcriptie este adau at un nucleotid neo&isnuit J,metil uanilat la capatul @I al ARN,pm- numit cap! Acesta are rolul de atasare a ri&ozomilor pentru translatie! In momentul in care transcriptia este aproape completa- la capatul AI este atasata o serie de :77,6@7 nucleotide cu adenina- numita coada poli-A

 Rolul sau este de a transporta ARN,m in afara nucleului si de a,l sta&iliza impotriva de radarii in citoplasma! Dupa transcriptia ARN,pm- re iunile non,codante sunt e"cizate iar re iunile codante sunt unite prin comple"e de ri&onucleoproteine numite spliceozomi pentru a forma ARN-m matur- care trece apoi in citoplasma pentru a fi translat in proteine# TRANS0RIPTIA IN$OR=ATIEI GENETI0E :%4NI'ICA"I% ARN,m- desi se aseste in proportie de ?-@A din totalul ARN,ului celulartranscrie apro"imativ 98% din totalul informatiei enetice e"istente in ADN,ul cromozomial# O molecula de ARN,m transcrie informatia care asi ura sinteza unui polipeptid celular#Teoretic e"ista atatea tipuri de ARN,m cati cistroni functionali sunt in enotip! ARN,t si ARN,r- desi reprezinta ?*A si BCA din totalul ARN,ului celularutilizeaza ca matrice numai 2% din totalul informatiei enetice e"istenta in AND, ul cromozomial# Aceste tipuri de ARN- in cantitati mari si putin diversificate au rol in translatia mesa2ului enetic- adoua etapa in sinteza proteinelor celulare Elementele implicate in realizarea translatiei sunt? ARN-r ARN-t Aminoacizi %nzime )onatorii de energie Elementele implicate in realizarea translatiei? ARN-t, aminoacizi In timpul translatiei ARN,t specifici fi"eaza aminoacizii specifici- ii transfera pe ri&ozomi si ii insera intr,o pozitie specifica - in functie de mesa2ul din ARN,m! 0uplarea si transportul specific se fac in prezenta ATP,ului si a aminoacil,ARN,t, sintetaza specifica! Activarea aminoacidului si transportul sau specific se desfasoara in doua etape? Elementele implicate in realizarea translatiei? Etapele activarii aminoacidului , prima etapa corespunde activarii aminoacidului? R,0M,0OOM H Enzima H ATP 5 R,0M,0O,O,A=P,E H PP NM6 NM6 aminoacid aminoacid activat , in etapa a doua are loc cuplarea aminoacidului activat cu ARN,t? R,0M,0O,O,A=P,E H ARN,t 5 R,0M,0O,O,ARN,t H A=P H E NM6 aminoacil,ARN,t Acest proces este efectuat de catre portiunea anticodon a moleculelor de ARN,t complementare cu secventa de codoni de pe ARN,m!

 ARN,t este o molecula tridimensionala cu forma de frunza de trifoi inversatacu lun ime de apro"# J7 nucleotide! La capatul AI se poate atasa un aminoacid specific! La capatul opus se aseste bucla anticodon- care contine o serie de trei &aze complementare cu codonul de pe ARN,m- numit capatul de citire! 1na dintre &uclele laterale fi"eaza enzima de activare- iar cealalta se ataseaza la su&unitatea ri&ozomala de @7S Elementele implicate in realizarea translatiei? ARN-r, ribozomi Ri&ozomii- descrisi de %& 2allade in :;@A- au un diametru de :@7,677 N- fiind formati din doua su&unitati ine ale- cuplate intre ele prin le aturi sta&ilizate de ionii de = OH! Sunt formati din doua su&unitati- diferite prin constanta de sedimentare? marea subunitate are @7S iar mica subunitate are constanta A7S! $iecare su&unitate este constituita din comple"e de proteine*37P+ si ARN, r*<7P+! O molecula de ARN,m poate fi e"plorata de mai multi ri&ozomi- formand poliribozomul sau polizomul! $i"area ARN,m de ri&ozomi se face la la su&unitatea de A7S# TRANSLATIA4TRAD10TIA IN$OR=ATIEI GENETI0E 'A(A )% INI"I%R% Pentru a initia translatia o unitate ri&ozomala de A7 S se lea a la o secventa scurta de ARNm numita situsul de legatura ribozomal! Secventa incepe intotdeauna cu semnalul A1G- denumit codon initiator! Anticodonul complementar de pe ARN,t va fi 1A0 si transporta specific numai metionina! Aceasta cuplare se realizeaza in prezenta a doi factori de initiere de natura proteica*$c si $&+! Su&unitatea ri&ozomala de @7S se ataseaza apoi la comple"ul de initiere- iar factorii de initiere se desprind si se formeaza ri&ozomul de J7S! Se formeaza astfel capul de citire- favorizat de un alt factor de initiere $a- in prezenta unei molecule de GTP! Su&unitatea mare are doua situsuri alaturate? situsul aminoacil-A si situsul peptidil-2! Situsul P este primul ocupat de ARN,t adaptor#

TRANSLATIA4TRAD10TIA IN$OR=ATIEI GENETI0E 'A(A )% %,3N!A"I% Soseste al doilea ARN,t adaptor- care transporta un aminoacid care care se fi"eaza de ri&ozom in situsul A! In prezenta peptidil-transferazei din ri&ozom se sta&ileste o le atura peptidica intre cei doi aminoacizi! Dupa le area aminoacizilor- ARN,t initiator paraseste situsul P ri&ozomal prin situsul de iesire E! Ri&ozomul avanseaza trei &aze pe secventa ARN,m! Prin avansare - al doilea ARN,t trece pe situsul P! Situsul A este eli&erat prin avansare- cuprinzand codonul urmator din secventa ARN,m! Soseste al treilea ARN,t adaptor- care ocupa situsul A! Se formeaza o noua le atura peptidica intre aminoacizii 6 si A- dupa care ARN,t paraseste ri&ozomul! Lantul polipeptidic in crestere stra&ate un tunel in interiorul su&unitatii @7S! TRANSLATIA4TRAD10TIA IN$OR=ATIEI GENETI0E 'A(A )% "%R4INAR% Acest proces continua de nenumarate ori in directia AI,@I pana cand ri&ozomul atin e un codon stop*1AA- 1AG- 1GA+! $actorii eli&eratori eli&ereaza lantul polipeptidic de pe ARN,t- iar cele doua su&unitati ri&ozomale vor fi reciclate! In timpul fazei de elon atie proteina ia o forma functionala tridimensionala! TRANSLATIA4TRAD10TIA IN$OR=ATIEI GENETI0E Acest mecanism asi ura adau area ordonata si repetata a aminoacizilor pana la formarea lantului polipeptidic! Le area aminoacizilor nu se face la intamplare- ci conform ordonarii codonilor din structura ARN,m- care asi ura astfel specificitatea structurala si functionala a polipeptidului! Sinteza unui polipeptid in celula se desfasoara foarte rapid! de e"emplu- pentru constituirea lantului polipeptidic al )emo lo&inei cu :@7 de aminoacizi este necesar un timp de apro"# ; minute# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E Genele implicate in sinteza proteinelor sunt numite ene structurale! Intr,o celula nu toate enele functioneaza in acelasi timp!

 Activitatea acestora este re lata in functie de necesitatile celulei- care nu sintetizeaza si nici nu meta&olizeaza mai mult material decat este nevoie! =ecanismele de re lare au fost descrise pentru procariote si eucariote! Enzimele care intervin in re larea sintezei proteice pot fi controlate prin 6 mecanisme? :# 0ontrolul enetic al sintezei enzimei! 6# 0ontrolul activitatii enzimatice*in)i&itie de feed, &ac/+ R%!,AR%A :IN"%(%I 2R3"%IC% A9& C3N"R3, !%N%"IC Controlul genetic al sintezei enzimatice se refera la controlul transcriptiei ARN-m necesar pentru sinteza unei enzime; Acest control se realizeaza prin intermediul proteinelor re latoare care se pot atasa la ADN si pot &loca sau amplifica functia ARN,polimerazei! Proteinele re latoare pot functiona ca? ,Represori*control enetic ne ativ+ , 0orepresori*operonul trp+! , Inductori*operonul lac+! ,Activatori*control enetic pozitiv+# :+# 0ONTROL GENETI0 NEGATIQRepresorii sunt proteine reglatoare care bloc-eaza transcriptia ARN-m; Represorii se lea a la o portiune de ADN numita operator care se aseste in aval de promotor! Le area proteinei re latoare la operator &loc)eaza trecerea ARN,polimerazei de operator si transcrierea secventei de ene structurale ale enzimei . control genetic negativ! Represorii sunt proteine alosterice care au un situs de le are pentru o molecula specifica numita? , corepresor, care modifica forma proteinei represor astfel incat ea sa se poata cupla cu operatorul si sa &loc)eze transcriptia! , inductor, altereaza forma proteinei re latoare- &loc)eza cuplarea cu operatorul si permite transcriptia# R%!,AR%A :IN"%(%I 2R3"%IC% 2RIN C3R%2R%:3R Corepresor , modifica forma proteinei represor astfel incat ea sa se poata cupla cu operatorul si sa &loc)eze transcriptia REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E PRIN 0OREPRESOR 3peronul represibil in absenta corepresorului 8operon "rp9 Pasul :? Gena re latoare codifica o proteina represoare inactiva! Pasul 6? Proteina represor inactivata nu se poate le a de re iunea operator a operonului! Pasul A? deoarece proteina represor inactiva nu este capa&ila sa se ataseze de re iunea operator- ARN polimeraza *enzima responsa&ila pentru transcrierea enei+ este capa&ila acum sa se le e de re iunea promotor a operonului!

 Pasul 3? ARN polimeraza este capa&ila acum sa transcrie cele @ ene ce codifica enzima in ARNm! Pasul @? prin transcrierea acestor ene sunt sintetizate cele @ enzime necesare &acteriei pentru sinteza aminoacidului triptofan# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E PRIN 0OREPRESOR #n operon represibil in prezenta unui corepresor8operon "rp9 Pasul :? Gena re latoare codifica o proteina represor inactiva! Pasul 6? Daca corepresorul triptofan este prezent- el se lea a de proteina represor inactiva! Pasul A? Le area corepresorului produce activarea proteinei represor inactive! Pasul 3? Proteina represor activata se lea a apoi la re iunea operator a operonului! Pasul @? Odata cu le area proteinei represor active la re iunea operatoare- ARN polimeraza *enzima responsa&ila pentru transcrierea enelor+ nu mai este capa&ila sa se le e la re iunea promotoare a operonului! Pasul <? Daca ARN polimeraza nu se mai lea a la re iunea promotoare- cele @ ene enzimatice nu vor mai fi transcrise in ARNm! Pasul J? In lipsa transcriptiei celor @ ene- cele @ enzime necesare pentru ca &acteria sa sintetizeze aminoacidul triptofan nu mai sunt sintetizate# R%!,AR%A :IN"%(%I 2R3"%IC% 2RIN IN)#C"3R Inductor, altereaza forma proteinei re latoare- &loc)eza cuplarea cu operatorul si permite transcriptia REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E PRIN IND10TOR #n operon inductibil in absenta inductorului 8operonul lactoza9 Pasul :? Gena re latoare codifica o proteina represor activa! Pasul 6? Proteina represor se lea a apoi la re iunea operator a operonului! Pasul A? ARN polimeraza nu se poate le a de re iunea promotor a operonului cind proteina represor activa este le ata de re iunea operator! Pasul 3? Daca ARN polimeraza nu se lea a la re iunea promotor enele celor A enzime *Z- L si A+ nu sunt transcrise in ARNm! Pasul @? In lipsa transcriptiei celor A ene enzimatice- cele A enzime necesare pentru utilizarea lactozei de catre &acterie nu sunt sintetizate& REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E PRIN IND10TOR #n operon inductibil in prezenta inductorului 8operonul ,ac9 Pasul :? Gena re latoare codifica o proteina represor activa!

 Pasul 6? Lactoza- molecula inductoare se lea a de proteina represor activa! Pasul A? Le area inductorului inactiveaza proteina represor! Pasul 3? Proteina represor inactiva nu se mai poate le a la re iunea operatoare a operonului! Pasul @? Deoarece proteina represor inactiva nu este capa&ila sa se le e la re iunea operatoare- ARN polimeraza va fi din nou capa&ila sa se le e la re iunea promotor a operonului! Pasul <? ARN polimeraza este acum capa&ila sa transcrie cele A ene enzimatice *Z- L si A+ in ARNm! Pasul J? Odata cu transcrierea acestor ene sunt sintetizate cele A enzime necesare &acteriei pentru a utiliza lactoza# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E 6+# C3N"R3, !%N%"IC 23(I"ID Activatorii sunt proteine reglatoare care promoveaza sau initiaza transcriptia; Activatorii controleaza ene care au un promotor la care ARN,polimeraza nu se poate atasa! Activatorul este o proteina allosterica care se poate le a de situsul activator de le atura! ARN,polimeraza nu se va putea le a de promotor si nu va putea transcrie enele! Le area unei proteine inductor la activator ii va modifica forma si aceasta se va atasa la situsul activator de le atura! ARN,polimeraza se lea a de promotor si initiaza transcriptia . control genetic pozitiv# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E 0ONTROL GENETI0 POZITIQ 3 proteina activatoare in absenta inductorului Gena re latoare produce o proteina activatoare inactiva! Proteina activatoare nu se poate le a de situsul de le are activator! ARN polimeraza nu se poate le a la promotor! Gena R nu se transcrie iar enzima nu se sintetizeaza REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E 3 proteina activatoare in prezenta inductorului E pasul ? Gena re latoare produce o proteina activatoare inactiva!

 Inductorul se lea a la activator! Le area inductorului produce modificarea formei activatorului! Activatorul se poate le a la situsul activator de re lare# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E 3 proteina activatoare in prezenta inductorului E pas @ Le area activatorului evidentiaza situsul de le are al ARN polimerazei la promotor! ARN polimeraza se lea a la promotor si este capa&ila sa transcrie ena R in ARN,m! Sinteza enzimei# R%!,AR%A :IN"%(%I 2R3"%IC% 59& C3N"R3,#, AC"IDI"A"II %N(I4A"IC% 8In-ibitie prin feed-bac<9 In)i&itie non,competitiva! In)i&itie competitiva REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E In-ibitia noncompetitiva prin enzime allosterice Produsul final *in)i&itor+ al caii meta&olice se com&ina cu situsul allosteric al enzimei- aceasta altereaza situsul activ al enzimei astfel incit ea nu se mai poate le a la su&stratul initial al caii! Aceasta bloc-eaza sinteza produsului final# REGLAREA SINTEZEI PROTEI0E In-ibitia competitiva a activitatii enzimatice Produsul final *in)i&itor+ al caii meta&olice se lea a la situsul activ al primei enzime a caii! 0a rezultat enzima nu se mai poate le a la su&stratul initiator al caii meta&olice#