CONCEPTIA PSIHANALITICA DESPRE VIS Asemeni actului ratat, visul e un produs de compromis care satisface in acelasi timp doua

tendinte contradictorii: pe de-o parte e vorba despre dorinta de a adormi care tine de sistemul psihic constientpreconstient, iar pe de alta parte e vorba despre dorinta inconstienta care e de natura instinctuala. Functia visului: visul permite o satisfacere deghizata a dorintei inconstiente astfel incat somnul sa nu fie perturbat. Conceptia lui Freud despre vis e prima conceptie stiintifica, ea bazandu-se pe o experienta clinica care confirma mereu ca visul e de fapt realizarea dorintei inconstiente. Freud a constatat ca pacientii care erau rugati sa asocieze in marginea simptomelor nevrotice inserau in aceste lanturi asociative vise ceea ce i-a aratat lui Freud ca la fel ca simptomul visul are legatura cu o idee, reprezentare care scapa controlului constiintei. Continutul manifest si continutul latent . Analiza oricarui vis din perspectiva psihanalitica evidentiaza aceste doua tipuri de continuturi. Cel manifest e partea constienta a unui vis care poate fi comunicata de visator. E vorba despre imaginile, gandurile, sentimentele pe care visatorul le pastreaza in minte in momentul trezirii si pe care le poate comunica. Caracteristicile continutului manifest: are un caracter lacunar si falsificator; e de foarte multe ori ilogic, incoerent; e de foarte multe ori ininteligibil, de neinteles; poate uneori sa fie neutru din punct de vedere afectiv. Continutul latent e rezultatul interpretarii continutului manifest. Asta inseamna ca acest continut latent nu exista pentru constiinta noastra decat datorita acestui demers intermediar care e interpretarea. In continutul latent intra urmatoarele elemente: resturi diurne (evenimente diurne din memorie), amintiri din copilarie, impresii corporale, dorinte arhaice devenite inconstiente in procesul de socializare si intotdeauna aluzii la psihanalist (daca visul se produce in analiza). Caracteristicile continutului latent: este complet veridic el traduce fara rest discursul intim al visatorului; comprehensibil, sens coerent. Continutul manifest si continutul latent sunt de fapt acelasi continut psihic exprimat in doua registre de limbaj diferite. Continutul manifest nu e altceva decat continutul latent exprimat intr-un limbaj care sa nu trezeasca vigilenta constiintei. Aceasta traducere din limbajul direct al continutului latent in limbajul continutului manifest se realizeaza prin intermediul a ceea ce in psihanaliza se numeste travaliul visului. Travaliul visului e un demers de incifrare a continutului latent, iar interpretarea e demersul contrar care isi propune sa retraduca limbajul continutului manifest in limbajul continutului latent. Exemplu: injectia facuta Irmei visul fondator. Circumstante: Freud se afla in vacanta si e vizitat de un coleg in vis sub numele Otto coleg care ii aduce vesti nu intru totul bune despre starea sanatatii unei paciente a lui Freud Irma in vis. Lui Freud i s-a parut ca in relatarea lui Otto razbate si reprosul rudelor pacientei nemultumiti de tratamentul aplicat de Freud. In aceeasi seara, incitat de relatarea lui Otto, Freud incearca sa sintetizeze pe hartie acest caz pentru a-l prezenta dr. Breuer in vis dr. M. Freud are in noaptea de 23-24 iulie 1895 visul (Interpretarea viselor). Interpretare: dupa Freud dorinta din acest vis ar fi de a se razbuna pe Otto care i-a dat vestea rea despre Irma atribuindu-i lui vina pentru starea pacientei. Exemplu: un tata care a vegheat timp indelungat la patul copilului sau bolnav, iar dupa ce acesta a murit, tatal are urmatorul vis. Contextul: tatal se odihnea intr-o camera alaturata camerei mortuare, camera in care sicriul cu copilul inconjurat de lumanari aprinse era vegheat de un batran. Datorita oboselii tatal adoarme si are urmatorul vis: baiatul se afla langa patul sau ii apucase bratul si ii soptea pe un ton plin de repros Tata tu nu vezi ca ard! Tatal s-a trezit si a vazut ca batranul adormise si ca lintoliul si un brat al copilului luasera foc de la o lumanare. Dorinta: fiul sau sa mai fie viu. Una din obiectiile pe care adversarii psihanalizei le-au adus teoriei freudiene este ca acesta nu da seama de totalitatea viselor si ca exista vise care nu exprima dorinta (visele punitive pedeapsa la adresa visatorului). Freud visele punitive exprima o dorinta care vine dintr-o instanta socializata = Supra Eul.

Exemplu (din analize contemporane): el fuge de acasa cu nasa, o femeie frumoasa, cu doi copii reusiti pentru a se casatori cu ea. Apoi revine acasa si o gaseste pe sotia sa intr-o camera cu doua paturi impreuna cu Ioan Giury Pascu. Acesta se afla in celalalt pat, dar apoi intra in pat cu sotia sa. Visatorul nu e prea suparat. Pleaca intreband sotia daca sa se intoarca dimineata sau mai devreme. Dorinte: sotia insarcinata, el ar dori sa-si rezolve problema sexuala cu alte femei, nasa e o femeie foarte atragatoare; ar dori o alta sotie, una cu nasa care are doi copii reusiti era legata de nesiguranta sa in privinta faptului daca viitorul copil era baiat sau fata; de a se deculpabiliza, daca sotia sa are un amant atunci el e mai putin vinovat pentru gandurile sale de infidelitate. Exemplu: viata puternic marcata de relatia cu mama vitrega. Evenimentul decisiv: la varsta de un an si jumatate, mama naturala a cedat-o unei rude instarite de la oras; motiv in familia de origine (tara) erau prea multi copii (7) si prea multe fete. Visul: (conflict cu mama vitrega senila) mama mult mai tanara facea un chiuretaj; doctorul o chiureta cu degetul, procedeu foarte dureros de care mama se plangea. Dorinte: aceasta mama vitrega sa fie mai tanara si sa fie mai sanatoasa mental; ar vrea ca mama ei sa nu mai faca alti copii pentru a ramane copil unic ca sa nu se mai intample ce s-a intamplat in prima familie; analizanta fiind medic ar dori sa-si pedepseasca mama chiuretand-o dureros pentru necazurile care i le face; refuzul feminitatii care caracterizeaza aceasta analiza si dorinta de a fi barbat a avea act sexual ca barbat.

Interpretarea viselor este capitolul poate cel mai fascinant al psihanalizei. Aceast fascinaie de datoreaz desigur credinei c visele exprim mesaje din afara noastr, de la entiti spirituale sau poate chiar de la Dumnezeu, mesaje n care fie vedem ce urmeaz s se ntmple, fie sntem avertizai n privina unor evenimente neplcute viitoare. Visele i psihanaliza Trebuie s stabilim din capul locului c psihanaliza nu trateaz visul n acest context premonitiv/spiritual. Pentru psihanaliz interpretarea viselor este un ins trument care ajut la descoperirea coninuturilor psihice aflate n incontient, coninuturi care se remarc prin faptul c snt refulate. Visul este calea regal spre incontient, afirm Sigmund Freud. Tot Freud este cel care a deschis primul calea spre utilizarea interpretrii/analizei viselor ca mijloc de investigare psihic.

Freud i interpretarea viselor

de Jean Chiriac n primele pagini ale lucrrii sale intitulate "Noi conferine de introducere n psihanaliz", datat 6 decembrie 1932, Sigmund Freud afirm negru pe alb c teoria visului "ocup un loc special n istoria psihanalizei i marcheaz o turnant. ncepnd cu ea psihanalizat a fcut pasul de la procedeu psihoterapeutic la psihologie a profunzimilor." Teoria visului este aspectul cel mai caracteristic i singular al tiinei psihanalitice, "ceva ce nu are egal n restul tiinei noastre, o poriune de pmnt nou, sustras credinelor populare i misticii". (versiunea francez: Nouvelles conferences d'introduction a la psychanalyse, Gallimard, 1984). Analiza viselor n psihanaliz ofer posibilitatea s descifrm misterul afeciunilor nevrotice, n spe isteria, i, n al doilea rnd, deschide calea spre incontient. A devenit celebr expresia lui Freud : visul este via regia [calea regal] spre incontient. Primele mari intuiii legate de vis au fost materializate n anul 1895 cnd Freud consider c a descoperit misterul viselor. Este vorba de celebrul vis al injeciei Irmei, analizat aproape complet de Freud i publicat n paginile monumentalei sale lucrri "Interpretarea viselor" (1900). Visul este abordat n maniera care va deveni clasic pentru practicienii psihanalizei, cu ajutorul asociaiilor vistorului. Analiza visului (vezi detaliile n cartea citat) scoate la iveal sentimentele de vinovie ale lui Freud fa de Irma, una din tinerele sale paciente, a crei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se apr de aceste sentimente negative aruncnd vina asupra pacienta nsi, care, chipurile, nu ar fi fost o pacient docil i asculttoare, sau asupra unuia din confraii si, dr. Otto, care s-ar fi fcut vinovat de o intervenie medical neglijent (o injecie cu o sering infectat). Dup analiza visului su care se dovedete a fi ct se poate de coerent, Freud declar pe bun dreptate: "visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate i, spre a ni -l explica, nu este necesar s presupunem c o parte din tezaurul nostru de reprezentri doarme, n timp ce o parte ncepe a se trezi. Este un fenomen psihic n ntreaga accepiune a termenului i de fapt este mplinirea unei dorine [subl. n. J.C.]. Visul, prin urmare, se cere integrat n suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spiritual care l structureaz este o activitatea extrem de complex." (Sigmund Freud - Interpretarea viselor, trad. dr. Leonard Gavriliu, Editura tiinific, 1993, cap. "Visul este mplinirea unei dorine", p. 110). Aceast afirmaie exprim de fapt o mare deschidere spre activitatea psihicului abisal i mai ales, credina n determinismul psihic, n ideea c toate faptele psihice au

semnificaie, sens, i se conecteaz la activitatea diurn, chiar dac ntr-o manier mai puin vizibil. Contrar opiniei generale a lumii tiinifice a epocii sale, pentru Freud visul este o activitate psihic coerent, care poate face obiectul unei analize profunde. Definiia complet a visului include ns i alte descoperiri inedite, care constituie ntr-adevr pecetea originalitii abordrii freudiene: "visul este realizarea (deghizat) a unei dorine (nbuite, refulate)", precizeaz Freud (op. cit., cap. "Transfigurarea oniric", p. 138-139). Aceast definiie pune accentul pe dou aspecte eseniale ale teoriei visului: 1. visul este mplinirea deghizat a unei dorine, i 2. aceast dorin este refulat. Putem conchide c deghizarea ei este cauzat de faptul c este refulat. Iat motivul pentru care toi cercettorii visului pn la Freud nu au putut descoperi aceste fapte: ei au analizat exclusiv coninutul manifest al visului, adic forma pe care o are el la trezire, faada visului, fr s se sinchiseasc de ideile latente care au dus la formarea lui, idei la care ajungem prin metoda asociaiilor pus la punct tot de Freud. Freud merge nc i mai departe i analizeaz natura deformrii visului, care este parial opera cenzurii i parial cea a travaliului visului - procesul complex prin care ideile latente snt transformate n visul propriu-zis. Analiza lui Freud mai include travaliul visului, iar n finalul crii sale avem i consideraii legate de psihologia procesului oniric: procesele primare i secundare, refularea, incontientul etc. Iat de ce "Interpretarea viselor" reprezint lucrarea capital despre vis i despre viaa incontient, care nu a fost egalat pn azi. Ea rmne o etap esenial n studiul psihanalizei. * n ciuda importanei analizei visului att n cercetarea psihicului abisal,ct i n terapie, acest domeniu extrem de important al psihanalizei nu a mai succitat interesul de odinioar. Freud nsui noteaz cu amrciune: "Vei gsi n primele volume [ale "Revistei internaionale de psihanaliz", n. n. J.C.] o rubric permanent - <<cu privire la interpretarea visului>> -, cu bogate contribuii la diferitele puncte ale teoriei visului. Dar cu ct avansm mai mult n timp, aceste contribuii snt tot mai rare, iar rubrica permanent va sfri prin a disprea complet..." ("Nouvelles conferences ...", op. cit. p. 14).

n ciuda acestui dezinteres constant pentru teoria visului, dezinteres care se materializeaz n zilele noastre printr-o abordare schematic, abstract, a visului n terapia psihanalitic, importana acestui domeniu de cercetare este, aa cum am artat aici, crucial. De aceea trebuie s-i acordm locul care i se cuvine.

Cum lucrm cu visele n psihanaliz

de Ioan Ionu Foarte muli vizitatori ne supun vise spre interpretare creznd c psihanaliza nu difer n acest sens alte metode "populare". Repetm iar i iar c visele nu snt interpretate, n psihanaliz, ntr-o manier convenional, cu ajutorul cheilor prefabricate. Freud a stabilit o metod pe care a numit-o tiinific, reinnd totui din tradiie faptul c se credea deja c visele au sens. Lumea tiinific a timpului su - i o mare parte din cea de azi - nu credea/crede n sensul viselor. Freud a fcut acest pas uria de la negarea sensului viselor, la afirmarea lui i la tratarea viselor cu respectul cuvenit tuturor proceselor psihice naturale. Care snt punctele "tari" ale metodei freudiene? Iat cteva: - visele se interpreteaz numai cu autorul asociaiilor vistorului; - interpretarea const n transformarea coninutului manifest n cel latent; - visele exprim dorine refulate; - visele se interpreteaz pe planul obiectului adic n relaia vistorului cu persoane sau situaii din viaa sa real; - visele snt reductive la evenimente traumatice din copilria vistorului; - interpretarea viselor privete exclusiv interesele analizei terapeutice (Freud neag calitatea premonitiv a viselor) Toate aceste puncte snt dezvoltate n cursul nostru de iniiere n psihanaliz, modul 4 (detalii aici). Aici vom insista numai pe primul, cel legate de asociaii. Deci, visele se interpreteaz pornind de la asociaiile vistorului. Ce snt aceste asociaii? Freud a inventat metoda asociaiilor libere pentru a scruta incontientul pacientului nevrotic (vezi detalii aici). Aceeai metod, cu o singur modificare, se aplic i la interpretarea viselor. Modificarea const n faptul c asociaiile nu mai snt libere, n sensul c la vise ele snt legate de anumite teme care constituie tocmai fragmentele

visului. Dar i n acest caz vistorul trebuie s se lase condus de asociaiile sale fr a interveni deliberat n cursul lor, fr a selecta sau alege ceva. S dm un exemplu. Cineva a visat o excursie la munte cu mult soare i cer senin. La un moment dat s-a trezit ntr-o camer de hotel, singur, privind la televizor un film horror spunndu-i: "lucrurile nu pot merge la infinit aa". Pentru a interpreta acest vis Freud ne cere mai nti s-l mbucim, apoi s facem asociaii la fiecare element disparat n parte. Primul pas, mbucim visul: - excursie la munte - soare i cer senin - singur n camera de hotel - privesc un film horror - spun: lucrurile nu pot merge la infinit aa. Al doilea pas, asociem la fiecare element n parte: - excursie la munte - mi place s merg la munte n excursie i n special la C. Merg ori de cte ori am ocazia i m simt minunat, cu o senzaie de nedescris. Mai ales la C. simt c m destind... - soare i cer senin - nu este vremea mea favorit. n general soarele de var cu lumin puternic m irit i mi creaz depresie. mi mai amintesc i de o discuie de ieri, cnd am sugerat cuiva c soarele este un simbol pentru un individ megaloman, psihopat, unul care se crede Dumnezeu. - singur n camera de hotel - cnd snt n vacan, la munte sau la mare, nu mi place s petrec prea mult timp n camera de hotel. A fost o vreme cnd am locuit singur la un hotel - nu mi amintesc cu plcere de acea perioad. - privesc un film horror - soia mea nu agreaz aceste filme - mie mi plac. Ea prefer comediile i pentru ca s i fac pe plac admit s vedem comedii. Acum descopr c eu nu mai am ocazia s vd filmele mele preferate. - spun: lucrurile nu pot merge la infinit aa - m gndesc la faptul c totul se schimb, c lucrurile nu rmn acelai, prietenii, situaiile de via, chiar pasiunile noastre. Dac priveti de la distan vezi fluctuaia evenimentelor. Dup terminarea asociaiilor, vistorul i mai amintete c nu i-a plcut ntotdeauna la munte, c muntele i-a devenit pasiune dup ce l-a convins cutare. Acest "cutare" a dezvoltat ulterior o psihoz. Un adevrat caz de psihiatrizat.

Desigur c aceste asociaii vor spori pentru c se adaug i alte amintiri care nu apar din primul moment, care ne ajut s extindem aria de acoperire a visului la evenimente mai ample, care includ i copilria vistorului. Interpretarea visului trebuie s aduc la lumin ideile latente care l-au produs. n cazul nostru este un vis de neplcere legat de faptul c vistorul trebuie s-i repime pornirile dominatoare.
Elaborarea visului Pe langa termenii de continut latent, continut manifest, inconstient si munca de vis, Freud a mai elaborate doua concepte: dorinta si cenzura. Dorinta si cenzura servesc la explicarea raportului dintre inconstient si munca de vis. Pentru Freud, visul este produsul a doi factori. Primul este reprezentat de tendinte sau pulsiuni, care sunt prezente in intimitatea subiectului, insa sub pragul constiintei sale. Al doilea factor este un sistem de organizare a imaginilor visului: el va deforma continutul latent si va produce visul manifest. Termenul de pulsiune exprima ideea unei forte, localizata in psihicul persoanei, forta care incearca, din cand in cand, sa se elibereze sub forma de puseuri de idei, facandu-se analogia cu o masina cu explozie, care, intr-o anumita parte compreseaza o cantitate de perceptii si reflexii, pentru a le face sa izbucneasca in vis. Pulsiunile sunt generatoarele continutului latent al visului. Pentru Freud, gandurile zilei, care pot fi instigatoarele visului, nu constituie nimic fara legaturile lor cu o forta pulsionala sau cu o dorinta, care situeaza visul in inconstient. Prin urmare, visul devine o poarta deschisa spre inconstient. Imaginile din vis nu sunt identice cu reprezentarile inconstientului. Aceste diferente de calitate sunt explicate prin faptul ca exista ganduri pe care eul constient nu poate sa le accepte si, deci, le refuleaza. Visul, insa, este o stare ambivalenta, in care constientul este suficient de adormit pentru ca dorintele refulate sa poata trece, dar nu atat de adormit incat ele sa treaca intacte. De aceea, visul trebuie sa tina seama de o anumita cenzura, care impiedica reprezentarile foarte incarcate emotional sa patrunda in vis, riscand astfel sa trezeasca subiectul, sau sa lezeze prejudecatile sale constiente. Acest joc, intre ceea ce este refulat si ceea ce trece, a condus pe Freud la celebra sa definitie: Visul este indeplinirea (deghizata) a unei dorinte (reprimate, refulate). Structura visului, dupa Freud, are un dublu continut si anume: continutul latent sau gandurile visului, care reprezinta sursa continutului manifest, a visului propriu-zis, sau a ceea ce ne putem aminti despre vis. Freud a insistat asupra faptului ca partea de continut latent este produsa de un sistem de gandire logica. Continutul latent este constituit de dorintele subiectului, exprimate sub forma de fantasme ce reprezinta dorinte mai mult sau mai putin marturisite prin constient. Din contra, continutul manifest pune in joc un alt tip de gandire, care sta la originea elaborarii visului manifest si a caracterului sau extraordinar. Aceasta diviziune a visului permite ca, in acelasi timp, visul sa fie legat, cu o parte, de activitatea de veghe si, cu alta parte, legat de activitatea de somn. Interesele din timpul de veghe se prelungesc in continutul latent al visului. Tot la acest nivel vor aparea inscrise si amintirile din copilarie ale persoanei care viseaza. Din acest rezervor al inconstientului visul va imprumuta semnificatii, fantasme si dorinte.