EXERCIII PREGTIRE STAGIARI SISTEM COLECTIV ANUL II

CATEGORIA II : Auditul statutar i alte misiuni de audit i certificare

(14 exerciii)

EXPERTI CONTABILI

ANUL II , SEMESTRUL II
ANUL 2013

STAGIAR: POSTELNICU ROXANA MARIA

1

1. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent

Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de
operaiuni scomporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alte
conturi sau categorii de operaiuni,datorit unui control intern insuficient. Pentru
a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe
evaluarea unor factori ca:
- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri
intervenite n cursulexerciiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la
prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n
sectorul de activitate);
- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei,
echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate);
- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii
economice i concureniale,inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile
contabile;
- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privind
exerciiileanterioare sau estimri;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;
- nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul
exerciiului
2. Definiti si exemplificati riscul legat de control
Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de
operatiuni ,izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operationi , nu este
nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.Nu poate
fi in intregime eliminat , avand in vedere limitele inerente oricarui sistem contabil si de control
intern.Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa
documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale. Riscul legat de control reprezinta riscul ca
o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii si care poate fi
semnificativa fie in cazul in care este izolata , fie daca este cumulate cu erori din alte solduri sau
categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de
control intern.
3. Definiti si exemplificati riscul de nedetectare
Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca o procedura de fond a auditorului sa nu detecteze o
informatie eronata ce exista n soldul unui cont sau categorie de tranzactii,care ar putea fi semnificativa
n mod individual, sau cand este cumulata cu informatii eronate din alte solduri sau categorii de
conturi. Desi se poate afirma ca nivelul risculuide nedetectare este legat direct de procedurile de fond
ale auditorului, unele riscuri de nedetectare vor fi intotdeauna prezente chiar daca un auditor a
examinat 100% din soldurile contabile sau categoriile de tranzactii.
Riscul de nedetectare poate poate apareasi n urmatoarele cazuri:
2

Testarea anumitor elemente ale situatiilor financiare prin tehnica sondajului; inmod concret,
nesolicitand confirmari de sold din partea tuturor clientilor, cifolosind doar un esantion, este posibil ca
esantionul folosit sa nu cuprind anumitecreante care ar putea fi fictive;
Imposibilitatea auditorului de a stabili totalitatea datoriilor entitatii auditate caurmare a unor false
reprezentri realizate de catre persoana care a intocmitsituatiile financiare.
4. In vederea evaluarii riscurilor legate de control intocmiti un chestionar pentru evaluarea
controlului intern.
Pentru determinarea riscurilor legate de control, auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control
intern, va verifica functionarea acestui control intern.Toate actiunile ntreprinse de auditor n aceasta
etapa sunt concentrate asupra a trei ntrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control
intern:
Care sunt procedurile efective, in functiune care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
Aceste proceduri sunt aplicate?
In ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la
elaborarea de documente financiar contabile corecte?
Chestionar intern privind evaluararea controlului intern prinvind departamentul de resurse umane:
Intrebari privind controlul intern pentru departamentul de resurse umane
Raspuns
1.Exista o proceudura pentru recrutariea personalului?
Da
2.Exista procedee privind evidenta prezentelor, invoirilor, concediilor?
Da
3.Exista programe de pregatire profesionala continua a personalului?
Nu
4.Exista o gestionare adecvata a dosarelor profesionale?
Da
5.Exista o gestionare adecvata a carnetelor de munca?
Da
6.Exista un sistem informational pentru gestiunea resurselor umane?
Da
7.Exista procedee pentru arhivarea documentelor privind resurseleumane?
Da
8.Exista personal calificat pentru intocmirea si inregistrarea operatiilor privind
contabilitatea salariilor?
Da
5.

In vederea evaluarii riscurilor juridice intocmiti un chestionar pentru consilierul juridic.

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau
cu salariatii.
Constatari - innd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia:
Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previzibil
pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor) ;
3

 Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:

- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
6. In vederea evaluarii riscurilorde piata intocmiti un chestionar pentru personalul de
marketing.
Obiectivul l reprezint determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si in viitor.
Constatri
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va
calcula ponderea lor in volumul total al activitii;
b) Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de
recuperare a creanelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si
serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.
7. Exemplificati riscurile legate de IT.
Securitatea informatiei este importanta in masura in care capacitatea in procesarea informatiei sau
siguranta sistemului IT pot duce la pierderi. De aceea, companiile de asigurariar trebui sa creeze
mijloace prin care sa gestioneze riscurile de securitate a informatiei.Astfel, informatia trebuie accesata
numai de persoane cu autorizare corespunzatoare,prinfiltre de protectie si restrictii de intrare in sistem
(confidentialitate). Siguranta exactitatii siintegritatii introducerii informatiei si a procesarii acesteia,
disponibilitatea datelor, la cerere, inorice moment numai persoanelor autorizate, constituie elemente tot
atat de importante.
n general, riscurile asociate unui sistem informational, pe care orice auditor trebuie sale analizeze si
evalueze (tehnica frecvent utilizata n acest caz este chestionarul), n vedereaaprecierii sistemului n
sine, vizeaza:
4

 Riscul securitatii fizice ce va fi evaluat n functie de informatiile culese, cu privirela: existenta

sistemelor de paza, detectie si alarma a incendiilor, sistemelor de protectie mpotriva caderilor de
tensiune, protectia echipamentelor mpotriva furturilor, protectia mpotriva catastrofelor naturale
(inundatii, cutremure..), protectia fizica a suportilor dememorare, pastrarea copiilor de siguranta ntr-o
alta locatie dect cea n care si desfasoaraactivitatea organizatia.
Riscul de comunicatie poate lua valente diferite, n functie de disponibilitateasistemului la reteaua
publica, situatie n care auditorul e necesar sa analizeze masurile desecuritate adoptate: existenta unui
firewall, modul de configurare a acestuia, analiza moduluide transmitere a datelor prin reteaua publica
(utilizarea tehnicilor de criptare, existenta uneiretele virtuale private - VPN). Acest risc se poate
manifesta si la nivelul unei retele locale,atunci cnd configurarea acesteia lasa de dorit si prin
"ascultarea" liniilor de comunicatie,traficul acesteia poate fi compromis. Confidentialitatea
informatiilor nu vizeaza doar memorarea acestora pe statiile de lucru sau servere, ci si liniile de
comunicatie.
Riscul privind integritatea datelor si tranzactiilor vizeaza toate riscurile asociatecu autorizarea,
completitudinea si acuratetea acestora.
Riscul de acces se refera la riscul asociat accesului inadecvat la sistem, datesau informatii.
Implicatiile acestui risc sunt majore, el viznd confidentialitatea informatiilor,integritatea datelor sau
bazelor de date si disponibilitatea acestora. n acest sens, actiunile auditorului presupun o analiza a
managementului parolelor la nivelul organizatiei (altfel spusatribuirea si schimbarea parolelor de acces
fac obiectul unei aprobari formale?), oinvestigare a ncercarilor de accesare neautorizata a sistemului
(exista o jurnalizare aacestora ?), o analiza a protectiei statiilor de lucru (sunt acestea dotate cu soft
care sablocheze accesul la retea, atunci cnd utilizatorul nu se afla la statia sa ?).
Riscul privind protectia antivirus ce impune o analiza a existentei programelor antivirus n entitate,
utilizarea lor la nivel de server si statii de lucru, upgrade-ul acestor programe (manual sau automat).
Lupta cu virusii este esentiala, dar nu usor de realizat. nciuda numarului mare de programe antivirus
existente este necesara o analiza acaracteristicilor programului privind: scanarea n timp real a
sistemului sau monitorizareacontinua a acestuia, scanarea mesajelor e-mail, scanarea manuala.
Riscul legat de documentatia sistemului informatic. Documentatia generala aunui sistem informatic
vizeaza pe de o parte documentatia sistemului de operare sau reteleisi, pe de alta parte, documentatia
aplicatiilor instalate. Aceasta documentatie poate fi diferitapentru administratori, utilizatori si operatori
astfel nct sa ajute la instalarea, operarea,administrarea si utilizarea produsului. Riscurile asociate
documentatiei se pot referi la faptulca, aceasta nu reflecta realitatea n ceea ce priveste sistemul, nu este
inteligibila, esteaccesibila persoanelor neautorizate, nu este actualizata.
Riscul de personal poate fi analizat prin prisma urmatoarelor criterii:
- Structura organizationala la nivelul departamentului IT ce va avea nvedere modul n care sunt
distribuite sarcinile si responsabilitatile n cadrul acestuia.Alocarea unui numar prea mare de
responsabilitati la nivelul unei singure persoane sau unuigrup de persoane este semnul unei
organizari interne defectuoase.
- Practica de selectie a angajatilor. La baza unui mediu de control adecvatstau competenta si
integritatea personalului, ceea ce implica din partea auditorilor o analizaa politicilor si procedurilor
organizatiei privind angajarea, specializarea, evaluareaperformantelor si promovarea angajatilor.
Riscul de infrastructura se concretizeaza n faptul ca organizatia nu detine oinfrastructura efectiva a
tehnologiei informatiei (hardware, retele, software, oameni siprocese) pentru a sustine nevoile acesteia.
Riscul de management al situatiilor neprevazute (risc de disponibilitate) esteriscul asociat pericolelor
naturale, dezastrelor, caderilor de sistem care pot conduce lapierderi definitive ale datelor, aplicatiilor,
n absenta unor proceduri de monitorizare aactivitatii, a planurilor de refacere n caz de dezastre.
8. Definiti termenul de prag de semnificatie.
5

n general, prin prag de semnificaie se nelege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul
consider c o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea i sinceritatea situaiilor
financiare, ct i imaginea fidel a rezultatului, a situaiei financiare i a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificaie reprezint ceea ce n contabilitatea anglo-saxon poart denumirea
de materialitate, adic nivelul de eroare sub care nelegerea i interpretarea situaiilor financiare nu vor
fi afectate semnificativ. De exemplu, diferena dintre un profit net de 499mii lei i unul de 500 mii lei
nu pare s influeneze evaluarea unei societi comerciale, n timp ce dou cifre alternative de 250 mii
lei i 500 mii lei par s fie substanial diferite i probabil vor duce la o evaluare destul de diferit a
societii.
La nceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaie este necesar pentru a determina
domeniile i sistemele semnificative.
n cursul misiunii, pragurile de semnificaie determinate pentru controlul fiecrei seciuni din situaiile
financiare permite orientarea programelor de munc spre riscurile existente, prin stabilirea mai corect
a eantioanelor de control; aceasta evit angajarea n lucrri care nu vor servi la fundamentarea opiniei
asupra situaiilor financiare.
Aceste praguri sunt, n general, inferioare pragului global pentru a ine cont de cumulul posibil al
erorilor constatate.
La sfritul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s
fie corijate sau s fac obiectul unei meniuni n raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaie permite:
- orientarea mai bun i planificarea misiunii;
- evitarea lucrrilor inutile;
- justificarea deciziilor referitoare la opinia emis.
Pentru determinarea pragului de semnificaie pot fi utilizate diferite elemente de referin:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificaie permite auditorului nc de la nceputul activitii (misiunii) sale s
aprecieze mai bine sistemele i conturile susceptibile s conin erori sau inexactiti semnificative, iar
la sfritul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate n
cadrul exerciiului, n scopul de a putea emite o opinie fr rezerve.
9. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii activitatii.
Auditorul trebuie convins ca entitatea isi va continua activitatea si in viitor. Aceasta implica nunumai evaluarea pozitiei
prezente a companiei ci si evaluarea resurselor adecvate pentru acontinua activitatea pe o perioada de 12 luni de la data
bilantului.Auditorul trebuie sa evalueze gradul de adecvare a mijloacelor prin care administratorii s-auasigurat ca:
a) Este adecvat sa adopte principiul continuitatii activitatii la intocmirea situatiilor financiare;
si
b) Situatiile financiare cuprind prezentarile, daca exista astfel de prezentari, referitoare lacontinuitatea activitatii, necesare
pentru a oferi o imagine fidela.
Auditorul trebuie sa obtina informatii despre administratori si sa examineze informatiile disponibile; si avand in vedere
perioada viitoare careia administratorii i-au acordat o atentiedeosebita la evaluarea continuitatii activitatii, auditorul trebuie
sa stabileasca sis a documentezegradul de preocupare (daca exista) privind capacitatea clientului de a-si continua
6

activitatea. Lastabilirea gradului de preocupare, auditorii trebuie sa aiba in vedere toate informatiile relevantede care au
luat cunostinta in timpul auditului.
Procedurile minimale de audit contin proceduri specifice referitoare la continuitatea activitatii astfel:
1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de numerar, ale contului de profit si pierdere si ale bilantului(daca exista). Se analizeaza
si se documenteaza:
rentabilitatea
evolutia fluxurilor de numerar
2. Se consulta directorii si se revizuiesc informatiile obtinute deja in timpul procesului de audit
.3. Se analizeaza si se documenteaza factori precum:
comenzi de vanzare /pierderea unor clienti importanti;
probabilitatea ca personalul sa ramana la dispozitia societatii, precum si ca societatea sa continue sa aiba acces la bunuri
si servicii necesare desfasurarii activitatii sale;
capacitatea societatii de a se adapta la circumstante noi;
probleme financiare;
perioada pentru care firma a obtinut acces la facilitati financiar-bancare;
cerinte de rambursare a imprumuturilor cu termen fix;
investitii de capital importante, planificate sau anulate;
mijloacele fixe uzate si cele care trebuie inlocuite;
utilizarea finantarii pe termen scurt pentru nevoi pe termen lung;
finantare prin intarzierea platilor catre furnizori si bugetul de stat;
reducerea sau cresterea excesiva a stocurilor;
probleme de lichiditate;
vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea necesitatii inlocuirii lor;- contingente si angajamente privind capitalul.
4. Dupa analizarea factorilor mai sus mentionati, este principiul contabil al continuitatii activitatiio baza potrivita pentru
intocmirea situatiilor financiare?
Daca nu:
Mai ofera situatiile financiare o imagine fidela a companiei? (Au facut directorii prezentarile adecvate?)Este necesara
intocmirea unui raport de audit cu rezerve sau sunt necesare prezentarisuplimentare in raportul de audit suplimentare
nraportul de audit? (Dac da, ntocmii adugirile la raportul de audit).
5.n revizuirea statutului societii n ceea ce privete principiului continuitii activitii, au luat
n considerare directorii o perioad de un an de la aprobarea situaiilor financiare?
Dac nu
: S-a menionat aceasta n raportul directorilor?
Sunt necesare explicaii sau prezentri suplimentare n raportul de audit?
6.Se analizeaz confirmrile ce trebuie incluse n scrisoarea de confirmare a declaraiilor.
Scriei o sintez a factorilor analizai, prezentnd judecile emise, opinia privind ncadrareasocietii
n principiul continuitii activitii i impactul asupra situaiilor financiare.
10. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor
aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestora i a trecerii lor la rezultatul
7

exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute
atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit
i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente.
Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre
tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i
despre resursele privind ncasrile viitoare.
Auditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentuluieconomic
sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului exerciiului la care se refera.
Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale
de baz ale contabilitii:
-continuitatea activitii de exploatare;
- contabilitatea de angajamente.
Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciiifinanciare,
metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dacsunt modificri,
ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului;
-elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensrintre active i pasive, ntre
cheltuieli i venituri;
- bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent;
-auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil acredibilitii componentelor sale i a
soldului su;
-datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate n registrul inventar cantitativ i
valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de inventar
furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor.
11. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative:
a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest cont
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparutin
cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior, chiar daca aceste riscuri saupierderi nu sunt cunoscute
decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmireabilantului. Trebuie sa se tina cont de
deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderisau cu beneficii.
Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor,
respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si
pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior.
In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscute prin
prezentarea naturii si a valorii lor.
De exemplu, incasarea creantelor incerte silitigioase, durata de viata probabila a echipamentelor
tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie.
In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sauprovizioane fara obiect sau
supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea
deliberata a datoriilor sau acheltuielilor. Astfel, situatiile financiare numai pot fi credibile
12. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de
deschidere?

Potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, bilantul de deschidere al unui exercitiu

financiar trebuie sa corespunda bilantului de inchidere al exercitiului precedent.
Concret, la inchiderea unui exercitiu financiar, toate conturile se soldeaza prin debitul si creditul
contului extrabilantier 892 Bilant de inchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitulacestui
cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la inceputul exercitiului
financiar, toate valorile din contul 892 Bilant de inchidere se transfera in creditul sidebitul contului
891 Bilant de deschidere (in debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold
initial creditor, iar in creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentrua crea un sold initial
debitor).
Astfel bilantul de deschidere este acelasi cu bilantul de inchidere alexercitiului precedent.
Acest bilant de deschidere este intangibil, in sensul in care orice modificari de politici, proceduri sau
metode contabile efectuate in cursul unui exercitiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel incat sa
modifice valorile inregistrate in bilantul de deschidere.
Orice modificari ale politicilor sau procedurilor pot intra in vigoare abia la inceputului unui exercitiu
financiar.
De asemenea, oricee rori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama
rezultatului reportat si nu prin modificarea bilantului de deschidere.
13. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unul sau
mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:
-inspectia inregistrarilor si a documentelor
-inspectia imobilizarilor corporale
-observarea
-investigarea
-confirmarea
-recalcularea
-reefectuarea
-proceduri analitice
14. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:
a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b)este furnizata de un alt auditor
c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii