Iisus Hristos - nume stabilit in Noul Testament, inclus in cea dintai marturisire de credinta crestina (Fil.

2, 5) pentru a recunoaste pe Iisus din Nazaret ca Mesia, Fiul lui Dumnezeu, Domnul si Mantuitorul !"i orice limba sa marturiseasca, spre sla#a lui Dumnezeu Tatal, ca Iisus Hristos este Domnul.! (Fil. 2, $$). Iisus, numele %ui propriu (Mt. $, 2$, 25& %c. $, '$) - care este (orma )reaca a lui Ios*ua (%c. 2, 2$) ce inseamna in ebraica !Domnul este mantuirea! sau !mantuitorul! (Is. +$, $$) si in )receste, !cel care #indeca! - I se da la prezentarea la templu de catre mama "a, Fecioara Maria, potri#it unei (a)aduinte di#ine !,a #a naste Fiu si-I #ei pune numele Iisus, pentru ca ,l #a mantui pe poporul "au de pacate! (Mt. $, 2$). -entru a-% distin)e de altii cu acelasi nume, se recur)e la o indicatie )eo)ra(ica Iisus din Nazaretul .alileii (Mt. 2$, $$& Mc. $, /), Iisus din Nazaret (In $, 05& $1, 5, 2& Fapte 2, 22, '2, '+), sau Iisus Nazarineanul (Mc. $, 20& $3, 02& %c. 20,$/). -rin !acest Iisus!, apostolii indica pur si simplu persoana istorica a 4elui ce le-a (ost in#atator, in calitatea lor de contemporani, discipoli si martori autentici de la inceput (I In $,$& Fapte 1, '5& $', 2', ''& $/, 0). ,c*i#alentul cu#antului ebraic Messia* care inseamna !unsul lui Dumnezeu! - Mesia, nu e un nume propriu, ci un titlu care se re(era la ori)inea si misiunea di#ina a lui Iisus, in special la slu5irea "a de preot (Hristos apare in Noul Testament de 52/ ori dintre care, de '2/ ori in epistolele pauline). In 6ec*iul Testament, re)ii lui Izrael si ar*iereii erau supusi ritualului un)erii cu untdelemn s(intit atunci cind primeau (unctiile respecti#e, si de aceea se numeau !unsii Domnului! (7a*. 0, $0). Intr-un sens mai )eneral, !Mesia-8nsul! este cel 4aruia Dumnezeu I-a incredintat misiunea de a elibera pe poporul ales, si pe 4are e#reii il asteptau la s(irsitul timpului ("(antul 4*iril al Ierusalimului spune ca, in multe pri#inte, Iosua al lui Na#i a (ost tipul lui Iisus Hristos - (4ate*eza 9, $$). In marturisirea sa din 4ezareea, "imon -etru a recunoscut pe Mesia-Hristos in Iosua-Iisus din Nazaret !Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui #iu! (Mt. $+, $+). Iisus insusi "e identi(ica cu !8nsul Domnului! Mesia, pe 4are Du*ul Domnului %-a uns sa propo#aduiasca mantuirea (%c. 0, $1& Fapte 0, 2+-22), a (ost trimis de sinedriu la -ilat cu acuzatia ca ,l "e pretinde Mesia si a (ost rasti)nit ca Mesia, !Hristos, re)ele lui Izrael! (Mc. $5, '2). 4omunitatea crestina inca din primele ziie ale e:istentei ei a atribuit aceste nume lui Iisus din Nazaret, iar marturisirea lor a constituit una din conditiile primirii Tainei botezului si apartenentei la ;iserica !-ocaiti-#a si sa se boteze (iecare dintre #oi in numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor #oastre si #eti primi darul Du*ului "(int! (Fapte, 2, '1). -entru acea comunitate nu e:ista separarea intre Iisus istoric, pamantesc, (iul Mariei, si Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Desi)ur, ea a cautat mereu sa traduca, pentru ea si pentru cei din a(ara de ea, sensul lui Hristos, al lui Mesia, de aceea o multime de nume au (ost date

lui Iisus Hristos. 4ea mai (rec#enta si autentica interpretare este aceea de !Domn! si !Mantuitor!. De (apt, !Iisus este Domnul - <=rios! constituie cel mai #ec*i crez crestin (>om. $3, /& I 4or. $2, ', II 4or. 0, 5, $0& 4ol. 2, +& I -t. $,'& %c 2', 02). -ersoana, numele si actele lui Iisus Hristos sint (undamentale pentru ;iserica crestina, deoarece in centrul istoriei mantuirii despre care ea ne da marturie sta Iisus Hristos, cu istoricitatea si mesianitatea "a incontestabila. In acest sens, crestinismul nu este o reli)ie anistorica, deoarece istoria lui Iisus Hristos sta la baza credintei crestine (,#r. 2, /, ', $& +, 23& 2, 22& $3, $/). Doua probleme ma5ore ridica istoria lui Iisus Hristos redata in Noul Testament istoricitatea lui Iisus din Nazaret (Fapte 2, 22), a omului Hristos Iisus (I Tim. 2, 5) si mesianitatea "a, adica identitatea dintre Iisus din Nazaret si Fiul lui Dumnezeu. >ealitatea e#enimentelor mantuitoare, adica e:actitatea istorica si localizarea (aptelor sa#irsite de Iisus Hristos, constituie o preocupare esentiala pentru autorii Noului Testament. Desi credinta ca act de incredintare in cu#intul lui Dumnezeu nu este determinata cauzal de do#ezile istorice, totusi e#enimentul istoric biblic (ace parte din ar)umentarea credintei !Daca Hristos n-a in#iat, zadarnica este credinta noastra! (I 4or. $5, $0). Intrucat !Dumnezeu "-a aratat in trup! (I Tim. ', $+), la !plinirea #remii! (.al. 0, 0), istoria biblica (ace parte din credinta crestina. Dumnezeu ne-a min-tuit in persoana si prin lucrarea rascumparatoare a lui Iisus Hristos, sa#arsita aici si acum, de aceea Noul Testament introduce pe credincios in istoria mantuirii pe care o realizeaza ?cesta. Istoria #ietii si slu5irii lui Iisus Hristos (ace parte inte)ranta din mesa5ul ,#an)*eliei si al credintei crestine. !?cestea s-au scris ca sa credeti ca Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu si, crezand, sa a#eti #iata in numele %ui! (In 23, '$). Desi n-a a#ut pacat (In 1, 0+), Iisus a acceptat sa-"i inau)ureze misiunea "a rascumparatoare cu botezul de la Ioan, in Iordan (Mt. ', $'-$2) si aceasta pentru a implini o randuiala sacra (%c. 2, 2/-'3) si ca semn anticipat al @ert(ei "ale pe cruce. ?cest act pro(etic - insotit de !teo(ania! "(intei Treimi - arata ca Iisus era de5a pre)atit sa ia asupra "a pacatele lumii. Dupa botezul in Iordan, Iisus "-a intors in .alileea si "-a pre)atit intens pentru apropiata "a misiune. ,#an)*elistii sinoptici sunt de acord ca Iisus "i-a inceput slu5irea "a dupa ce Ioan ;otezatorul a (ost aruncat in inc*isoare (Mt. 0, $2& Mc. $, $0& %c. ', 23) si ca cea mai mare parte din acti#itatea "a publica a des(asurat-o in .alileea (Mt. 0, $2& Mc, $, '/& %c, 0, $0). %uca #orbeste de calatoria lui Iisus in "amaria (%c, /, 5'), iar Ioan relateaza pe lar) con#orbirea lui Iisus cu (emeia samarineana lin)a (intina lui Iaco# (In 0). Tot e#an)*elistul Ioan mentioneaza ca Iisus a predicat in Iudeea la est de Iordan (Mt. $/, $) si -ereea si ca a calatorit de mai multe ori la Ierusalim. Faptul acesta nu este e:clus, deoarece Iisus a calatorit (oarte mult, !strabatea toate cetatile si satele! (Mt. /, '5) in

re)iunea lacului .*enizaret, in 4apernaum (Mt. $0, '$), in re)iunea .adara (Mt. 1, 21), a5un)and in orasele (eniciene de nord, Tir si "idon (Mt. $5, 2$) si pana in 4ezareea lui Filip (Mt. $0, $'). Din cauza persecutiei impotri#a "(antului Ioan ;otezatorul, Iisus a parasit Nazaretul si "a stabilit in 4apernaum (c(. Mc, 2, $& /, $), o localitate lan)a lacul .alileii, in pro#incia 7ebulon si Ne(talim (Mt. 0, $2-$'). 4*iar la inceputul slu5irii "ale mantuitoare, Iisus a#ea sa (aca (ata unei puternice impotri#iri din partea spiritului ostil lui Dumnezeu, dia#olul. In pustie, timp de 03 de zile, Iisus este supus la )rele ispitiri (Mt. 0, $$), cu intentia de a-% (ace sa "e intoarca din calea pe care pornise. Dar ,l re(uza aceste tentatii ale dia#olului intr-un mod de neclintit, cu raspunsuri luate din 6ec*iul Testamemt (Deut. 1, '& +, $+& +, $'). Desi)ur, timpul de retra)ere in pustie a (ost dedicat postului si mai ales ru)aciunii, pe care a considerat-o drept cea mai importanta pre)atire pentru misiunea "a. De (apt, positul era o practica reli)ioasa a iudeilor (In ', 5-/), respectata c*iar de (arisei (%c, $1, $2), si el insotea ru)aciunea. Iisus a dus o #iata de continua ru)aciune. De mic copil a participat la slu5bele de la sina)o)a iudaica (Mt. 2+, '), unde "-a ru)at si a cintat psalmi (Mt. $5, '0). Nu numai ca "-a ru)at ni toate momentele decisi#e din #iata "a si in toate (elurile, ci si a indemnat pe ucenicii "ai sa se roa)e, (ormuland c*iar te:tul ru)aciunii (%c, $$, $-0). ?sadar, inceputul misiunii "ale coincide cu cea dintai con(runtare directa cu dia#olul, cu care #a continua lupta pana ce-l #a birui prin 5ert(a "a. Mai intai trebuie spus ca mesianismul pro(etilor era inteles de iudeii contemporani lui Iisus intr-un sens strict politic si nationalist. Din dorinta de a se elibera de sub )tapanirea romana, sentimentul asteptarii lui Mesia, inc*ipuit ca un eliberator national si restaurator politic, era (oarte puternic la poporul iudeu din #remea lui Iisus. Din te:tele care #orbesc despre mesianitatea lui Iisus (Mt. $+, $'-23& Mc. 1, 22-'3& %c. /, $1-2$) si mai ales din raspunsurile pe care le-a dat in dialo)ul ispitirii "ale in pustie (Mt. 0, $-$3) reiese in mod clar ca ,l nu "-a identi(icat cu ima)inea acelui Mesia asteptat de iudeii din #remea "a, s(irmand ca slu5irea "a mesianica nu are un caracter politic !Trebuie sa bine#estesc imparatia lui Dumnezeu si altor cetati, (iindca pentru aceasta sunt trimis! (%c, 0, 0'). Desi)ur ,l n-a respins slu5irea mesianica in sine, asa cum au descris-o pro(etii, si in primul rand n-a respins ideea ca Mesia #a aparea intr-o (orma umana, in c*ip de rob, ascultator pana la moarte (Fil. 2, 2-1), ci pe acel Mesia incompatibil cu !imparatia lui Dumnezeu!, ima)inat de oameni si nu #oit de Dumnezeu (Mc, 1, '$-''). ,l a trebuit deci sa re(aca o intrea)a conceptie despre Mesia - mai ales ca e#reii nu puteau pune impreuna conceptul de Mesia si necesitatea su(erintei -, a(irmand ca !Fiul Amului n-a #enit ca sa I

se slu5easca, ci ca ,l sa slu5easca si sa-"i dea #iata, rascumparare pentru multi! (Mc, $3, 05). "e pare ca tocmai pentru a nu da credit unei ast(el de interpretari eronate a (unctiunilor mesianice, Iisus a pre(erat sa se pastreze tacere in ce pri#este identitatea "a cu Mesia (Mt. $+, 23& Mc. 1, '3& /, /& %c. 0, 0$) si a (ost ne#oit sa recur)a la titluri noi si mai )reu de inteles, ec*i#alente ale lui !Mesia!, cum ar (i acela de !Fiul Amului! (Mt. /, +& In, /, '5). Desi)ur, Iisus nu "i-a (ormulat conceptia "a despre Mesia criticand mesianismul din #remea "a. In al doilea rand, pentru a se da un raspuns acestei probleme nu trebuie sa se con(unde procesul prin care apostolii si multimea au recunoscut pe Hristos-Mesia in Iisus din Nazaret, cu propria marturie a lui Iisus despre identitatea si slu5irea "a ca HristosMesia. ?sa cum reiese din unele pericope e#an)*elice, con#in)erea ca in Iisus din Nazaret Dumnezeu insusi esle prezent, in persoana, si lucreaza mantuirea lumii, s-a (ormat si s-a consolidat in randul ucenicilor si ascultatorilor "ai, in mod treptat (In. $2, $+). ?st(el, la inceput, s-a crezut ca este un pro(et (In 0, $/) sau ultimul pro(et, superior pro(etilor anteriori (Mc. +, 0& %c. 2, $+& $', '3& Fapte, 2, 52), ca este un nou Ilie (Mc. 0, 25-22& +, $5& 2, $+& c(. I >e)i, $2, 2'-20), mai ales ca se credea ca Ilie #a (i inaintemer)atorul lui Mesia (Mal. ', 2'), ca este un nou Moise (Mc. 2, 23& Fapte ', 22& 2, '2& c(. Ies. 0, $3), ca este Ioan ;otezatorul, in#iat (Mc. +, $+), ca este un om ade#erit de Dumnezeu prin minuni (Fapte. 2, '2& %c. 20, $/). ,:ista momente si (apte decisi#e care au contribuit la intarirea acestei con#in)eri cum ar (i minunile, marturia lui -etru (In +, +/), sc*imbarea la (ata (Mc. /, /), si mai ales in#ierea "a din morti. Fara indoiala ca (aptul in#ierii a intarit si desa#arsit credinta ca Iisus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. 4enturionul roman insarcinat cu paza mormantului, care n-a a#ut alte ar)umente decat semnele (irii ce au insotit e#enimentul rasti)nirii, a putut spune !4u ade#arat, Fiul lui Dumnezeu era ?cestaB! (Mt. 22, 50). Iar apostolul Toma, dupa ce constata realitatea (aptului in#ierii, e:clama !Domnul meu si Dumnezeul meu! (In 23, 21). -e de alta parte, asa cum reiese din unele te:te, Iisus insusi "i-a re#endicat slu5irile mesianice, recunoscand in mod desc*is ca ,l este Hristos-Mesia. Dupa ce citeste in sina)o)a din Nazaret un te:t din pro(etia lui Isaia (02, 2), Iisus conc*ide !?stazi s-a implinit "criptura aceasta in urec*ile #oastre! (%c. 0, 2$). in con#orbirea cu (emeia samarineana, dupa ce aceasta ii spune !"tim ca #a #eni Mesia care se c*eama Hristos, cand #a #eni, ?cela ne #a #esti noua toate!, Iisus ii raspunde !,u sunt, 4el ce #orbesc cu tine! (In, 25-2+). %a intrebarea ar*iereului !,sti tu Hristosul, Fiul 4elui binecu#antatC!, Iisus raspunde !,u sunt! (Mc, $0, +$-+2). -rin urmare, nu e:ista nici o indoiala ca Iisus a (ost constient si con#ins de aceasta de la inceput. ,l a(irma ca este trimis de Tatal (!4ine Ma primeste

pe Mine primeste pe 4el ce M-a trimis pe Mine! - Mt. $3, 03& c(. Mt. $5, 20& Mc. $2, +), ca impartaseste cu Dumnezeu aceeasi (ire si aceeasi putere si de aceea cere !4redeti in Dumnezeu si credeti in Mine! (In. $0, 0). 4*iar daca a e#itat, in anumite ocazii, sa spuna desc*is ca ,l este Mesia, totusi ,l a marturisit totdeauna ca are autoritatea lui Dumnezeu, ca Fiu al ?cestuia. intrebat de autoritatile iudaice din Ierusalim !Daca tu esti Hristosul, spune-o noua (ara s(iala, Iisus le-a raspuns 6-am spus si nu credeti. %ucrurile pe care le (ac in numele Tatalui Meu, acestea marturisesc despre Mine! (In. $3, 20-25). ,l a lasat ca cei care #edeau (aptele "ale si cei care asculta cu#intele "ale sa se con#in)a in mod liber. Intrebat de ucenicii trimisi de Ioan ;otezatorul !Tu esti !4el ce trebuie sa #ina, sau sa asteptam pe altulC!, Iisus a raspuns !Mer)eti si spuneti lui Ioan cele ce auziti si #edeti orbii isi capata #ederea si sc*iopii umbla, leprosii se curatesc si surzii aud, mortii in#iaza si saracilor li se bine#esteste! (Mt. $$, ', 5). -e temeiul acestor marturii si do#ezi, apostolii si marea ma5oritate a ascultatorilor "ai au crezut ca acest Iisus din Nazaret este !4el ce trebuie sa #ina! (Mt. $$, '), Mesia cel asteptat. De aceea, mesianitatea lui Iisus (ace parte din marturisirea de credinta a ;isericii primare !4ine este mincinosul, daca nu cel ce ta)aduieste ca Iisus este HristosC! (I In. 2, 22). "(antul 4*iril al Ierusalimului spune ca )reseala iudeilor din #remea Mantuitorului consta tocmai in aceea ca ei, desi recunosc ca ,l este Iisus, nu admit ca acest Iisus este Hristos-Mesia (4ate*eza 9, $0). Dar mesianitatea lui Iisus pro#ine, pentru autorii Noului Testament, din dumnezeirea "a. ,l este Mesia, ca Fiul lui Dumnezeu (Mc. $0, +$-+2). Din acest punct de #edere, poate cel mai semni(icati# nume al lui Iisus este !,manuel!, deoarece acesta arata ca ,l este insusi Dumnezeu #enit in persoana in mi5locul oamenilor, ca (aptele "ale sunt (apte ale re#elatiei lui Dumnezeu. ?ceasta a (ost credinta comuna in popor, careia Nicodim ii da e:presie !>abi, stim ca de la Dumnezeu ai #enit in#atator, nimeni nu poate (ace aceste minuni, pe care le (aci Tu, daoa nu este Dumnezeu cu el! (In, ', 2$). ,l a marturisit desc*is !6oua #a este data taina imparatiei lui Dumnezeu! (Mc, 0, $$). ,l a(irma ca este nedespartit de Tatal, de la 4are #ine si pe 4are il numeste !?bba!--arinte, si nedespartit de "(intul Du*, pe 4are il #a trimite ca alt !Man)aietor! (In, $5, 2+). ,l "e considera in unitatea lui Dumnezeu. "(anta Treime, de aceea nimeni nu poate zice !Domn este Iisus, decat in Du*ul "(ant! (I 4or. $', '). In unele din epistolele sale, "(antul ?postol -a#el a aratat ca Iisus trebuie pus in le)atura nu numai cu istoria poporului e#reu, ci si cu istoria intre)ului neam omenesc ,l este nu numai cel (a)aduit de pro(eti si asteptat de poporul ales, ci si incoronarea umanitatii si c*iar a creatiei, care il doreste si il asteapta de la inceputul ei. 4el dintai ?dam a (ost creat in #ederea !ultimului! ?dam (>om. 5, $0& 4ol. ', /-$3), de aceea intruparea este o consecinta a creatiei (4ol. $, $2& ,#r. $, '), dupa cum opera "a

istorica rascumparatoare este plinirea si consecinta operei "ale creatoare (4ol. $, $5, $2, $1). Iisus Hristos a aratat ca esenta misiunii "ale este mantuirea, o notiune biblica mai #ec*e, careia ,I ii da o semni(icatie noua, cuprinzatoare !Fiul Amului n-a #enit ca sa piarda su(letele, ci ca sa le mantuiasca! (%c, /, 55). In Noul Testament, mantuirea este le)ata de persoana si opera lui Iisus Hristos si consta in aducerea credinciosului la o #iata noua, in comuniune cu Dumnezeu in Hristos. Mantuirea inseamna recuperarea sensului spiritual si a continutului plenar al e:istentei !4e-i #a (olosi omului, dada #a casti)a lumea intrea)a, iar su(letul sau il #a pierdeC "au ce #a da omul in sc*imb pentru su(letul sauC! (Mt, $0, 2+). Daca pacatul este o stare de diminuare si de dezbinare interioara, care #ine din ruptura comuniunii cu Dumnezeu (In. /, $+, '$), mantuirea este o plinatate a e:istentei care #ine din *arul si iubirea de Dumnezeu. De aceea notiunea de mantuire, mai ales in ,#an)*elia dupa loan, este pusa in le)atura cu o alta notiune biblica si anume aceea de #iata. !In#atatorule bun, ce bine #oi (ace, ca, sa am #iata #esnicaC! (Mt. $/, $+). Iisus Hristos este insasi sursa #ietii dumnezeiesti !4aci precum Tatal are #iata in "ine, asa I-a dat si Fiului sa aiba in "ine! (In, 5, 2+). Dumnezeu %-a dat pe Fiul "au ca lumea sa aiba #iata din #iata "a (In. ', $+). ,l este cel ce da #iata (In. 5, 2$), pentru ca !in ,l locuieste, trupeste, toata plinatatea dumnezeirii! (4ol. 2, /). Dar !calea care duce la #iata! (Mt. 2, $0) este calea 5ert(ei. Iisus a aratat ca mantuirea ca si #iata este un act de 5ert(a !4aci cine #a #oi sa-si scape #iata o #a pierde! (Mt. $+, 25). In le)atura cu -atimile, rasti)nirea, moartea, in#ierea, lui Iisus Hristos, trebuie subliniate urmatoarele aspecte principale Iisus a cunoscut drumul #ietii "ale si- a (ost constient ca (aptele si destinul "au (In. $/, $2) (ac parte din #oia Tatalui (%c. 20, 05-02). ,l insusi a pre#estit de mai multe ori -atima "a (Mt. $+, 2$& $2, 22-2'& 23, $2-$/ si paral.) si a considerat 5ert(a ca sin)ura cale de a reda #iata ade#araita acestei lumi !"i, dupa cum Moise a inaltat sarpele in pustie, asa trebuie sa "e inalte Fiul Amului, ca tot cel ce crede in ,l sa nu piara, ci sa aiba #iata #esnica! (In, ', $0& c(. $2, '0). De aceea, apostolului -etru care ii ceruse sa renunte la drumul 5ert(ei, ii spune !inapoia Mea, satano! (Mt. $+, 2'). Desi (ara de pacat (I -t. 2, 22-2'), desi (ara nici o #ina in (ata autoritatilor ci#ile (#ezi a(irmatia lui -ilat - %c. 2', $0& Mt. 22, 20& In, $$, 0& $1, '1), Iisus a acceptat in mod liber si real sa su(ere, considerind ca moartea "a este o 5ert(a de ispasire adusa lui Dumnezeu pentru toti oamenii !,l a )ustat moartea pentru (iecare om! (,#r. 2, /). Iisus a cunoscut sensul soteriolo)ic al misiunii "ale si indeosebi #aloarea mantuitoare a 5ert(ei "ale. ,l a stiut ca rostul intruparii "ale este acela de a elibera lumea de pacat si de a-i da o #iata noua prin in(ran)ereia mortii. ,l a stiut.ca slu5irea "a consta tocmai in a

c*ema pe pacatosi la mantuire (Mc. 2, $2), in a cauta si a mantui !oaia cea pierduta! (%c,( $/, $2). Dar ,l a cunoscut ca mantuirea nu este cu putinta decat prin moartea "a si de aceea a primit-o de buna #oie. Desi ucenicii #oiau sa pre)ateasca -astele iudaic, initiat in ,)ipt, Iisus a de#enit !-astele! nostru, prin cinstitele %ui -atimi (I 4or. 5, 2). De (apt, pe cruce se realizeaza scopul intruparii "ale !Nu trebuie, oare, ca Hristos sa patimeasca acestea si sa intre in sla#a "aC! (%c. 20, 2+). Mantuirea noastra s-a produs in lupta directa pe care Iisus a dus-o cu moartea, pe cruce !?cum este 5udecata acestei lumi& acum stapanitorul lumii acesteia #a (i aruncat a(ara! (In. $2, '$). In -atimile "ale, Iisus a aratat ca esenta #ietii si a mantuirii consta in smerenie, e#la#ie si ascultare desa#arsita (ata de Dumnezeu. !In zilele trupului "au, ,l a adus, cu stri)at si cu lacrimi, cereri si ru)aciuni catre 4el ce putea sa-% mantuiasca din moarte si auzit a (ost pentru e#la#ia "a si, desi era Fiu, a in#atat ascultarea din cele ce a patimit si desa#arsindu-"e, "-a (acut tuturor ce-% asculta pricina de mantuire! (,#r. 5, 2-/). -atimile au (ost in acelasi timp si momentul prosla#irii "ale. Momentele din "aptamana Mare sunt ca niste trepte pe scara descoperirii lui Dumnezeu in trupul lui Iisus. %upta cu moartea pe crucea .ol)otei n-a (ost un accident sau o in(ran)ere, ci o biruinta. De aceea in#ierea ramane momentul suprem al prosla#irii Fiului si al re#elatiei dumnezeirii "ale !Dumnezeu %-a in#iat dezle)and durerile mortii, intrucat nu era cu putinta ca ,l sa (ie tinut de ea! (Fapte, 22). In#ierea este e#enimentul central care a decis credinta apostolilor in di#initatea lui Iisus (Mt. 21, $2), precum si intemeierea ;isericii !Daca Hristos n-a in#iat, zadarnica este propo#aduirea noastra, zadarnica este si credinta #oastra! (I 4or. $5, $0). Dupa in#iere, apostolii au inteles de(initi# si plenar cine este Iisus Hiistos si ce semni(icatie are opera "a. !?cest Iisus, pe 4are Dumnezeu %-a (acut Domn si Hristos! (Fapte, 2, '+), a de#enit !piatra din capul un)*iului! (Fapte, 0, $) a ;isericii, poporul Noului %e)amant, pe care apostolii au zidit-o dupa 4incizecime, ca trup tainic al Domnului, prin puterea Du*ului "(ant. Dupa in#ierea "a, timp de 03 de zile (Fapte $, ') Iisus ramane impreuna cu apostolii "ai pe care ii pre)ateste pentru misiune in lume, (a)aduindu-le puterea Du*ului "(ant. In acest rastimp, in centrul predicii "ale re#ine tema Imparatiei lui Dumnezeu. ?postolii au (ost trimisi anume sa propo#aduiasca apropierea imparatiei lui Dumnezeu (Fapte $/, 1). Desi)ur, acti#itatea apostolilor (ace parte din iconomia Du*ului "(int in ;iserica, in care Iisus le-a incredintat un rol unic (Mt. $0, 1). ,#an)*elistul %uca arata ca timp de patruzeci de zile dupa in#iere, Iisus a ramas impreuna cu apostolii, in#atandu-i despre imparatia lui Dumnezeu, in asteptarea trimiterii Du*ului "(ant peste ei (Fapte $, 2-5).

Iisus Hristos s(arseste #iata si acti#itatea pamanteasca inaltandu-"e cu trupul la cer (%c. 20, 5$& Fapte $, /-$$), unde sta de-a dreapta Tatalui (Fapte 2, ''-'0). ,l a (a)aduit apostolilor "ai ca la s(arsitul lumii acesteia #a #eni iarasi plin de sla#a (II -t. ', 0& I In, 2, 21) sa 5udece pe cei #ii si pe cei morti, care #or in#ia cu trupul odata cu #enirea "a intru sla#a, si sa separe pe cei buni de cei rai (Mt. 25, '$-0+& Mc. 2, '1). De aceea, !ziua Domnului! (?mos, +, $1) #a (i pentru unii ziua 5udecatii (Mt. $3, $5& $ 4or. ', $'), sau !ziua maniei lui Dumnezeu! (>om. 2, 5), iar pentru altii !ziua eliberarii! (,(. 0, '3). Intorcandu-se in Ierusalim, apostolii - carora li s-au alaturat !(emeile!, Maria, mama lui Iisus si (ratii %ui (Fapte, $, $0) si alti ucenici - erau in asteptarea sarbatorii 4incizecimii si a po)oririi Du*ului "(ant (Fapte 2, $, 5). (4incizecimea era una din marile sarbatori ale poporului iudeu stabilita pentru a comemora primirea %e)ii pe Muntele "inai, care se praznuia in Ierusalim, in #remea secerisului, la cincizeci de zile dupa -asti). 4incizecimea a de#enit sarbatoare crestina deoarece acum se intimpla botezul cu Du*ul "(ant asupra apostolilor (Fapte, 2, 0) si deci are loc intemeierea ;isericii crestine, ca Trup al lui Hristos si templu al Du*ului "(ant. !;inecu#antat esti, 4el ce ne-ai binecu#antat pe noi intru toata binecu#antarea du*o#niceasca (,l. $, '), intru persoana lui Iisus Hristos al nostru, intru 4are ne-ai ridicat si ne-ai asezat impreuna cu ,l intru cele ceresti (,(. 2, +), mai presus de toata Incepatoria, "tapinia, -uterea, Domnia si de tot numele ce se numeste (ie in #eacul acesta, si in cel #iitor (,l. 2, 2$), (acandu-ne impreuna-mostenitori cu ,l si in intre)ime mostenitori ai Tai, Treime a unui sin)ur Dumnezeu, dindu-ne in c*ip minunat toate sub stapinire, cele din cer si cele pe pe pamint& intru Hristos Iisus, prin 4are ne-am si indreptat, din 4u#antul cel de o (iinta, cu *arul %ui, noi pamantenii. A, co#arsitoare iubire si minunata dra)osteB Ne iacem partasi de darul Tau, Dumnezeule in Treime si 4u#inte al lui Dumnezeu. "la#it esti eu ade#arat, Doamne, 4are ne-ai (acut partasi la sla#a 8rii Tale mai presus de intele)ere. 4u ade#arat ne)rait esti Tu, si necuprinse sunt lucrurile ce le (aci si in c*ip co#arsitor nepo#estita este dra)ostea Ta cea pentru noi! (4alist -atriar*ul, 4apete, despre ru)aciune, 03, in Filocalia rom. #ol. 1, p. 2/0).