Sunteți pe pagina 1din 17

Home DREPT drept penal

litatea de infractori

itatea de infractori

nea I

TE GENERALE PRIVIND PLURALITATEA FRACTORI

Notiune si caracterizare

ne. Prin pluralitate de infractori este desemnata situatia in care mai multe persoane savarsesc o singura infractiun

uralitatea de infractori presupune contributii efective ce tin de latura obiectiva a infractiunii si vointa comuna de a coope uni.

terizare. Pluralitatea de infractori se caracterizeaza prin cooperarea mai multor persoane la savarsirea unei infra

u orice fapta comisa de mai multe persoane presupune si o pluralitate de infractori.

uralitatea de infractori presupune cooperarea mai multor persoane, cu vinovatie la savarsirea unei infractiuni. Daca nici o p ovatie la comiterea faptei nu se poate retine o pluralitate de infractori, ci o pluralitate de faptuitori, iar fapta fiind savarsita f une.

dintre persoanele care au savarsit fapta numai una a actionat cu vinovatie, fapta este infractiune, iar pluralitatea d uralitate de infractori.

ormele pluralitati de infractori doctrina penala pluralitatea de infractori este cunoscuta sub trei forme: pluralitatea naturala pluralitatea constituita pluralitatea ocazionala (participatia penala).

Pluralitatea naturala. Pluralitatea naturala sau pluralitatea necesara este forma pluralitatii de infractori in care multor persoane la comiterea faptei este ceruta de insasi natura acesteia. Asadar, exista anumite fapte prevazute care nu pot fi savarsite de o singura persoana ci presupun cooperarea mai multor.

nele infractiuni presupun cooperarea a doua persoane si de aceea se mai numesc si infractiuni bilaterale ca de exemplu infr 3 C.p.), adulter (art. 304 C.p.), incest (art. 203 C.p.). Alte infractiuni presupun cooperarea a mai multor persoane ca de ex.: s

t. 162 C.p.), incaierarea (art. 322 C.p.).

uralitatea naturala de infractori are ca specific considerarea ca autor a fiecarui participant si drept urmare raspunderea ste in functie de rezultatul produs.

u este de esenta pluralitatii naturale, atat in cazul infractiunilor bilaterale cat si a celor ce presupun cooperarea mai multor p ca toti faptuitorii sa fie infractori, adica sa raspunda penal, fiind suficient, asa cum am aratat mai sus ca unul dintre faptu tie, [spre ex.: va exista infractiunea de bigamie si in cazul in care unul din subiectii infractiunii savarseste fapta fara vinovati .), cu privire la starea civila a celuilalt, ori in cazul celorlalte infractiunii bilaterale cand unul dintre subiecti este constrans ul acestei constrangeri savarseste fapta].

itatea constituita. Este forma pluralitatii de infractori, ce presupune gruparea mai multor persoane pentru sava iuni. Prin asocierea mai multor persoane in vederea comiterii de infractiuni se realizeaza pluralitatea constituita, c ui ei antisocial este incriminata ca infractiune de sine statatoare.

uralitatea constituita nu este reglementata in partea generala a codului penal ci in partea speciala, gruparea mai mu une si prin aceasta sunt evidentiate conditiile pluralitatii constituite de infractori.

prin dispozitiile care incrimineaza complotul (art. 167 C.p.) ca si asocierea pentru savarsirea de infractiuni (art. 3 ute conditiile cu privire la gruparea de persoane, la scopul urmarit savarsirea de infractiuni la organizarea ace a reprezenta o infractiune, pentru a realiza pluralitatea constituita, [spre ex.: infractiunea de complot consta in uirea unei asociatii sau grupari in scopul savarsirii uneia dintre infractiunile prevazute in art. 155165, ori aderare ice forma a unei astfel de asociatii sau grupari (art. 167 al. 1 C.p.); iar asocierea pentru savarsirea de infractiuni e asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat ri aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri (art. 323 al. 1 C.p.)].

uralitatea constituita exista indiferent daca s-au savarsit sau nu fapte infractionale dintre cele care si le-au propus cei care s-a

and s-au savarsit infractiuni pentru care se initiase sau constituise asociatia sau gruparea sunt aplicabile dispozitiile p uni, dispozitiile art. 167 al 555h73f . 4 C.p. si art. 323 al. 2 C.p. fiind exprese in aceste cazuri.

in cazul pluralitatii constituite fiecare persoana este considerata ca a savarsit infractiunea si va raspunde penal pentru aceast

itatea ocazionala sau participatia penala este forma pluralitatii de infractori in care, la comiterea faptei prevazu pa un numar mai mare de persoane decat era necesar.

u alte cuvinte la savarsirea faptei prevazuta de legea penala au participat un numar mai mare de persoane decat era necesar a inseamna ca daca o fapta putea fi comisa de o singura persoana datorita naturii ei, la savarsire au participat doua sau ma otrivit naturii ei fapta putea fi comisa de doua persoane la savarsirea ei au participat trei sau mai multe. Prin aceasta caract itatea existentei unei pluralitati ocazionale la o pluralitate naturala si la o pluralitate constituita de infractori.

eosebire de pluralitatea naturala si de pluralitatea constituita, in cazul pluralitatii ocazionale de infractori fiecare p erat ca a contribuit cu o parte la savarsirea infractiunii si va raspunde penal in functie de contributia adusa la sav

nea a II-a

CIPATIA PENALA

Aspecte generale privind participatia penala

ne. Participatia penala sau pluralitatea ocazionala de infractori desemneaza situatia in care la savarsirea unei fapt penala au participat mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii acelei fapte.

tiile participatiei penale. Participatia penala exista atunci cand sunt indeplinite conditiile: Sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, fapta ce poate fi consumata ori ramasa in faza de tentativa pedepsibila.

) La comiterea faptei sa-si fi adus contributia mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii faptei. Este indeplinit cand numai unul dintre faptuitori actioneaza cu intentie si indeplineste conditiile generale pentru a fi subiect activ al infractiu

ontributia faptuitorilor la savarsirea faptei poate fi prin acte de executare directa si nemijlocita de autor ori prin inlesnire, de complicesau de determinare la savarsirea infractiunii de instigator. In orice modalitate in care participantii isi rea faptei este indeplinita conditia privind cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei.

O alta conditie a participatiei penale priveste legatura subiectiva intre participanti, mai precis, toti participantii trebuie sa f comuna de a savarsi fapta prevazuta de legea penala.

) In sfarsit, existenta participatiei este conditionata de calificarea faptei comise prin contributia mai multor persoane ca une ca fapta sa fie savarsita de catre cel putin unul dintre participanti cu vinovatia ceruta de lege.

le participatiei penale. In literatura juridica de specialitate si in legislatie se face deosebire intre diferite genuri penala folosindu-se diferite criterii:

. Dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise cu vointa comuna de a coopera se disting: participatia prop .

Participatia proprie se mai numeste si participatia propriu-zisa sau perfecta si se caracterizeaza prin aceea ca toti parti unii actioneaza cu aceeasi forma a vinovatiei intentie sau culpa. In literatura juridica se sustine ca exista participatie prop pantii actioneaza din culpa la comiterea unei infractiuni din culpa, dar numai prin acte de executare directa si nemijloci rat.

Participatia improprie sau imperfecta se caracterizeaza prin aceea ca participantii nu actioneaza cu aceeasi forma a vinovat n culpa sau unii cu intentie si altii fara vinovatie.

ele doua forme ale participatiei, proprie si improprie sunt consacrate in codul penal roman.

t fi intalnite, in practica cel mai adesea, separate, dar nimic nu impiedica coexistenta lor in cazul savarsirii unei sin exemplu: la comiterea unei infractiuni isi aduc contributia mai multi participanti care actioneaza cu forme diferite d

. Dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii se face deosebirea intre: activitatea de executare directa si nemijlocita a faptei activitate specificaautorului si coautorilor;

) activitatea de determinare la comiterea unei fapte activitate proprieinstigatorului; activitate de inlesnire, de ajutare la savarsirea faptei activitate de complice.

forme de participatie sunt importante si au capatat reglementare amanuntita in legislatia penala.

. Dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei si producerea rezultatului se face deosebire intre ticipatie si forme secundare de participatie.

articipatia este principala cand prin contributia participantului se realizeaza continutul infractiunii. Este contributie specifica aut

articipatia este secundara cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizarea actiunii sau inactiunii ce reprezinta fa utia specifica instigatorilor si complicilor. Aceasta impartire este importanta fiindca este unanim admis in doctrina penala s mele principale ale participatiei absorb pe cele secundare.

unt considerate forme principale de participatie: coautoratul fata de celelalte forme de participatie (respectiv instigar garea fata de complicitate.

articiparea unei persoane la savarsirea unei infractiuni nu poate fi calificata si instigare si coautorat ci numai coautorat, ch teau fi calificate atat instigare cat si coautorat. Tot astfel s-a decis in practica judiciara ca participarea la savarsirea aceleiasi ti deosebite, una specifica instigarii, iar cealalta complicitatii, nu constituie un concurs de infractiuni, ci se pedepseste num re sanctioneaza forma de participatie principala a instigarii (sub C.M.), care absoarbe pe cea secundara a complicitatii.

Autoratul si coautoratul

atul. Notiune si conditii. Notiune. Autoratul este forma de participatie penala in care o persoana savarseste pr are fapta prevazuta de legea penala.

and o persoana savarseste singura, direct si nemijlocit o infractiune pentru care a luat singur hotararea infractionala si area infractiunii de nici o persoana, este autorul acelei infractiuni. Nu se poate sustine ca el a savarsit fapta in autorat.

utoratul, ca forma de participatie presupune cooperarea si a altor persoane la comiterea infractiunii in calitate de instigatori, d

utoratul este forma de participatie esentiala si necesara, fara de care nu pot exista celelalte forme de participatie: instigarea si

ub raport subiectiv, autorul actioneaza intotdeauna cu intentie in cazul participatiei proprii, iar in cazul participatiei impr au fara vinovatie.

oratul. Notiune si conditii. Coautoratul este forma de participatie in care, la savarsirea unei fapte prevazute d dus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane.

oautoratul nu presupune existenta si a altor participanti instigatori, complici dar nici nu ii exclude, fiind deci deopotriva rma coautoratului fara alti participanti cat si atunci cand alaturi de coautori la savarsirea aceleiasi infractiuni si-au ad panti instigatori si complici.

onditiile coautoratului:

Coautoratul presupune contributia a cel putin doua persoane la comiterea faptei, contributii ce reprezinta elementul materia unii.

ctivitatile coautorilor de executare nemijlocita a infractiunii nu trebuie sa fie identice, ci sa se completeze intr-o activitate un is in practica judiciara ca sunt acte de coautorat loviturile aplicate de mai multe persoane victimei, in cadrul unei hotarari i r, chiar daca nu toate au fost mortale.

practica judiciara, s-a decis, ca acte de executare de coautorat sunt si cele prin care se contribuie indirect la comiterea fa re se face imposibila rezistenta, apararea victimei, care obstaculeaza energiile ce tind sa combata producerea rezultatului.

cazul infractiunii complexe, coautoratul se poate realiza prin acte de executare diferite, corespunzator actiunilor ce constitu ii obiective al acestei infractiuni. Vor fi deci, coautori ai infractiunii complexe de talharie, doi participanti care si-au impartit unul din inculpati a amenintat cu cutitul, iar celalalt a deposedat victima de bunurile ce le avea asupra sa.

ontributia coautorilor la savarsirea infractiunii poate fi concomitenta sau succesiva. Sub acest aspect se poate sustine ca nu i ratului momentul cand isi aduc contributiile coautorii la savarsirea faptei.

) Sub raport subiectiv coautoratul ca forma a participatiei proprii presupune savarsirea actelor de executare de catre toti pa de vinovatie: fie intentia, fie culpa. In literatura juridica se sustine si opinia ca in cazul infractiunilor din culpa nu po orii care actioneaza din culpa sunt autori ai unor infractiuni distincte.

ctiuni ce nu pot fi comise in coautorat. Dupa elementul material al infractiunii, nu pot fi comise in coautorat i pun inactiunea, cand obligatia de a indeplini o actiune, o activitate de a iesi din pasivitate, este personala, (spre ex 0 C.p.).

u pot fi comise in coautorat infractiunile ce presupun un subiect calificat(gestionar, functionar), decat daca faptuitorii au ca el de situatii cand contributia tuturor participantilor este realizata prin acte de executare directa, fapta va fi incadrata dupa t, iar ceilalti participanti neavand calitatea ceruta de lege vor fi considerati complici.

oautoratul nu este posibil nici in cazul infractiunilor ce se comit in persona propria, (spre ex.: marturia mincinoasa, deze inarea venerica, violul s.a.). Caracteristica pentru astfel de infractiuni este imprejurarea ca actiunea tipica, in materialitatea e e o singura persoana in acelasi timp.

fractiunile care nu permit coautoratul ca forma a participatiei penale, permit insa celelalte forme de participatie instigarea l, nu cunosc restrangeri.

nstigarea

ne si conditii. Instigarea este forma participatiei penale ce consta in fapta de determinare cu intentie, prin orice oana numita instigator a altei persoane numita instigat, sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

stigatorului ii apartine hotararea de a savarsi o infractiune, hotarare pe care o transmite altei persoane numita instigat, ca

atorita aspectului ca hotararea de a savarsi infractiunea apartine instigatorului, acesta mai este denumit si autor moral a i de instigat care este autorul material al infractiunii.

onditiile instigarii. Pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale se cer indeplinite conditiile:

pune o operatie de transplantare, de inoculare in constiinta instigatului a hotararii de a savarsi o fapta prevazuta d

ctuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane, instigator, fata de o alta persoana numita instiga

eterminarea presupune si insusirea hotararii de a savarsi fapta prevazuta de legea penala de catre instigat.

aca in urma activitatii de instigare nu s-a reusit sa se determine instigatul sa-si insuseasca hotararea de a savarsi infracti re perfecta ci o instigare fara efect sau neizbutita, nu se va realiza de altfel nici conditia participatiei penale.

Mijloacele prin care se obtine determinarea instigatorului pot fi dintre cele mai diverse, de la rugaminti, indemnuri, promisiun constrangerea acestuia.

stigarea fiind posibila la toate faptele prevazute de legea penala, inseamna ca si activitatea de determinare nu cunoaste res nfractiune.

ctivitatea de determinare trebuie sa se situeze in timp anterior luarii hotararii de a savarsi fapta de catre autor.

and activitatea de determinare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala are loc fata de o persoana care lua asca acea infractiune se realizeaza o complicitate morala, o intarire a hotararii infractionale luate anterior.

) Activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Nu este indeplinita aceasta condit e pe un instigat, care nu are calitatea ceruta de lege pentru comiterea faptei la care este determinat, (spre ex.: nu va fi o dete unii de dezertare, daca instigatul nu are calitatea ceruta de lege de militar).

eterminarea trebuie sa priveasca savarsirea unei fapte concrete prevazuta de legea penala si sa se faca in asa fel incat in a instigatorului.

Instigatorul sa actioneze cu intentie. Activitatea de determinare se desfasoara deci, sub raport subiectiv, numai cu intentie, a

erea faptei si de catre instigat cu intentie, realizeaza conditiile unei instigari proprii sau perfecte, iar cand instigatu pa sau fara vinovatie sunt realizate conditiile unei instigari improprii sau imperfecte.

) Instigatul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat ori sa fi realizat cel putin o tentativa pedepsibila. Conditia este inde ul a inceput savarsirea faptei la care a fost determinat, dar ulterior s-a desistat sau a impiedicat producerea rezultatului.

aca instigatul nu a trecut la savarsirea faptei, atunci nu este indeplinita conditia ce o analizam si nu se realizeaza forma de pa vitatea instigatorului poate imbraca forma unei infractiuni distincte.

le instigarii. Instigarea poate imbraca diferite forme in functie de vinovatia cu care instigatul savarseste fapta, i oacele folosite de instigator, in functie de persoanele instigate sau care instiga, in functie de rezultatul obtinut in a minare s.a.

are proprie si instigare improprie. Dupa forma de vinovatie cu care instigatul (autorul) savarseste fapta se d

Instigare proprie sau perfecta ce se caracterizeaza prin realizarea unei concordante sub raport subiectiv intre instigator si in si instigatul savarseste fapta cu intentie;

instigare improprie sau imperfecta este caracterizata prin lipsa coeziunii psihice intre instigator si instigat. Instigatul sava ar fara vinovatie (art. 31 C.p.).

are simpla si instigare calificata. Dupa mijloacele folosite de instigator pentru determinarea instigatului sa sa uta de legea penala se disting: instigarea simpla, cand mijloacele de determinare sunt simple, obisnuite, ca de ex.: rugaminti, indemnuri etc.; instigarea calificata, cand pentru determinarea instigatului se folosesc mijloace deosebite ca: oferirea de daruri, exercitarea

te si pluralitate de instigatori. Dupa numarul persoanelor ce desfasoara activitatea de instigare se disting: instigarea cu un singur instigator;

coinstigarea care presupune cooperarea mai multor persoane la determinarea unei sau unor persoane sa savarseasca o fap Coinstigarea poate fi facuta concomitent sau succesiv. Cand coinstigarea este facuta succesiv, trebuieste dovedit ca toti i e determinarea instigatului sa savarseasca aceeasi fapta prevazuta de legea penala.

eram ca nu vor fi indeplinite conditiile unei coinstigari cand activitatea de determinare are loc succesiv, iar instiga rea de a savarsi infractiunea dupa ce a fost determinat de primul instigator fiindca activitatea celorlalti nu mai are in intarirea hotararii infractionale activitate specifica complicelui.

aca mai multi instigatori, fara a se cunoaste, desfasoara separat activitati de determinare asupra aceleiasi persoane se real ri.

are individuala si instigare colectiva. Dupa numarul persoanelor fata de care se desfasoara activitatea de in

instigarea individuala cand activitatea de determinare se desfasoara asupra unei persoane sau asupra mai multor persoane de

instigarea colectiva ce se caracterizeaza prin instigarea unui numar nedeterminat de persoane sa savarseasca o infract a caracterului sau periculos, dedus din modul de realizare, instigarea colectiva este incriminata distinct ca infractiune d irea de instigare publica si apologia infractiunilor (art. 324 C.p.).

eci instigarea colectiva nu mai reprezinta o forma de participatie ce ar fi conditionata de savarsirea de catre instigat a infra putin a unei tentative pedepsibile.

are imediata si instigare mediata. Dupa modul de actiune al instigatorului pentru determinarea instigatului la ute de legea penala se disting:

instigarea imediata in care instigatorul se adreseaza nemijlocit instigatorului pentru determinarea acestuia la savarsirea infra

instigarea mediata, cand determinarea are loc prin intermediul altei persoane. Daca mediatorul transmite hotararea infract acest rol el devine complice la savarsirea infractiunii, iar cand la determinarea instigatului, mediatorul are si o contributi gator.

gare evidenta si instigare ascunsa. Dupa modul deschis ori ascuns in care actioneaza instigatorul pentru deter tului sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, instigarea poate fi:

igare evidenta sau deschisa sau explicita in care instigatorul expune deschis scopul sau, de a-l convinge la savars t;

igare insidioasa sau ascunsa cand instigatorul nu da in vileag rolul sau, cand obtine determinarea instigatului, fara ze caracterul infractional al faptei sale, la care a fost determinat.

are izbutita si instigare neizbutita. Dupa rezultatul obtinut in determinarea instigatului la savarsirea faptei pr se disting:

instigarea cu efect pozitiv, reusita, cand instigatorul a reusit sa determine pe instigat sa accepte hotararea de a savarsi infrac instigarea cu efect negativ, in care instigatorul nu a reusit sa determine pe instigat sa ia hotararea de a savarsi infractiunea.

deplinite conditiile instigarii, iar persoana care a incercat determinarea nu este un participant. cazul instigarii cu efect pozitiv se pot distinge diferite stadii ale realizarii activitatii instigatului.

and instigatul a savarsit fapta la care a fost instigat, sunt indeplinite conditiile unei instigari perfecte, reusite.

and instigatul a inceput savarsirea faptei, dar s-a desistat ori a impiedicat producerea rezultatului sunt realizate co intele juridice ale activitatii instigatorului si instigatului sunt diferite. Instigatul va beneficia de cauza de impunitate a des erii rezultatului (art. 22 C.p.), dar instigatorul va raspunde penal dupa regulile prevazute in art. 29 al. 1 C.p. pentru i are.

and instigatorul a reusit sa-l determine pe instigat sa ia hotararea de a savarsi infractiunea, dar ulterior acesta s-a razga rea faptei ori a trecut la savarsirea faptei si a realizat doar o tentativa nepedepsibila, nu sunt realizate conditiile particip t o fapta prevazuta de legea penala. Fapta instigatorului este o infractiune de sine statatoare si pedepsita tot dupa regulile cu 29 al. 1 C.p. si sub aceeasi denumire de instigare neurmata de executare.

Complicitatea

une. Complicitatea este forma participatiei penale ce consta in fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau iterea unei fapte prevazuta de legea penala ori promite, inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunuril a sau ca va favoriza pe infractor, chiar daca, dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita.

pre deosebire de celelalte forme de participatie coautorat si instigare complicitatea reprezinta o contributie indirecta, unii, de aceea este considerata forma de participatie secundara in raport cu celelalte.

onditiile complicitatii:

d forma de participatie secundara, complicitatea presupune drept conditie de baza a existentei sale comiterea de prevazute de legea penala. Este indeplinita conditia si atunci cand autorul a savarsit doar o tentativa pedepsibila.

) O alta conditie priveste savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca, sa ajute, pe autor la savarsirea in

ctivitatea complicelui, potrivit legii penale, poate consta atat in ajutor sauinlesnire la savarsirea faptei prevazute de misiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune ori de favorizare a infractorului.

ontributiile complicelui la savarsirea infractiunii de catre autor sunt mediate, prin ele nu se realizeaza elementul material al in

ub acest aspect se cuvine subliniata ideea ca actele de complicitate nu sunt indispensabile comiterii faptei de catre autor.

literatura juridica de specialitate se face deosebire intre contributiile complicelui care constau in activitati de inlesnire sau d unii ori de promisiune de tainuire sau favorizare a infractorului, ca momente distincte in raport de savarsirea infractiunii.

Inlesnirea priveste activitatile complicelui desfasurate anterior comiterii infractiunii care se situeaza in faza de pregatire a s rea poate consta atat in activitati materiale de procurare a mijloacelor, a instrumentelor, adaptarea acestora pentru savarsirea area armei, a cutitului, a cheilor ce vor fi folosite etc., cat si in activitati ce reprezinta o contributie morala ca: procurarea de si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea, intarirea hotararii infractionale prin sfaturi etc.

Ajutorul dat de complice priveste activitatile desfasurate de acesta in timpul executarii faptei de catre autor, ajutor ce poa cu care se savarseste infractiunea, deschiderea unei usi prin care autorul poate fugi de la locul faptei, indemnul de a conti

rea pazei pentru a da alarma in caz de descoperire a faptei etc.

Promisiunea de tainuire a bunurilor sau de favorizare a infractorului are loc inainte de comiterea infractiunii sau ce ntul comiterii infractiunii si reprezinta o incurajare a autorului in comiterea faptei, indiferent daca promisiunea se realizeaza s

eindeplinirea de catre complice a promisiunii de tainuire a bunurilor sau de favorizare a infractorului, nu inlatura caracter iunii facute si care a reprezentat pentru autor o incurajare, o intarire a hotararii de a comite infractiunea.

literatura de specialitate s-a sustinut corect ca reprezinta o promisiune de tainuire sau favorizare si deci complicita ntare facuta de persoana care potrivit legii, ar avea obligatia sa denunte savarsirea faptei, deoarece si prin aceasta se in sa comita infractiunea pentru care luase hotararea.

In sfarsit, o ultima conditie de existenta a complicitatii priveste savarsirea actelor de ajutor sau de inlesnire numai cu inte ar intentie depasita. Participarea sub forma complicitatii este posibila in cazul infractiunilor praeterintentionate daca se dove tul mai grav, complicele a avut o pozitie subiectiva similara, aceleia a autorului.

inovatia sub forma intentiei este necesara pentru existenta complicitatii numai pentru complice nu si pentru autorul infractiu tat cu intentie, in acest caz complicitatea este proprie sau perfecta art. 26 C.p., cat si din culpa sau fara vinovatie, cand partic perfecta (art. 31 C.p.).

le complicitatii. Complicitatea poate fi de mai multe feluri care se diferentiaza in raport cu natura ajutorului dat prevazute de legea penala, dupa modul si momentul in care se acorda spjinul, dupa aspectul dinamic al contribut orma de vinovatie cu care autorul sprijinit de complice, savarseste fapta. Dupa aceste criterii complicitatea cunoa

mplicitatea materiala si morala;

mplicitate prin ajutorare sau inlesnire ori prin promisiune de tainuire a bunurilor sau de favoritare a infractorului;

mplicitatea la pregatirea si la executarea faptei;

mplicitate nemijlocita si imediata;

mplicitate prin actiune si prin inactiune;

plicitate proprie si improprie.

licitate materiala si complicitate morala. Dupa natura ajutorului dat la savarsirea infractiunii complicitatea p eriala si morala.

Complicitatea materiala consta in realizarea de acte de sprijin material ca: procurarea de instrumente, de mijloace, adaptar celor pentru savarsirea infractiunii, inlaturare de obstacole etc.

Complicitatea morala consta in acte de sprijin moral, in vederea realizarii laturii subiective a infractiunii ca: promisiunea d vorizare a infractorului, procurarea de date, informatii cu privire la locul, timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea in ii infractionale etc.

licitate prin inlesnire sau ajutor la savarsirea faptei prevazute de legea penala si complicitate prin p re a bunurilor sau de favorizare a infractorului. Aceste modalitati sunt prevazute in dispozitiile art. 26 C.p. ta contributii ale complicelui la savarsirea faptei prevazute de legea penala ce se diferentiaza intre ele dupa natur

ntul in care se realizeaza contributia (vezi mai sus conditiile complicitatii lit. b).

licitate prin acte de pregatire si complicitate prin acte de executare.Dupa momentul in care se acorda a rea infractiunii complicitatea poate fi:

Complicitate la pregatirea infractiunii si priveste activitatile complicelui pentru pregatirea infractiunii, acte care pot fi la sau materiala. Complicitatea la pregatirea infractiunii mai este cunoscuta si sub denumirea decomplicitate anterioara.

Complicitate la executarea infractiunii priveste actele executate de complice prin care se da sprijin autorului, in momentul x.: incurajarea infractorului, deschiderea unei usi, oferirea unei arme etc.

and contributia complicelui priveste ajutorul dat la executarea infractiunii, complicitatea se mai numeste si concomitenta.

licitate nemijlocita si complicitate mediata. Dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia irea infractiunii se disting: complicitatea nemijlocita in care complicele acorda sprijin direct autorului; complicitatea mediata cand sprijinul este dat prin intermediul altui participant (instigator sau alt complice).

licitate prin actiune si complicitate prin inactiune. Dupa aspectul dinamic al contributiei complicelui la sava ute de legea penala se disting:

complicitatea prin actiune (comisiva), cand complicele acorda ajutor prin actiune ca de ex.: aduna informatii, ofera instrume

complicitate prin inactiune, cand ajutorul complicelui consta in neindeplinirea unor obligatii legale ca: neinchiderea un sa patrunda intr-o incapere pentru a fura s.a.

licitate proprie si complicitate improprie. Dupa forma de vinovatie cu care autorul savarseste fapta, complic proprie, cand autorul savarseste fapta cu intentie, cand se realizeaza coeziunea psihica intre complice si autor; improprie, cand autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie.

articipatia improprie

ne si caracterizare. Participatia improprie sau imperfecta este acea forma a participatiei penale la care persoan nta comuna o fapta prevazuta de legea penala nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie.

cazul participatiei improprii contributiile participantilor la comiterea infractiunii sunt realizate sub diferite forme de vino entie, altii din culpa iar altii chiar fara vinovatie.

articipatia improprie este posibila la toate formele de participatie, adica poate exista sub forma coautoratului, a instigarii si a c

pre deosebire de participatia proprie in care participantii actionau cu intentie iar in cazul coautoratului si din culpa rii din intentie actioneaza obligator instigatorul sau complicele, iar autorul poate actiona din culpa sau fara vinovatie.

eglementarea in legislatia penala romana a participatiei improprii este o reflectare a conceptiei realiste, stiintifice, din doc a in raport cu care se apreciaza contributiile mai multor persoane este fapta prevazuta de legea penala, la savarsirea ca

cu intentie, altii din culpa si altii fara vinovatie.

litatile participatiei improprii. Dupa natura contributiei la savarsirea faptei prevazute de legea penala si in rap are isi aduce contributia se pot distinge urmatoarele modalitati ale participatiei improprii:

dalitatea intentie si culpa in care contributia participantului este data cu intentie la fapta savarsita de autor din cu

dalitatea intentie si lipsa de vinovatie in care contributia participantului este data cu intentie la fapta savarsita de tie;

dalitatea culpa si intentie in care contributia participantului este din culpa la fapta savarsita de autor cu intentie;

dalitatea lipsa de vinovatie si intentie in care contributia participantului este fara vinovatie la fapta savarsita de au

legislatia penala au fost retinute numai primele doua ca forme de participatie, iar ultimele doua sunt de cele mai multe ori l a, iar alteori gasindu-si rezolvare in cadrul altor institutii de drept penal, fara a fi considerate forme de participatie.

dalitatea intentie si culpa. In aceasta modalitate, participatia improprie, consta potrivit dispozitiilor art. 31 al. minarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie, la savarsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fa penala.

upa cum lesne se poate observa, activitatile de determinare sunt specifice instigarii, iar cele de inlesnire sau ajutare sunt spe asoara cu intentie, iar autorul savarseste fapta din culpa.

articipatia improprie in aceasta forma imbraca doua forme: instigare improprie si complicitate improprie.

odalitatea coautoratului in care unii coautori au actionat cu intentie si altii din culpa nu are nevoie de regle autor raspunde pentru fapta sa, potrivit cu vinovatia sa.

aca fapta savarsita de autor nu este incriminata cand este savarsita din culpa, participatia improprie nu este l nu se pedepseste, instigatorul si complicele se pedepsesc cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea intenti ontributia, [spre ex.: determinarea, inlesnirea ori ajutarea unei persoane sa comita o violare de domiciliu si d a fapta din culpa, fapta acestuia (autorului), nu este infractiune fiindca violarea de domiciliu se comite numai cu i

dalitatea intentie si lipsa de vinovatie. In aceasta modalitate participatia improprie consta potrivit dispozitiilo erminarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod, cu intentie la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, de omite acea fapta fara vinovatie.

in aceasta modalitate a participatiei improprii ca de altfel in orice forma de participatie instigatorul si complicele arsirea faptei cuintentie, dar autorul comite fapte fara vinovatie, gasindu-se in acel moment in eroare de fapt (a ul unei constrangeri fizice sau morale (art. 46 C.p.) ori in stare de betie accidentala completa (art. 49 al. 1 C.p.) (art. 50 C.p.) sau iresponsabil (art. 48 C.p.).

eterminarea, inlesnirea, ajutarea in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, cu intentie, avarsesc fapta unele cu intentie, altele din culpa, iar altele fara vinovatie, realizeaza atat forma participatiei pro at cu intentie, cat si forma participatiei improprii, cand autorul ori autorii au actionat din culpa ori fara vinovatie.

eci participatia improprie poate exista alaturi de o participatie proprie.

ratamentul penal al participatiei

area pedepselor in cazul participatiei proprii. Pentru sanctionarea participantilor la savarsirea unei fapte, cu tiei, in codul penal roman a fost consacrat sistemul parificarii pedepselor, adica toti participantii vor fi sanctionati uta de lege pentru infractiunea comisa de autor.

nand seama ca la savarsirea unei infractiuni, contributiile participantilor sub raport obiectiv sunt totusi disti ut obligativitatea ca la stabilirea pedepsei sa se aiba in vedere contributia participantilor la savarsirea infractiunii vidualizare prevazute in dispozitiile art. 72 C.p.

uarea in considerare a contributiei participantilor la savarsirea infractiunii cu ocazia stabilirii pedepsei concrete toreasca nu apare numai ca o consecinta a individualizarii pedepselor ci si o obligatie expresa, stabilita prin disp revad stabilirea pedepsei in caz de participatie.

area pedepsei in cazul coautoratului. Parificarea pedepselor pentru participanti nu presupune nici chiar in caz ea aceleiasi pedepse pentru toti autorii, fiind deopotriva obligatorii criteriile generale de individualizare prevazute prevazute in art. 27 C.p.

area pedepsei in cazul instigarii. Instigatorul, potrivit sistemului parificarii, se pedepseste cu pedeapsa prevaz (art. 27 C.p.). Intre limitele de pedeapsa (minim si maxim) prevazute de lege pentru autor se stabileste pedeapsa seama de criteriile generale de individualizare prevazute in art. 72 C.p. si de contributia acestuia la savarsirea fap

area pedepsei in cazul complicitatii. Si in cazul complicitatii proprii sistemul de sanctionare este prevazut de a arii pedepselor). Pedeapsa pentru complice urmeaza a se stabili intre limitele de pedeapsa prevazute de lege pen tiva, tinandu-se seama de contributia acestuia la savarsirea infractiunii si de criteriile generale de individualizare a

esi in general contributia complicelui la savarsirea infractiunii este mai mica decat a autorului sau a instigato a prevederea unui tratament penal mai bland pentru acesta (complice) fiindca in realitate se pot ivi situatii celui poate apare ca deosebit de periculoasa, cand aplicarea unei pedepse aspre, mai mari decat pentru autor e omplicele prezent la savarsirea unui omor, fara intelegere anterioara strecoara in mana unui minor cutitul cu a). Activitatea acestuia, a complicelui este periculoasa, daca presupunem ca infractorul si victima erau neina oc cu pumnii si palmele.

mstantele personale si circumstantele reale. Notiuni. Circumstantele sunt imprejurarile in care are loc com ute de lege, imprejurari ce constau in stari, situatii, intamplari, calitati, insusiri si orice alte date ale realitatii sau d ularizeze fapta sau pe faptuitor.

upa cum circumstantele privesc fapta sau pe faptuitor, se clasifica in circumstante reale si circumstante personale

mpartirea circumstantelor in reale si personale este importanta in stabilirea pedepsei pentru participanti la savarsi

n adevar, prin dispozitiile art. 28 C.p., s-a prevazut ca circumstantele privitoare la persoana unui participant nu lti, iar circumstantele privitoare la fapta se rasfrang asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au ut. Cum in legislatie nu sunt prevazute care anume imprejurari sunt circumstante reale si care sunt personale t stiintei juridice penale.

mstantele personale. Circumstantele personale, s-a subliniat in doctrina penala, privesc faptuitorul si pot fi in le nea psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a contribuit, situatie in care circumstantele ubiective. Daca circumstantele personale privesc particularitatile personalitatii participantului (calitatea de function

antecedentele penale s.a.) aceste circumstante sunt de individualizare.

mpartirea circumstantelor personale in subiective si de individualizare are importanta deoarece circumstantele de n continutul legal al infractiunii si isi pierd calitatea de circumstante personale, devin element constitutiv al infra radiaza (se rasfrang) fata de toti participantii, in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut.

mstantele reale. Circumstantele reale sunt legate de imprejurari anterioare, concomitente sau posterioare savarsir utul atenuat sau agravat al faptei legat de mijloacele folosite, de imprejurarile de loc, de timp in care fapta s-a sa s.

ecunoasterea circumstantei reale de catre un participant are drept efect neproducerea agravarii raspunderii p i circumstante.

omiterea de catre autor a unei infractiuni mai grave decat cea la care a fost instigat sau la care a fost nderea penala a instigatorului si complicelui la infractiunea realizata, numai in masura in care rezultatul mai grav a.

aca insa, autorul comite o fapta mai putin grava decat cea la care a fost instigat, ori sprijinit, de aceasta im toti, (spre ex.: autorul a fost instigat la talharie, dar a realizat numai un furt).

and autorul comite o alta fapta decat cea la care a fost instigat ori sprijinit de un complice, aceasta imprejura participantilor deoarece nu s-a realizat de fapt o participatie. In acest caz instigatorul va raspunde eventu re neurmata de executare (art. 29 C.p.).

mentul penal al instigarii neurmata de executare. Dupa cum se stie existenta instigarii ca forma de particip onata de executarea faptei ori realizarea unei tentative pedepsibile de catre autorul infractiunii.

ub denumirea de instigare neurmata de executare sunt prevazute in art. 29 C.p. doua situatii distincte si an ata de un inceput de executare sib) instigarea neurmata de o executare pedepsibila.

) In prima situatie instigatul desi determinat sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala nu trece deste) ori incepe executarea si realizeaza o tentativa nepedepsibila.

ntr-o astfel de situatie nu sunt indeplinite conditiile participatiei nu s-a comis o fapta prevazuta de legea pena edepsit pentru activitatea lui, dar nu ca participant ci ca autor al unei infractiuni distincte cu o pedeapsa dist ute de art. 29 C.p.

ntrucat instigatorul devine autor al unei fapte distincte, eventualii complici ai acestuia vor fi trasi la raspundere pe patiei penale.

) In cea de a doua situatie cand instigatorul a inceput executarea si s-a desistat ori a impiedicat producere te conditiile instigarii. Instigatul nu va fi pedepsit pentru ca beneficiaza de impunitatea prevazuta de art. 22 icarea producerii rezultatului), dar instigatorul va fi pedepsit ca participant, dar tot dupa dispozitiile art. 29 onarea instigatorului in formele de instigare neurmata de executare cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul spec iunea la care s-a instigat si minimul general. Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata atunc orii de la 2 ani la 10 ani.

anctionarea actelor de instigare neurmate de executare are loc numai daca infractiunea la care s-a instigat est

psa mai mare de 2 ani, daca este, cu alte cuvinte o infractiune de o anumita gravitate.

aca prin actele executate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului se realize fractiuni, raspunderea penala atat a instigatorului, cat si a instigatului urmeaza sa se stabileasca dupa regu iunea realizata chiar daca sanctiunea prevazuta pentru infractiunea la care s-a instigat este inchisoarea de 2 ani 2 C.p.).

dicarea de catre participant a savarsirii faptei. Prin dispozitiile art. 30 C.p., s-a instituit o cauza de nepedep cipantului la savarsirea unei infractiuni daca in cursul executarii, dar inainte de descoperirea faptei, impiedica con ceasta dispozitie se incurajeaza participantii, oferindu-li-se impunitate daca impiedica consumarea infractiunii.

entru ca impiedicarea savarsirii faptei de catre participant sa constituie cauza de impunitate se cer indeplinite con

) sa fi inceput executarea faptei de catre autor;

) dupa inceperea executarii, participantul sa fi intervenit eficient, impiedicand consumarea infractiunii;

) interventia participantului care a dus la neconsumarea infractiunii trebuie sa aiba loc mai inainte de descoperirea

auza de impunitate prevazuta in art. 30 C.p. pentru participant are in vedere nepedepsirea acestuia pentru tenta mentul interventiei lui care a impiedicat consumarea infractiunii.

aca cel care impiedica consumarea infractiunii este insusi autorul el va fi aparat de pedeapsa, si impreuna c atorul insa, va raspunde penal dupa dispozitiile art. 29 C.p.

n cazul in care la savarsirea faptei participa mai multi coautori si numai unul ori unii impiedica consumarea, de epsire vor beneficia numai ei, ceilalti participanti coautori, complici, instigatori, vor raspunde penal pentru tenta tiva.

aca instigatorul impiedica consumarea faptei, el beneficiaza de impunitate cu privire la contributia data ca participant, dar va r (art. 29 C.p.), iar ceilalti participanti vor raspunde penal pentru tentativa realizata.

fine, cand impiedicarea consumarii infractiunii este realizata de complice, el va beneficia de impunitate, dar autorul, coaut de penal pentru tentativa realizata.

and tentativa realizata nu se pedepseste, de aceasta vor profita autorii si complicii, iar instigatorul va raspunde cu pedeapsa p

apsa in cazul participatiei improprii. In cazul participatiei improprii modalitatea intentie si culpa pentru sancti pantilor s-a consacrat prin dispozitiile art. 31 al. 1 C.p., sistemul diversificarii pedepselor.

at instigatorul si complicele contribuie cu intentie la savarsirea faptei urmeaza sa fie sanctionati cu pedeapsa prev fapta comisa cu intentie, iar autorul deoarece a comis fapta din culpa va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de a din culpa. Daca fapta savarsita din culpa nu este incriminata autorul nu va fi pedepsit.

modalitatea intentie si lipsa de vinovatie a participatiei improprii instigatorul si complicele care au contribuit cu intenti ute de legea penala vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea intentionata. Deci, va fi acelasi t patiei improprii modalitatea intentie si culpa.

eoarece autorul a actionat fara vinovatie, el nu va fi tras la raspundere penala lipsind temeiul acesteia, savarsirea unei inf

azul participatiei improprii sunt incidente dispozitiile prevazute in art. 2832 C.p. privitoare la circumstantele reale si perso a neurmata de executare si cele privitoare la impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei (art. 31 al. final C.p.).

RILA Pluralitatea de infractori

Autorul unei fapte prevazute de legea penala comite fapta in autorat cand:

rseste fapta singur fara contributia altei persoane;

rseste fapta singur direct si nemijlocit si cu contributiile altei persoane ca instigator sau complice;

rseste fapta doar impreuna cu un minor. Autorul savarseste fapta prevazuta de legea penala:

determinarea altei persoane;

ct si nemijlocit;

acordarea de sprijin moral altei persoane. Coautoratul ca forma a participatiei penale presupune:

erarea a cel putin doua persoane la savarsirea direct si nemijlocit a faptei;

rsirea faptei de catre autor cu sprijinul unui complice;

rsirea faptei de catre autor impreuna cu un instigator. Complice este persoana ce savarseste fapta prevazuta de legea penala cu vinovatie sub forma:

ei;

ntiei; a intentiei depasite. Contributia unui complice la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala se realizeaza:

promisiuni de tainuire a bunurilor provenite din savarsirea faptei prevazute de legea penala;

determinarea autorului sa comita o fapta;

acte de executare directe si nemijlocite. Instigator la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala este persoana care:

ntentie inlesneste, ajuta in orice mod pe autor sa comita o fapta prevazuta de legea penala;

ntentie promite sa favorizeze pe autorul faptei;

ntentie determina o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. Participatia penala este proprie cand:

rul si instigatorul actioneaza din culpa;

participantii actioneaza cu intentie;

rul actioneaza cu intentie si complicele din culpa. Participatia penala este improprie cand:

participantii contribuie din culpa la savarsirea faptei prevazuta de legea penala;

rul actioneaza cu intentie si complicele fara vinovatie;

plicele actioneaza cu intentie, iar autorul fara vinovatie. Pluralitatea naturala de infractori exista in cazul:

ctiunilor de obicei;

ctiunilor care prin natura lor presupun contributia a cel putin doua persoane;

ctiunilor deviate. Nu pot fi savarsite in coautorat:

ctiunile omisive;

ctiunile comisive;

ctiunile intentionate. Instigatorul la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza:

deauna cu o pedeapsa mai grea decat cea aplicata autorului;

edeapsa prevazuta de lege pentru autor;

ceeasi pedeapsa care a fost aplicata autorului. Complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza:

ceeasi pedeapsa care a fost aplicata autorului;

ceeasi pedeapsa care a fost aplicata instigatorului;

edeapsa prevazuta de lege pentru autor.

Promisiunea de tainuire a lucrurilor provenite din savarsirea faptei prevazute de legea penala pentru a fi calificata comp

savarsirea faptei de catre autor;

rior savarsirii faptei de catre autor; savarsirea faptei de catre autor, dar sa fie intentionata.

Cand in activitatea unui participant la savarsirea unei infractiuni se pot distinge atat acte de instigare cat si de complicita it:

ru instigare;

ru complicitate;

pentru instigare cat si pentru complicitate. Circumstantele privitoare la fapta, in cazul participatiei penale:

sfrang asupra participantilor fara nici o diferentiere;

e rasfrang asupra participantilor;

sfrang asupra participantilor in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut.