PSIHANALIZA curs 17

10.03.2004

Inconstientul si structura psihicului

Teoria freudiana asupra psihicului Freud a avut doua teorii despre psihic. A. Prima este paralela primei teorii despre instincte si este preocupata sa stabileasca un loc inconstientului in structura psihicului si sa descrie importanta inconstientului in economie, psihologie. Psihicul este alcatuit din trei instante: Inconstient, Preconstient, onstient. Intre ele e!ista o cen"ura care controlea"a trecerea dintr#o instanta in alta. In aceasta teorie inconstientul este o instanta $substantiv%, iar Freud e putin preocupat de descrierea celorlalte doua instante. Aici, inconstientul e echivalat cu re&ulatul, care are continut de natura se!uala. '. a doua teorie elaborata in 1(20 de Freud corespunde celei de#a doua teorii despre instincte, contine o importanta restructurare a vi"iunii despre inconstient. Aici, inconstientul nu mai este o instanta $substantiv%, ci este un atribut care revine in di&erite masuri &iecareia dintre cele trei instante despre care vorbea Freud. Inconstientul, in a doua teorie nu mai este echivalent cu re&ulatul, nu descrie doar continuturi respinse de cultura. Freud admite acum si un inconstient cu continuturi spirituale. Prima instanta din a doua teorie este Se-ul. In germana, termenul este das )s *substantivarea unui pronume impersonal care se re&era doar la &enomenele naturii. A &ost tradus in limba romana prin +I,), pt ca +inele descrie si interioritatea si impersonalitatea. A trebuit sa se renunte la aceasta traducere pt a nu se &ace con&u"ii cu alte curente $e! cel -ungian%. In romana s#a ramas la +). Acest +e este instanta pulsionala a personalitatii, continand repre"entarile psihice ale instinctelor. . parte din aceste repre"entari nu au acces la constient altele sunt reprimate si &ormea"a re&ulatul, iar o alta parte au acces la constient si devin motive constiente ale comportamentului uman. +e#ul preia caracteristicile inconstientului din prima teorie, in masura in care este vorba de o dimensionare re&ulata. /pdv economic, $se re&era la aspectul cantitativ al energiei psihice%, +e#ul este i"vorul de energie a psihicului. /pdv dinamic $trebuie inteles raportul de &orte in interiorul psihicului%, +e#ul intra in con&lict cu )ul si +upraeul $instantele sociali"ate ale psihicului%. /pdv genetic, )ul se &ormea"a din +e in contact cu realitatea e!terna. ele doua &orte pulsionale &undamentale sunt in acesta a doua teorie : )rosul si 0hanatosul. In plan psihic, lor le corespund anumite principii de &unctionare: principiul placerii si principiul realitatii pentru )ros, principiul repetitiei pentru 0hanatos. In aceasta a doua teorie, in legatura cu +e#ul apare o noua particularitate: in timp ce in prima teorie Freud punea accentul pe discontinuitatea si discrepanta dintre instante, in a doua teorie se pune accent pe continuitatea dintre biologic si psihic. A doua instanta este Eul: instanta de comanda si control a psihicului, scopul &iind acela de a organi"a si armoni"a cerintele realitatii e!terne cu cele ale realitatii interne. ea mai importanta &unctie a )ului este autoconservarea organismului. Pentru a o reali"a, )ul trebuie sa cunoasca realitatea e!terna si sa acumule"e in memorie e!perientele traite. Alta &unctie esentiala pentru autoconservare este testarea realitatii $capacitatea de a distinge realitatea e!terna de cea psihica%. .rice adaptare la relaitate presupune cunoasterea realitatii si di&erenta intre cea interna si cea e!terna. +anatatea mintala a individului depinde de buna &unctionare a )ului in testarea realitatii. /is&unctiile psihice se carcteri"ea"a prin incapacitatea de a &ace distinctia dintre realitatea interna si realitatea e!terna. A treia &unctie a )ului este modificarea realiatii in functie de scopurile organismului . Pentru modi&icare este necesara cunoasterea si actiunea asupra realiatatii prin aparatul muscular. Alta &unctie este controlul lumii pulsionale din interior . )ul permite doar atata satis&actie pulsionala cat sa nu periclite"e conservarea organismului. Pentru a controla pulsiunile, )ul dispune de mi1loace de aparare care &unctionea"a inconstient. Aceste mi1loace constituie dimensiunea inconstienta a )ului. /pdv genetic, eul se &ormea"a din +e sub in&luenta realitatii si parcurge o serie de etape. 2a inceputul vietii )ul si +e#ul se suprapun, )ul &iind in intregime subordonat +e#ului $)ul ideal% Pe parcursul sociali"arii in &amilie )ul se detasea"a de +e, maturitatea psihica &iind atinsa cand )ul dobandeste autonomie in raport cu celelalte doua instante psihice $+e si +upraeu%. )ul matur este )ul ce nu mai este controlat de instinct si nu mai este tutelat de +upraeu. A treia instanta este Supraeul : instanta subordonata )ului, cel putin pt perioada cand )ul nu este su&icient de matur. Functiile +upraeului sunt de natura sprituala: a% &unctia de constiinta morala3 b% &unctia de &ormare a idealurilor.

24

a si teoreti"area celorlalte instante, +upraeul are o ba"a clinica. Freud a descoperit in vise e!istenta unor cen"uri, iar in e!perienta clinica el a constatat ca re"istenta pe care psihicul pacientului o opune constienti"arii re&ulatului este o re"istenta incostienta, ea &iind e!ercitata de +upraeu. +upraeul il putem numi 5inconstientul de sus6, si simetric putem numi 5inconstientul de 1os6, inconstientul care tine de +e. Inconstientul de 1os $re&ulatul% este unul teluric, iar inconstientul de sus contine valori si norme culturale interiori"ate a&ectiv in prima copilarie. /pdv al psihanali"ei clasice &reudiene, &ormarea +upraeului are loc odata cu declinul comple!ului oedip care se produce la apro!imativ 7#8 ani. In acest &inal de comple! oedip, copilul interiori"ea"a cerintele e!primate de parinti $reducerea agresivitatii si tendintelor incestuase%. Aceste norme culturale care se &ormea"a in prima copilarie dau continut nucleului +upraeului. In constinuare, acestui nucleu i se adauga elemente adiacente preluate de la inlocuitorii parintilor $pro&esor, educator%. Psihanali"a ulterioara aduce modi&icari: A. 9elanie :lein: a&irma ca e!ista un +upraeu precoce $&ormat devreme, in primul an de viata%. '. /istinctia +upraeu#idealul )ului. In timp ce la Freud +upraeul si idealul )ului erau sinonime, e!ista autori contemporani care susutin ca ar &i vorba despre doua structuri di&erite, cu doua surse di&erite, idealul eului &iind predominant matern, ba"at pe iubire si avand un rol stimulativ, in timp ce +upraeul ar &i predominant patern, si ar avea constringator &rica de pedeapsa. 9orala inconstienta si morala constienta /e ce maturitatea psihica presipune trecerea de la morala inconstienta la morala constienta a )ului; a tip de morala, morala inconstienta este una autonoma $regulile morale sunt interiori"ate &ara a &i asimilate in )u%. Formarea +upraeului este o interiori"are a relatiei parinte#copil, in care binele echivalea"a cu supunerea iar raul cu nesupunerea. Aceasta teorie primeste o con&irmare de la Piaget care sustine ca :6prima &orma de morala din viata copilului este morala autonoma ba"ata pe respectul unilateral al copilului &ata de parinte.6 ontinuturile +upraeului sunt inconstiente pentru ca interiori"area lor se &ace pe ba"a a&ectiva, &ara participarea constientului. /eoarece +upraeul e &ormat dintr#un nucleu si elemente adiacente, destinul sau este de a le pune la maturitate in discutie, in timp ce nucleul &ormea"a ba"a inserarii individului in cultura si societate, el ne&iind supus modi&icarilor prin maturi"are. /atoria, culpabilitatea, mi1loacele de actiune 1. 9orala inconstinetului este una a datoriei neconditionate. omandamanetle +upraeului sunt resimtite ca o constrangere imediata si neconditionata. 2a nivelul +upraeului con&lictul dintre cerinta morala si tendinta pulsionala este un con&lict e!terior )ului. In planul moralei constiente nu e!ista datorie neconditionata. ele mai &recvente con&licte constiente: iubire# ura, interes personal#interes suprapersonal $con&lict de interese%, datorie#placere. )&icacitatea oricarei morale este asigurata de sentimentul de culpabilitate. 2a nivelul moralei inconstiente sentimentul de culpabilitate este inconstinet. In acest registru culpabilitatea este independenta de &aptuirea raului, doar intentia provocand un intens sentiment de culpabilitate. /pdv moral, culpabilitatea inconstineta este lipsita de valoare, pt ca raul nu a1unge niciodata la constiinta, ceea ce &ace ca sa nu apara remuscarea si actiunile reparatorii, ci doar acte de autopedepsire necontrolata, automutilari, sinucidere mascata. In planul moralei constiente, culpabilitatea nu este anterioara savarsirii raului, ci este ulterioara actului moral. Aici, sentimentul de culpabilitate este unul constient, iar ceea ce ne determina el sa &acem are valoare morala pentru ca presupune reparatia si ispasirea. In timp ce la nivel incostient culpabilitatea este perpetua, la nivel constient culpabilitatea este un &enomen pasager. 2a nivelul moralei inconstiente, principalul mi1loc de combatere a tendintelor contrare moralei este re&ularea. ea mai mare pierdere dpdv al moralei in ca"ul apelului de re&ulare este absenta simtului responsabilitatii $con&runtarea bine#rau nu se &ace constient, individul nu#si asuma &aptele si re"ultatele lor%. 2a nivelul moralei constiente mi1locul de actiune este reprimare. )a permite patrunderea in constiinta a tendintei inter"ise, ceea ce da nastere unei de"bateri interioare ca sta la ba"a unei alegeri constiente. Aici, doar actul este suspendat, in timp ce tendinta patrunde in constiinta, con&lictul constient bine#rau presupune pre"enta responsabilitatii. 9aturi"area morala este reali"ata cand morala constienta prevalea"a in raport cu maturi"area inconstienta.

2.

3.

2<