GALVANOPLASTIA SPIRITUALA I A INSTRUI MAI INTAI PE PARINTI Este posibil ca unii dintre voi s se ntrebe de ce n calitatea !

ea de peda"o" nu trate# decat $oarte rar educatia copiilor% Toti peda"o"ii se ocup de copii& iar eu nu $ac e'ceptie% (e ce) Pentru c eu "andesc c trebuie nceput prin instruirea printilor% Eu nu cred n nici o teorie peda"o"ic & eu cred doar n !odul de a trai al printilor& nainte si dupa nasterea copiilor% Iat de ce eu nu a! vrut niciodat s vorbesc prea !ult asupra educatiei copiilor% (ac printii nu $ac ni!ic pentru a se educa pe ei nsisi& cu! vor $ace ei pentru a*si educa copiii) Se vorbeste printilor de educatia copiilor ca si cu! ei ar $i ntr*adevr pre"titi pentru aceasta+ din !o!entul n care au copii& se consider c sunt pre"titi% Nu& deseori ei nu sunt si ei sunt cei care !ai ntai& trebuie instruiti si invtati cu! s se conduc pentru a*i in$luenta bene$ic pe copiii lor% Ei da& dar nu se cunoaste pro"ra!ul !eu& sunt criticat , -Peda"o") P$$ . (ar nu este un peda"o" & el nu vorbeste niciodata despre educatia copiilor-% Insea!n c nu s*a nteles nca punctul !eu de vedere % Atat ti!p cat printii nu sunt pre"titi& li se pot da cele !ai bune e'plicatii peda"o"ice& aceasta nu va servi la ni!ic si c/iar vr nd s aplice notiuni pe care nu le*au nteles& ei vor $ace !ult ru copiilor lor% 0ati oa!eni care vor sa aiba copii se preocup de a sti dac ei ndeplinesc ntr*adevr conditiile pentru aceasta, dac au o sntate bun si !i1loacele !ateriale pentru a*i creste si !ai ales dac poseda calittile necesare ast$el ncat s $ie pentru acesti copii un e'e!plu& o securitate& un a1utor n toate circu!stantele vietii % Ei aduc pe lu!e copii si acesti copii vor creste sin"uri& lsati de capul lor& ei se vor descurca cu! vor putea si ntr*o #i vor avea ei nsisi copii& dar n conditii tot atat de deplorabile ca si printii lor % Sunt totdeauna !irat sa vd atatia tineri bieti si $ete care doresc s se nsoare $r a se "andi sa se pre"ateasca pentru viitorul lor rol de tata si de !a!a% 0and ntalni! anu!ite tinere $e!ei insrcinate& ntr*adevr ne ntreba!, un copil care poarta alt copil. Se vede pe $ata lor& un copil% Atunci& ce re#ultate asteptati ) Este pre$erabil s nu aveti copii atat ti!p cat nu sunteti pre"titi& v asi"ur & o veti plti $oarte scu!p% Veti spune , -A ne pre"ti% (ar cu! sa ne pre"ti! )2 A se pre"ti& nsea!n a avea "anduri& senti!ente & o atitudine care vor atra"e n $a!ilie $iinte e'ceptionale% (a & Stiinta initiatic ne nvat ca nu nta!pltor un copil sau altul se naste ntr*o $a!ilie, constient sau inconstient* si cel !ai adesea inconstient * sunt printii cei care l*au atras% (e aceea printii trebuie s c/e!e n !od constient "enii& divinitati% Pentru ca ei pot sa*si alea"a copiii lor, iata ceea ce !a1oritatatea nu cunoaste% Trebuie deci totul rev#ut nc de la nceput & iar nceputul nsea!na conceptia copiilor% Printii nu se "andesc ca trebuie s se pre"ateasc luni& ani de #ile nainte& ca pentru un act sacru% 3oarte des& ntr*o sear de c/e$uri& dup ce au !ancat prea !ult si au but prea !ult alcool& ei concep un copil . Iata !o!entul pe care ei il ale"& dac nc se poate spune

ca l*au -ales- . Ei puteau decide s astepte un !o!ent de pace& de luciditate& un !o!ent n care do!nea ntre ei o !are ar!onie% (ar nu& ei asteapt s $ie e'citati de alcool si s nu !ai stie unde se a$l% 4n aceast stare !a"ni$ic ei concep un copil . (ar ce $el de ele!ente credeti voi ca ei ntroduc n el ) Un copil care vine pe lu!e& ncrcat cu ase!enea ele!ente& nu poate $i dec t pri!a victi!a a propriilor si printi% Atunci& pe cine trebuie oare s educa! ) Eu& v spun c nu pe copii& ci pe printi% (ac acasa& printii nu ncetea# s dea copiilor lor spectacolul disputelor lor& al !inciunilor lor& al nesinceritatii lor& cu! pot ei sa*si i!a"ine#e c*i vor educa ) S*a re!arcat ca un bebelus se poate !bolnvi si s !ani$este tulburri nervoase ca ur!are a disputelor ntre printii si, c/iar dac el nu a asistat& aceste certuri creea# n 1urul lui o at!os$er de de#ar!onie pe care o resi!te& deoarece este nc $oarte le"at de printii si% 5ebelusul nu este constient& dar n sc/i!b este $oarte receptiv& corpul sau eteric este cel care pri!este socurile% Printii trebuie s ia cunostiinta de responsabilitatile lor% Ei nu au dreptul s invite spirite s se ncarne#e& dac ei sunt incapabili de a se ridica la nalti!ea sarcinii lor% Vd unii dintre ei conduc ndu*se ntr*un !od de*a dreptul de necre#ut& nc t nu ! pot i!piedica s*i ntreb, - (ar n $ine& oare voi i iubiti pe copiii vostri )2 Ei sunt indi"nati , - 0u!) (ac noi nu ne iubi! copiii . (ar evident& noi i iubi! .2 Ei bine& eu nu o cred& deoarece dac i*ati $i iubit& v*ati $i sc/i!bat atitudinea& ati $i nceput s v corectati n voi anu!ite slbiciuni care se re$lect $oarte ne"ativ asupra lor% Voi nu $aceti nici un e$ort& asta este iubirea voastra ) Eu stiu c viitorul 3raternitatii se a$l n copii& dar eu ! ocup de printi , eu vreau s*i $ac s ntelea" ca nu trebuie sa aduca copii pe lu!e doar pentru a da curs unui instinct atavic de procreere% Acest instinct e'ista& bine nteles& dar el trebuie s $ie nteles ntr*o !anier !ai spiritual, trebuie ca "andirea & su$letul& spiritul s participe la acest act& pentru ca& copilul sa $ie le"at la o lu!e superioar% 4n !a1oritatea ca#urilor& oa!enii se !ultu!esc cu bestialitatea, ei !n nc& ei beau& ei procrea# ca ani!alele& nu e'ist ni!ic spiritual n actele lor% Iubirea& aceasta nu are nici o i!portant& plcerea este cea care contea#& iar aceasta plcere de cateva !inute o vor plti dup aceea pe ti!pul unei ntre"i vieti si i vor $ace s plteasca si pe copiii lor% Voi vreti ca eu sa ! ocup de copii ) Ei nu& de voi !a voi ocupa ntai si ocupandu*! de voi& n !od indirect !a voi ocupa de copiii pe care i aveti si de cei pe care i veti avea% II O E(U0ATIE 0ARE IN0EPE 4NAINTE (E NASTERE Atunci cand vor un copil& !a1oritatea oa!enilor si i!a"inea# c puterile lor se li!itea# la a $ace $i#ic tot ceea ce trebuie pentru aceasta+ tot restul& constitutia copilului& caracterul sau& $acultatile sale& calitatile sale& de$ectele sale depind de /a#ard& su de vointa unui (u!ne#eu& despre care nu au o idee prea precisa% 0u! ei au au#it totusi vorbindu*se de le"ile ereditatii& ei stiu ca acest copil v se!n $i#ic si !oral cu printii si& bunicii si& cu un unc/i sau cu o !tusa% (ar ei nu se " ndesc c pot sa $ac si altceva pentru a $avori#a sau i!piedica aceasta ase!nare& nici& ntr*un !od "eneral& s alea" ce va $i acest copil% Ei bine& aici ei se nseal& printii pot s actione#e asupra copilului care va veni s

se incarne#e n $a!ilia lor% (ar naintea conceptiei de1a& printii trebuie s se pre"ateasc pentru a putea atra"e un spirit subli!& pentru ca o entitate superioar nu poate accepta s vin s se ncarne#e decat la $iinte care au a1uns de1a la un anu!it "rad de puritate si de stpanire% 0eea ce este i!portant pentru o ast$el de entitate& nu este de a intra ntr*o $a!ilie bo"ata si "lorioasa+ ea pre$era uneori c/iar $a!ilii !odeste unde ea nu risc s $ie tentat de $acilitate& dar ea are nevoie s pri!easc& de la acesti printi la care ea va cobor sa se incarne#e& o ereditate care nu va i!piedica !unca spiritual pentru care ea a decis s vin pe P!ant% 3oarte putini barbati si $e!ei pre#int calitatile necesare pentru incarnarea !arilor spirite si de aceea P!antul este populat de atatia oa!eni obisnuiti& de bolnavi si de cri!inali& n loc s $ie populat de divinitti% 4nvt!antul 3raternitatiii Albe Universale nvat deci pe brbati si pe $e!ei n ce stare de spirit& n ce puritate ei trebuie s se pre"ateasc pentru a concepe un copil& ale" nd c/iar !o!entul acestei conceptii dup cele !ai bune in$luente planetare% 0u! au putut oa!enii s coboare atat de 1os pentru a lsa /a#ardului un eveni!ent at t de i!portant, conceptia unui copil) Aici trebuie cerut a1utorul 0erului& pre#enta In"erilor pentru a putea s atra"eti un spirit puternic& lu!inos care va $i bine$acator al u!anittii% Ei nu& se cere a1utorul alcoolului sau a !ai stiu eu ce si deseori c/iar& n acest !o!ent barbatul se poart ca un ani!al, el se poart violent cu sotia sa care ncepe atunci sa nutreasca $ata de el senti!ente de dispret& de de#"ust& de r#bunare% 0u! sa ne !ir! apoi c un !onstru apare) (ar s vede! !ai detaliat aceast proble! a conceptiei% Pentru ca un copil s vin pe lu!e& trebuie ca tatl sa*i dea "er!enul !a!ei& iar !a!a s aduc acest "er!en la !aturitate% Se poate deci spune ca tatl este creator& iar !a!a $or!atoare% Acest "er!en pe care il da tatl este un re#u!at& o condensare a propriei sale c/intesente% Tot ceea ce el a trit& tot ceea ce el trieste& se e'pri! aici& n "er!en% (eci& dupa !odul su de a trai& tatl d un "er!en de o !ai bun sau !ai putin bun calitate% V*a! e'plicat deseori cu! !odul nostru de viata se nscrie& se nre"istrea# n noi& n cro!o#o!ii celulelor noastre% 3iecare celul posed o !e!orie% Nu serveste la ni!ic s 1ucati co!edie n $ata altora arat ndu*v onesti& "entili& caritabili, ceea ce "anditi& ceea ce si!titi n $orul vostru interior este ceea ce se nre"istrea# si se trans!ite prin !ostenire din "eneratie n "eneratie% Iar dac sunt boli& vicii care s*au nre"istrat& odat trans!ise& !er"eti s cutati pro$esori& scoli si !edici pentru a vindeca copilul. Ni!ic nu !ai este de $cut& este prea tar#iu% Totul se trans!ite& iar dac aceasta nu se !ani$est la pri!ul copil& se va !ani$esta la al doilea sau al treilea% Trebuie s ntele"eti c natura este $idel si veridic% Este deci o eroare de a crede ca ceea ce brbatul d $e!eii n !o!entul conceptiei este ntotdeauna de aceeasi natur% (ac un brbat nu a lucrat niciodat asupra lui nsusi pentru a se innobila si a se puri$ica& el va da !a!ei "er!enul unei $iinte $oarte ordinare sau c/iar al unui cri!inal% S lu! un e'e!plu+ nu*l veti "asi poate prea poetic& dar cel putin este clar% 3unctiunea unui robinet este de a da apa& iar aceast ap poate $i !urdar sau cristalina% 0el care ntretine n !od continuu n el "anduri rele& senti!ente rele& nu poate rspndi dec t apa !urdar& pe cand cel care nu ncetea#a sa lucre#e dec t pentru bine& pentru lu!in& distribuie apa cristalina&

insu$letitoare% (a& nu $iti !irati, "er!enul pe care barbatul il da $e!eii n !o!entul conceptiei este $unctie de "radul sau de evolutie% La $el cu! s!anta plantat n pa!ant poart n ea proiectul a ceea ce va $i arborele sau $loarea& "er!enul pe care tatl l d !a!ei poart deci de1a n el proiectul a ceea ce va $i copilul& $aculttile sale& darurile sale sau& din contra& lacunele sale& tarele sale% Pe cand !a!a& pe ti!pul celor nou luni de "estatie& ea aduce !aterialele care vor servi reali#rii acestui proiect si aici la $el va pot revela lucruri e'tre! de i!portante si interesante% Pe ti!pul celor nou luni de "estatie& !a!a nu lucrea# doar pentru $or!area corpului $i#ic al copilului+ $r stirea ei& ea lucrea# asupra "er!enului pe care brbatul i l*a dat creind conditii $avorabile sau de$avorabile de#voltarii di$eritelor caracteristici continute n acest "er!en% Si cu! lucrea#a ea) Si ea la $el& suprave"/indu*si "andurile& senti!entele& viata pe care o duce% Este ceea ce eu a! nu!it "alvanoplastie spiritual% Voi ncepe prin a v descrie procesul c/i!ic al "alvanoplastiei spirituale care& n aplicatiile sale spirituale& poate antrena consecinte de cea !ai !are i!portant pentru ntrea"a u!anitate% Se ntroduc doi electro#i ntr*o cuva u!plut cu o solutie de sare !etalica * aceasta poate $i din aur& din ar"int& din cupru% Anodul& polul po#itiv& este o placa din acelasi !etal ca si cel al srii di#olvate n cuva% 0atodul& polul ne"ativ& este un tipar n "utaperca acoperit de plo!ba"ina si repre#entand o $i"ura& o !oneda& o !edalie% 0u a1utorul unui $ir !etalic& se lea"a cei doi electro#i la cei doi poli ai unei baterii si se da dru!ul la curent, !etalul continut n baie se depune atunci pe catod& pe cand anodul& desco!punandu*se& re"enerea#a lic/idul solutiei% Putin cate putin tiparul se acoper cu !etalul solutiei si se obtine& n $unctie de ceea ce se dorea& o i!a"ine acoperit cu aur& ar"int sau cupru% (ac voi observati natura& veti constata ca acest $eno!en al "alvanoplastiei e'ista pretutindeni% (e e'e!plu& n spatiu& planeta noastra& P!antul& care pri!este nu!eroase in$luente ale altor corpuri ceresti& repre#int polul ne"ativ& catodul& principiul $e!inin+ iar cerul& adic soarele si astrele& repre#int polul po#itiv& anodul& principiul !asculin% 4ntre P! nt si Soare 6sau alt astru7& se $ac sc/i!buri& deoarece e'ist ntre ei o per!anent circulatie% Acesti doi poli sunt scu$undati ntr*o solutie cos!ica, eterul& $luidul universal care spal si inveleste toate corpurile ceresti% 4n $ine& bateria& "ratie careia se declansea#a circulatia& este (u!ne#eu la care cei doi poli sunt le"ati% Atunci& sa presupune! c la catod& P!8ntul& se plasea# un tipar& un "raunte de e'e!plu+ acest "runte se "seste deci scu$undat n solutia cos!ic& iar cand trece curentul e!anat de la (u!ne#eu& el provoac $eno!enul "alvanoplastiei, !ateriile continute n solutie ncep s se depun la catod& pe "raunte& iar anodul 6soarele sau alt astru7& re"enerea#a solutia pe !sura ce "rauntele creste% 3iecare "raunte plantat n p!ant atra"e deci din eterul n care el se scald toate ele!entele care corespund naturii sale% Aceste ele!ente se depun pe "runte si ast$el el se de#volt dup ele!entele pe care le*a atras% Acest $eno!en al "alvanoplastiei se re"seste n $e!eia insrcinat& deoarece ea& la $el& poart n ea "runtele& electro#ii si solutia% Gruntele& este "er!enul viu pe care tatl l*a depus n uterul ei& catodul+ acest "er!en este o i!a"ine, cateodat a unui betiv& a unui cri!inal sau a unei $iinte cu totul si cu totul obisnuite& alteori a unui "eniu& a unui s$8nt% (e ndat ce $e!eia

este nsarcinat& un curent circul ntre creierul su 6anod7 si "er!en% 0reierul este ntr*adevr le"at la baterie, Sursa de ener"ie cos!ic (u!ne#eu& de la care pri!este curentul& iar acest curent circul dup aceea de la creier la e!brion% 4n $ine& solutia este san"ele !a!ei n care sunt scldati anodul 6creierul7 si catodul 6uterul7& deoarece san"ele scald n !od e"al toate or"anele si toate celulele+ n el sunt di#olvate toate !ateriile, aur& ar"int& cupru etc% Anodul& capul& $urni#ea#a deci !etalul 6"andurile7 care va re"enera san"ele% Ger!enul poate $i !a"ni$ic& dar dac !a!a pune n capul su "anduri de plu!b 6si!bolic7& ea s nu $ie !irat dac& !ai tar#iu& copilul sau se va naste nvelit n plu!b& adic de o natur vicioas& pesi!ist& bolnavicioas% Trebuie sa ntele"eti c "er!enul nu este dec t tiparul si ad!it nd c/iar c acest tipar repre#int o $at !a"ni$ic& dac el este dup aceea reprodus ntr*un !etal urat& !edalia pierde din valoare% S presupune! c o !a! cunosc nd le"ile "alvanoplastiei decide s le utili#e#e pentru a aduce copilul su pe lu!e% (e ndat ce a pri!it "er!enul n uterul su 6catodul7& ea pune n capul su 6anodul7& o la! de aur& adic " nduri si senti!ente dintre cele !ai elevate% 0irculatia se stabileste& iar san"ele care parcur"e corpul aduce "er!enului acest !etal superior% 0opilul creste& nvelit n aceste ves!inte de aur& iar cand se naste este robust& $ru!os& nobil& capabil de a nvin"e di$icultatile& bolile si toate in$luentele rele% Ma1oritatea !a!elor nu*si dau sea!a de in$luenta strilor lor interioare asupra copilului pe care*l poarta+ dupa ce el se va naste ele vor ncepe sa se ocupe de el& ele i vor da educatori& pro$esori& etc% Nu& dup ce copilul se naste este de1a prea tar#iu& el este de1a deter!inat. Nici un peda"o"& nici un pro$esor nu poate trans$or!a un copil cand ele!entele pe care le*a pri!it n interiorul !a!ei sale sunt de o calitate in$erioar% Un nvttor& un pro$esor pot s $ac !ult& dar doar pentru instruirea copilului% Ei nu pot s sc/i!be natura lui pro$und% (ac natura pro$und a copilului este de$ectuoas& i se pot da cei !ai buni educatori& el nu se va sc/i!ba% Oricare ar $i trata!entul pe care il $aceti asupra plu!bului& el r!ane plu!b+ puteti s*l poli#ati& s*l lustruiti& s*l tiati pentru a*l $ace sa strluceasc& n cateva !inute dupa aceea el se ntunec din nou& deoarece este plu!b% Trebuie s $aceti un copil din aur si nu din plu!b% (eoarece c/iar dac el trebuie s triasc n cele !ai rele conditii& un ast$el de copil va r! ne incoruptibil& pentru c esenta sa este pur% 4ntele"eti acu! care este i!portanta pentru $e!eie de a plasa n capul su "anduri lu!inoase% Gratie acestor "anduri& "er!enul care creste n ea va absorbi n $iecare #i aceste !aterii pure si pretioase si ast$el ea va da ntr*o #i un artist re!arcabil& un savant lu!inat& un s$ant& un !esa"er al lui (u!ne#eu% Ma!a poate $ace !ari !iracole deoarece ea posed c/eia $ortelor vietii% Ma!a !ea !i*a povestit c atunci c nd ea !*a conceput si !ai tar#iu cand ea !*a purtat& ea a $cut*o cu "andul de a ! consacra lui (u!ne#eu% Se pare c/iar c preotul care !*a bote#at era atat de $ericit n acea #i ncat s*a !btat pentru pri!a dat n viata 6de obicei el nu bea niciodat7% El a spus apoi ca dac s*a !btat& se pare ntr*adevr c din cau# c as $i $ost un copil di$erit de altii si a $cut o pro$etie re$eritor la !ine& dar nu sunt obli"at s v*o spun% (upa aceea& cresc nd& a! devenit un !ic snapan, v*a! povestit cu! $ura! !ere de la un vecin si aprindea! $ocuri n /a!bare% (ar aceasta nu a durat !ult ti!p& deoarece "er!enii depusi n pro$un#i!e sunt cei care ra!an& celelalte nu

sunt decat !oduri de a $i super$iciale care nu durea#% (ar nu vreau s spun c& deoarece !a!a !ea !*a consacrat lui (u!ne#eu& sunt o $iinta e'traordinar% Se pot consacra copiii n serviciul lui (u!ne#eu& dar nu se stie n ce "rad se vor situa ei n ierar/ia servitorilor% Ma!ele nu o stiu n !od si"ur si eu nu cred ca !a!a !ea a stiut*o% (eci& $aptul c ea !*a consacrat cerului nu vrea s spun ni!ic asupra elevatiei !ele personale% Multi crestini au $ost consacrati de !a!a lor& dar ei r!an n bisericile lor $r a avansa !ult% 0eea ce este si"ur doar& este ca printii lor au cerut ca n ei s e'iste o !ica sc8nteie% Iar dac se su$l asupra acestei sc8ntei& ea poate deveni un $oc intens& dar o sc8nteie nu este ni!ic dac voi n*o ali!entati% Pentru ca ea sa creasc& nu trebuie s ncetati s*i aduceti le!ne& si!bolic si s su$lati deasupra% Este un $apt $oarte cunoscut c& pe ti!pul sarcinii& !ulte $e!ei sunt prad unor dorinte bi#are& unor i!pulsuri necontrolate pe care ele nu le*au resi!tit niciodat pana atunci+ dar ceea ce nu se cunoaste&este cau#a acestor $eno!ene iar eu o sa v*o spun% 3e!eia nsrcinat este deseori vi#itat de entitati ru$acatoare care doresc s ia parte !ai tar#iu la viata copilului% Ele i!pin" deci !a!a s se conduc ntr*un ase!enea !od nc t "alvanoplastia s se produc n ea n cea !ai !are de#ordine& ceea ce va per!ite !ai tar#iu acestor entitti s intre la acest copil& s vin si s plece din su$letul su si s se /rneasc prin el% Este posibil s v dati sea!a $oarte repede% 4n "eneral& toti copiii care se apropie de !ine ! iubesc !ult& dar s*a nt !plat de trei sau de patru ori ca unii dintre ei s $u" de !ine si ni!eni nu ntele"ea !otivul% (ar eu ntele"ea!& pentru c toate aceste $eno!ene ale vietii sunt $oarte clare pentru !ine% Printii erau adanc ! /niti& ne$ericiti iar eu era! obli"at s*i e'plic !a!ei, -iat& pe ti!pul "estatiei& n !od si"ur v*ati per!is anu!ite lucruri si ati atras entitati care nu cereau decat s r!an l n"a copil& pentru a pro$ita de el% Aceste entitati sunt aici& asteptand !o!entul $avorabil pentru a se !ani$esta% (ar ele si!t n !ine un ina!ic& deoarece ele stiu ca dac acest copil intra sub in$luenta !ea& eu le voi alun"a, prin atitudinea !ea& prin vointa !ea& prin e!anatiile !ele& prin tot ceea ce eu dau copilului& ele vor $i e'pul#ate% 6(e alt$el& eu nu $ac decat aceasta& eu nlocuiesc anu!ite entitati prin altele& aceasta este placerea !ea%%% Si eu la $el& vedeti voi& a! plcerile !ele.7 Si atunci aceste entitati ncearc s ndeprte#e copilul vostru de pre#enta !ea%- (ar eu& eu nu ! dau btut si cu! i iubesc !ult pe printi& ! decid s*i a1ut, $ac o !unc special si putin ti!p dupa aceea& acelasi copil care $u"ea de !ine& se precipit spre !ine pentru a ! i!brtisa% S*a nt !plat c/iar uneori sub oc/ii vostri& nu*i asa) Pe tot ti!pul "estatiei& !a!a trebuie sa ve"/e#e s*si $ereasca copilul% 4n !od constient& prin "andire& ea trebuie s cree#e n 1urul lui o at!os$er de puritate si de lu!in pentru a*l pune la adpost de atacurile entitatilor ru$actoare& dar si& pentru a putea lucra n colaborare cu su$letul care se va ncarna% (eoarece contrar la ceea ce " ndesc unii& nu pe ti!pul "estatiei su$letul intra n corpul copilului% Este adevrat c n uterul !a!ei& copilul trieste& ini!a sa bate& el se /raneste& dar su$letul su nu a patruns nca n corpul su& el nu intra n el decat n !o!entul nasterii& odat cu pri!a sa respiratie% Pana atunci& el st n apropierea !a!ei si lucrea# n colaborare cu ea la constructia di$eritelor sale corpuri 6$i#ic& astral& !ental%%%7%

4n "eneral !a!a nu*si d sea!a de aceast !unc& deoarece ea nu este destul de sensibil& nici lu!inat% (ar ea& c/iar dac nu poate vedea acest su$let& ea poate cel putin s*i vorbeasc& s*i adrese#e ru"ciuni& spunandu*i, -Iat& ti voi da cele !ai bune !ateriale& te voi a1uta& dar ncearc si tu& s aduci cutare sau cutare calitati pentru ca& copilul s $ie un artist& un $ilo#o$& un savant sau un s$ant-% 4n !o!entul n care !a!a pronunt cu toat iubirea sa aceste cuvinte care sunt puternice& care sunt !a"ice& ea e!an de1a anu!ite particule& iar spiritul copilului care trebuie s se ncarne#e le ia ca !ateriale pentru a*si construi di$eritele corpuri% 0opilul& el nsusi nu posed ni!ic& el pri!este toate !aterialele de la !a!a sa% (e aceea& dindu*i*le& ea trebuie sa $ie $oarte constient si prin "andurile si senti!entele sale& s nu*i dea decat particulele cele !ai lu!inoase& cele !ai pure% Toate aceste $eno!ene ale lu!ii invi#ibile sunt necunoscute de !a1oritatea oa!enilor% (ar este toc!ai rolul Invt! ntului& de a va $ace sensibili la toat aceast lu!e subtil& i!palpabil& dar real& !ai real dec t realitatea inssi% Gratie lui veti deveni !ai constienti& !ai atenti la toti curentii care v in$luentea#& la toate pre#entele care v ncon1oara% Aceasta constiinta este cea care v $ace capabili s lucrati pentru bine% 5rbatii si $e!eile nu trebuie niciodata s uite c& copiii pe care i vor avea ntr*o #i vor re$lecta ntr*un !od sau altul& propriul lor !od de a "andi si de a tri% (eoarece tot ceea ce se petrece n capul sau ini!a o!ului se reali#ea#a !ai devre!e sau !ai tar#iu+ $iecare din "andurile sale& $iecare din dorintele sale& n !o!entul n care apar n el sunt vii& iar copilul care vine e'ista de1a n capul sau ini!a tatlui sau !a!ei% (eci& dac cresc nd copilul vostru devine un in"er care va a1ut& este pentru c el era o idee !a"ni$ic pe care ati conservat*o n voi pe ti!p de ani de #ile& o idee care s*a ncarnat acu! n copilul vostru si care& prin el& continu s v a1ute% (ar dac acest copil nu va provoaca dec t neca#uri& s stiti c este ncarnarea unei idei cri!inale pe care la $el& ati ali!entat*o% Un copil care se naste& nu se naste din ni!ic& iar dac voi ! ntrebati pentru ce !otiv copilul vostru s*a nscut& v voi raspunde -pentru ca voi s stiti ceea ce aveti n capul vostru-% Ast$el brbatii si $e!eile nvat s se cunoasc, prin copiii lor% III UN PLAN PENTRU VIITORUL UMANITATII Pentru a re!edia situatia national sau international& sunt pre#entate planuri de toate $elurile, politice& $inanciare& econo!ice& !ilitare si planuri de o ase!enea conceptie& de o ase!enea inteli"ent& este ne!aipo!enit. Sunte! obli"ati s ne !inun!% (oar ca& aceste planuri nu au servit la !are lucru niciodat& deoarece ele nu privesc dec t do!eniul !aterial, per$ectionarea te/nic& a!eliorarea productiei& construirea de laboratoare& de universitti& cresterea sau di!inuarea ar!a!entului& etc%& iar u!anitatea este !ereu n aceleasi de#ordini& n aceleasi ne$ericiri% Atunci& va# nd toate acestea& !*a! decis si eu s pre#int un plan& un proiect% Veti spune, -dar ce vanitate& ce n"a!$are.- Poate& dar dac ele sunt utile& dac ele sunt e$icace& toat lu!ea are dreptul s $ac planuri% Si voi la $el% (ar veti vedea& al !eu este $oarte si!plu% 4n loc de a lsa statul s c/eltuiasc !iliarde si !iliarde pentru spitale& inc/isori& tribunale& scoli& l*as s$tui s se ocupe doar de $e!eia nsrcinat, c/eltuielile nu vor $i at t de !ari& iar re#ultatele vor $i in$init superioare% As cere deci statului s

a!ena1e#e terenuri n re"iuni $oarte $ru!oase si $oarte bine e'puse si acolo& s construiasc locuinte ntr*un stil si colorit pe care le voi indica+ vor $i si parcuri cu tot $elul de arbori si $lori& ba#ine& $ ntani arte#iene% Acolo& $e!eile nsrcinate vor veni s locuiasc pe toat perioada sarcinii lor& /rnite si ca#ate pe c/eltuiala statului% Ele si vor petrece deci tot acest ti!p n $ru!usete si poe#ie& citind& pli!b ndu*se& ascult nd !u#ica% Ele vor asista si la con$erinte unde vor $i nvtte ce viat s duc pe ti!pul "estatiei, ce trebuie ele s !nance& dar !ai ales !unca pe care ele pot s o $ac cu "andurile si senti!entele lor asupra copilului care se va naste% Sotii vor putea& bine nteles& sa $ac vi#ite sotiilor lor si vor $i instruiti asupra !odului cu! trebuie s se poarte cu ele pentru a le a1uta n !unca lor% (eci& vedeti voi& n aceste conditii de pace& de cal!& de $ru!usete& ele vor aduce pe lu!e copii prin care tot 0erul va veni s se reverse% Pe cand acu!& dintre toate spiritele care coboar s se ncarne#e& cateva doar& vin din 0er& iar toate celelalte& de unde vin ele) Portile sunt nc/ise pentru spiritele 0erului& ele nu pot intra n corpuri pre"tite n i!puritate& rutate si de#ordine% Iat de ce u!anitatea nu se a!eliorea#% 5ine nteles& ea va s$arsi prin a se a!eliora& dar n !ilenii de ani& dup catastro$e si !ari su$erinte% Pe cand eu v e'plic cu! ea se poate a!eliora $oarte rapid $r a trece prin toate aceste su$erinte% Toate sc/i!barile care s*au ncercat s se aduc p n n pre#ent din punct de vedere te/nic& econo!ic& !edical etc%& nu au a!eliorat rasa u!an care traieste !ereu n aceleasi pasiuni& n aceleasi rutati ca nainte% Si poate c/iar !ai ru decat nainte% 0u toate acestea& se poate a!eliora u!anitatea& dar cu conditia sa nceap de la nceput, !a!a pe ti!pul cat poart copilul su% (ac ati sti voi n ce conditii traiesc uneori $e!eile nsrcinate. Ele locuiesc n cocioabe& $r lu!in si spatiu& iar ele sunt cele care trebuie s $ac totul si sa suporte totul% Si !ai presus de toate& sotul care este beat& sau $urios pentru ca nu a "asit de lucru& sau a $ost insultat de prietenii sai& vine sa se descarce asupra sotiei sale si c/iar o bate% Atunci& n ce stare de spirit si poarta ea copilul) 4n loc de a construi spitale pentru aceste !a!e& ar $i !ai bine sa li se dea posibilitatea de a*si astepta copilul n conditii ideale% Iar dup aceea ele se pot ntoarce n cocioabe& dac trebuie, copilul lor le va construi palate% (a& el va $i cel care& "ratie talentelor si capacittilor sale& si va scoate ntr*o #i printii din !i#erie% Nu ne preocup! de conditiile n care $e!eile si aduc copiii pe lu!e& iar apoi evident& cand ne a$l! n $ata unei ase!enea !ulti!i de s!intiti& bolnavi si cri!inali& construi! case speciali#ate& spitale& nc/isori& creste! nu!rul educatorilor& al !edicilor& al politistilor% (ar aceasta nu serveste la ni!ic% Si c/iar dac se continua s se $ac !iliarde de c/eltuieli pentru a a!eliora asa*#isa psi/olo"ie si peda"o"ie& nu se va reusi niciodat s se sc/i!be aceast c/intesent pe care !a!a a dat*o la nceput% (oar !etoda pe care eu o propun este e$icace% Nici un educator& nici un !edic nu pot sc/i!ba natura pro$und a unui copil% I se poate da putin luciu& dar asta este totul+ toate a!eliorrile care s*ar ncerca s se aduc dup aceea caracterului sau nu sunt dec t un $el de dresa1% Se petrece acelasi lucru cu slbaticii+ se reuseste s $ie un pic educati& sa $ie nvtti cu! s !nance& cu! s se !brace& dar aceasta nu durea#, de ndat ce ei se re ntorc n tribul lor& ei redevin e'act cu! erau nainte% (ac un o! este un cri!inal& sau dac este un s$ant& ni!eni nu va putea s*l $ac s se sc/i!be+ poate doar super$icial si pentru $oarte scurt ti!p& ar putea $i in$luentat& dar pro$und el va r!ane totdeauna ceea ce este%

Multi vor spune c acest plan pe care eu l propun nu este stiinti$ic% (ar nu au dreptul s*!i critice planul nainte de a*l $i ncercat% 5ine nteles totul nu se va aran1a absolut dintr*o dat& trebuie pentru aceasta !ai !ulte "eneratii% 0/iar dac printii $ac o !are !unc de puri$icare& ei nu vor a1un"e sa se debarase#e de !ostenirea de slabiciuni si de vicii pe care au pri!it*o de la proprii lor printi% (ar dac ei sunt atenti& de1a la pri!a "eneratie cu toate ele!entele de$ectuoase care vor a1un"e nca sa se strecoare la copiii lor& partea buna va prevala% A doua "eneratie va $i !ult !ai bun& a treia si !ai bun nc si putin cate putin& toate aceste ele!ente de$ectuoase care r!aneau din trecut& vor dispare% Trebuie deci ca oa!enii inteli"enti si responsabili& s se decid s ntelea" i!portanta !uncii care se $ace n !a! pe ti!pul "estatiei si cu! o $e!eie instruit n le"ile "alvanoplastiei& incon1urat cu "ri1a si a$ectiune si sustinut prin conditii !ateriale adecvate& are posibilitatea de a $or!a nu doar corpul $i#ic al copilului& dar si corpul astral si !ental 6adic corpul senti!entelor si cel al "andurilor7& cu a1utorul celor !ai bune !ateriale% (in ne$ericire& eu stiu dinainte c planul !eu va $i respins& c nu va $i apro$undat& pentru ca "eneratia actual este prea bine !odelata si $asonat de alte $ilo#o$ii& care n capul sau& nu !ai are loc pentru aceste idei% Evident& eu nu sunt at t de naiv pentru a nu*!i da sea!a de inconvientele pe care& absenta unei !a!e pe ti!pul !ai !ultor luni le poate antrena ntr*un c!in% (ar cu un pic !ai !ulta iubire& inteli"enta si bunavoint se vor putea re#olva usor aceste proble!e% Esentialul pentru !o!ent& este ca stiinta o$icial s se decid s accepte idei& de care este nc departe& atat de departe. (ovada, o sora a 3raternitatii noastre a $ost recent s nasc ntr*o clinic% 4ntr*o #i& n cursul conversatiei cu doctorul ea i*a spus c apartine unui 4nvt!ant spiritual unde i s*a revelat c !a! poate in$luenta bene$ic prin "andirea sa copilul care se va naste% Stiti voi cu! acest !edic a reactionat) El a i#bucnit n ras spunind, -Toate acestea sunt i!becilitati. 0e vreti ca "andirea !a!ei sa poata $ace asupra copilului)- Vedeti voi la ce nivel sunt nc !edicii. Si se spune c se asteapt lu!ina de la toti acesti oa!eni% Este adevrat ca anu!iti biolo"i care au $cut e'periente pe soareci& au descoperit c strile de $ric si de neliniste adanc trite de soricioaic pe ti!pul "estatiei se re$lectau dup aceea asupra pro"eniturii sale% Ei da& nc o dat& soarecii. Se studia#a soarecii n loc s se studie#e $e!eile care aduc copii pe lu!e de !ilioane de ani% Soarecii vor $i cei care i vor nvta pe oa!eni ceea ce este adevrat si ceea ce este $als. S*au construit laboratoar e pentru a studia soarecii si se acord o i!portanta $antastic acestor laboratoare& pe cand laboratoarele naturii care au $ost create nca de la nceput si care sunt !ult !ai bine populate dec t laboratoarele oa!enilor& sunt i"norate. Ave! nevoie de !arturia soarecilor% Soarecii vor $i cei care vor instrui u!anitatea acu!% Iar $e!eile& atunci) (ar este $oarte 1i"nitor pentru ele. 0u! nu sunt ele indi"nate) Eu& eu las soarecii n pace% A! observat anu!ite $e!ei nsrcinate si cativa ani dupa aceea& i*a! observat pe copii, a! v#ut ca tulburrile& a"itatiile& "ri1ile !a!ei ntr*o lun sau alta a sarcinii se re$lect ntr*una sau alta din epocile vietii copilului% (ar se asteapta raspunsul soarecilor si asteptind& s*a populat Pa!antul cu !onstri% Ad!itind c/iar ca biolo"ii au nteles acu! ceea ce nu este prea si"ur ca ceea ce este adevarat pentru soareci este !ult !ai adevarat pentru $e!ei& ei sunt oricu! n !are intar#iere& pentru ca ei trebuie sa reeduce u!anitatea& cu lentoarea !etodelor lor%Ei au nc secole de asteptat% (e alt$el& dac voi credeti ca ei vor $ace !car ceva pentru ca $e!eile s bene$icie#e de descoperirile lor. Ei vor continua s se ocupe de

soareci si nu vor instrui $e!eile asupra a ceea ce trebuie s $ac pe ti!pul perioadei de "estatie% (e aceea& eu lanse# un apel $e!eilor din lu!ea ntrea", -Tre#iti*v dra"i surori& la constiinta acestei sarcini "randioase pe care (u!ne#eu v*a incredintat*o% Voi sunteti depo#itarele secretelor ne!aipo!enite "ratie crora voi puteti re"enera u!anitatea% (ar voi nu o stiti si v 1ucati cu aceste secrete%%% 3iti constiente de !isiunea voastr& iar de partea lor& brbatii vor ncerca s v pre"ateasc cele !ai bune conditii posibile ast$el ca voi s puteti ndeplini aceasta !unc "randioas si !a"ic%2 5ine nteles& ascultandu*!& !ulte $e!ei vor spune, -ti!p de secole noi a! !ani$estat iubirea si buntatea& dar brbatii nu ne*au nteles & ne*au bat1ocorit-% (a& eu o stiu& !a1oritatea brbatilor se poart ca niste copii e"oisti% (ar dac ei sunt ast$el& este pentru ca $e!eile nu au stiut s*si 1oace rolul de !a!e& c ele nu au aplicat le"ile "alvanoplastiei spirituale atunci cand ele au $ost nsrcinate si acu! ele suport consecintele proastei lor !unci% Natura a dat $e!eilor puteri pe care ele nu le e'ploatea# sau le e'ploatea# prost% Trebuie ca ele sa $ie constiente de aceste puteri& ca ele s stie c de ele depinde tot viitorul nea!ului o!enesc% (ac $e!eile vor sa !a ntelea"& ele vor $i o putere ne!aipo!enit n lu!e& ni!ic nu le va putea re#ista% (ar ele trebuie s se uneasc pentru un ideal $or!idabil% Pentru !o!ent& ele nu sunt unite& !ai putin atunci cand este vorba de a*i seduce pe brbati si de a*i atra"e n cursele lor% (e aceea ele nu sunt nc ntr*adevr puternice% (e acu! nainte& trebuie ca toate $e!eile de pe P!ant s se uneasc ntre ele cu vointa de a re"enera u!anitatea% 0u toat inteli"enta lor& cu toate capacitatile lor brbatii& ei& nu pot !are lucru n acest do!eniu% 3e!eia& !a!a& este cea care a pri!it aceasta !isiune din !o!ent ce natura i*a dat puterea de a in$luenta copilul care se va naste% (e aceea va cer vou& surori din 3raternitate& de a deveni constiente de aceast !isiune "randioas si de a lu!ina peste tot n lu!e pesurorile voastre care se a$l nc n i"noranta% Acest ideal aceasta dorinta de a $i utile& v va u!ple ini!a& su$letul si spiritul% V veti si!ti totdeauna inspirate& totdeauna dispuse& totdeauna bo"ate& pentru c acest ideal de a contribui la $ericirea u!anittii va va sustine& va va /rni% Atat ti!p cat nu veti avea acest ideal n su$letul vostru& ni!ic nu va va putea !ultu!i% Orice ati avea& veti $i totdeauna n aceeati stare de vid& de insatis$actie% (oar aceast preocupare de a ndeplini !isiunea pe care (u!ne#eu v*a dat*o si de a $ace ceea ce 0erul asteapt de la voi& v va $ace radioase& lu!inoase si $ericite% V O0UPATI*VA (E 0OPIII VOSTRI . 4n societate se produc sc/i!bri care nu sunt ntotdeauna $avorabile educatiei copiilor% (e e'e!plu& din ce n ce !ai !ulte $e!ei care lucrea#+ ele doresc s se si!ta tot at t de independente ca si brbatii si cu! !unca le da aceasta independenta& ele vor s aib o !eserie% (ar aceasta !eserie le obli" sa*si ne"li1e#e copiii care& deseori venind de la scoal& nu "asesc pe ni!eni acasa, tatl si !a!a lor sunt la servici. Atunci copiii se descurc cu! pot si se descurc $oarte bine pentru a $ace prostii& departe de printii lor $at de care devin de alt$el din ce n ce !ai strini. Eu nu spun ca !a!ele nu trebuie sa lucre#e& dar eu constat doar consecintele acestor noi obiceiuri asupra educatiei copiilor% 4n calitatea !ea de peda"o" sunt obli"at sa vd aceste consecinte% Eu nu dau nici un s$at& $iecare trebuie sa*si re#olve personal

proble!a& dar eu cred c ni!ic nu poate nlocui pentru copii pre#enta unei !a!e acas& cu conditia ca ea sa $ie ntr*adevr pre#ent& bine nteles si ca ea s stie s*si e'ercite veritabilul sau rol de educatoare% Veti spune, -(a& dar aceste sc/i!bri de !entalitate sunt datorate si industriali#rii& pro"resului te/nic%- Evident& ntotdeauna $ace! responsabili $actorii e'teriori% Nu era obli"atoriu ca pro"resul te/nic s conduc o!ul la o situatie catastro$ic% Oa!enii nsisi& sunt cei care& din cau#a i"norantei lor& a e"ois!uluilor& a po$telor lor s*au pus n aceast situatie% Se acu# conditiile& dar cine le*a creat) Ele nu au c#ut din cer% Pro"resul te/nic era un lucru bun& el putea toc!ai s usure#e sarcina o!ului& dar de ce u!anitatea a $cut ast$el nc t el s absoarb toate ener"iile ei si s $ie cau#a ruinei ei) 4n orice ca# ni!ic nu 1usti$ica& sub prete'tul c sunt ocupati& $aptul c printii si las copiii sin"uri sau i incredintea# altora, $e!eii de !ena1& vecini& etc% (e ce au adus acesti copii pe lu!e) (ac nu trebuie sa se ocupe de ei& ar $i $ost !ai bine s i lase acolo unde erau& vor pri!i lectii acesti printi si vor $i proprii lor copii aceia care le vor da& care i vor $ace s su$ere% (in !o!ent ce ei i*au c/e!at pe P!ant& le*au dat un corp& ei trebuie s se ocupe de ei si nu s se descarce asupra altor persoane% (oar (u!ne#eu stie ce prostii sau porcrii le pot inocula aceste persoane% Nu voi intra n detalii% Printii sunt de o ase!enea inconstienta. 4n loc s*si alpte#e ea inssi bebelusul& !a!a il va ncredinta pentru aceasta oricrei $e!ei "rase care are !ult lapte $r a se preocupa de bolile sau viciile care poate s le trans!it copilului prin acest lapte% 0opilul pri!este prin lapte cate ceva din caracterul $e!eii care il /rneste% (e aceea este i!portant ca !a!a s $ie cea care si /rneste copilul si ca ea s*o $ac "andindu*se ca i d !ult iubire% Ast$el& copilul nu o va abandona niciodata& niciodata nu o va $ace s su$ere& pentru ca odat cu laptele si iubirea !a!ei l*a /rnit% Priviti acu! o proble! $oarte interesant% 4naintea nasterii !a!a /rneste copilul cu san"ele sau+ apoi& odat nscut ea il /rneste cu laptele su% Si!bolic san"ele& care este rosu& repre#int viata& $orta& activitatea% Iar laptele& care este alb& repre#int pacea& puritatea+ este un principiu de ar!onie care vine s ec/ilibre#e tendintele pur biolo"ice repre#entate de san"e% (e aceea toti copiii care nu au $ost /rniti cu laptele propriilor lor !a!e nu se pot !ani$esta ideal !ai tar#iu% Laptele altor $e!ei sau cel al ani!alelor nu contine pentru copil aceleasi ele!ente ca cel al !a!ei% Ma!a care si /rneste copilul i d prin laptele ei o iubire si o tandrete de care copilul are absoluta nevoie pentru a se de#volta% (e aceea ea nu trebuie s*l /raneasc cand ea este n$uriat sau prost dispus& deoarece aceste stri ne"ative otrvesc laptele& iar copilul pri!este atunci ele!ente care pot s*l $ac bolnav $i#ic si psi/ic% Ma!ele trebuie deci s $ie $oarte vi"ilente si s se pre"ateasc ntotdeauna s alpte#e copilul n cea !ai bun dispo#itie posibil% Multe !a!e& din ratiuni estetice& $rivole& dau biberon copilului sau pun pe altcineva s o $ac% 4n acest ti!p& ele !er" la baluri& serate& reuniuni si "sesc !ai a!u#ant s*si pastre#e pieptul pentru brbati& sotul sau a!antul lor& deoarece li se pare ca suptul de la san stric pieptul. Se vd acu! at tea deviatii si de#ordini n acest do!eniu. (e aceea& din ce n ce !ai !ult& copiii devin strini printilor lor si se ndepartea# de ei, c nu au $ost /rniti prin iubire& prin laptele !a!ei lor% 0redeti*!& eu nu invente# ni!ic& sunt $apte care au $ost veri$icate% 0and !a!a si /rneste copilul& ea trebuie s o $ac n !od

constient& " ndindu*se la el& vorbindu*i& pentru a*i da o parte din ini!a sa& din su$letul su& din c/intesenta sa% Un copil /rnit n acest !od si va iubi !a!a n !od etern+ c/iar dac ea este i"noranta& c/iar dac ea nu este $ru!oas& el o va adora% 0opilul trebuie s $ie conceput n iubire si /rnit n iubire% A/. Ma!ele nu au nc constiinta at t de lar" si i!personal& ele nu*si dau sea!a de i!portanta !isiunii lor de educatoare% Ni!eni nu se ocup de adevarata peda"o"ie si iat de ce la ora actual totul !er"e n deriv% Priviti ceea ce devin toti acesti copii care au $ost abandonati altora si care au dus lipsa de iubirea tatalui si a !a!ei lor% 4n Statele Unite !ulti sunt acolo& pe str#i& unde asteapt ca un brbat s le propuna s se culce cu ei pentru bani% Sute de copii de 9*l:*l; ani care $ac acu! trotuarul% 4nainte& erau !ai ales $ete& iar acu! si $oarte tineri bieti% Si ei o spun& acesti copii& cand i ntrebati, -(e ce i ur!ati voi pe acesti brbati) * Pentru c ei sunt dr"uti cu noi% Nu c/iar atat pentru bani% (ar ei ne dau a$ectiune& pe cand printii nostrii ne*au btut& ne*au alun"at& ne*au abandonat-% 5ine nteles& copiii au nevoie de iubire . Si dac acelasi lucru ar ncepe s se produca n 3ranta ) (ar n !od si"ur& aceasta se va nta!pla& deoarece tot ceea ce se $ace n A!erica s$arseste prin a a1un"e n 3ranta ntr*o #i sau alta% Ocupati*v de copiii vostri . Eu stiu c actual& !ulti printi "sesc educatia inutil% Ei au $ost convinsi c trebuie s lase copilul s se de#volte sin"ur& $r interventie e'terioar& aceasta risc s*i distru" ori"inalitatea+ n libertate& aceste calitti vor apare n !od natural% 0e eroare. 4n $iecare copil dor!itea# cerul si in$ernul& iar viitorul copilului depinde de tendintele pe care printii vor ncerca s le tre#easc si s le de#volte n el% V ddea! ntr*o #i acest e'e!plu, luati o t nara $at& cea !ai pur& cea !ai inocent& cea !ai bine educat+ ea pare incapabil de a $ace cea !ai !ic prostie& dar de ndat ce este e'citat& de ndat ce este pus n anu!ite conditii care i tre#esc se'ualitatea& veti $i stupe$iati de a vedea de ceea ce este ea capabil& aceasta creatura an"elic. 3iecare este capabil s $ac tot binele si tot rul& aceasta depinde de conditiile n care voi l puneti& de tendintele pe care le tre#iti n el% Natura u!an are dou prti& dou $ete& una celest& alta in$ernal si dupa !etodele peda"o"ice pe care le $olosesc& printii $avori#ea# $ie una& $ie cealalta+ dac nu au "ri1a vor vedea ei ce va iesi% Trebuie s $iti $oarte vi"ilenti& !ai ales at t ti!p cat $or!area unui copil nu este nc/eiat% 0at ti!p el creste& se $or!ea#& el este plin de ener"ii care caut un dru!% Si nu este !o!entul s aveti o ncredere si s credeti ca ati adus pe lu!e un !ic n"eras% El va deveni un n"er& da& dar cu conditia ca voi s $iti vi"ilenti& inteli"enti& intelepti& dar dac sunteti ne"li1enti sau i"noranti& un diavol veti vedea ce va iesi. O NOUA INTELEGERE A IU5IRII MATERNE S presupune! o t nara $at care pune pe pri!ul loc viata spiritual, ea se roa"& ea !editea#& ea $ace e'ercitii pentru a se apropia c t !ai !ult posibil de naltul ideal la care aspir% (ar iat c ea se !rit& ea are un copil% Ei bine& ea va pune viata con1u"al& viata $a!ilial& viata copilului pe pri!ul loc si va abandona tot restul% S anali#! aceasta atitudine% Toat lu!ea& bine nteles& va aproba aceast t nar $e!eie& va "si nor!al ca pentru copilul su ea s*si sacri$ice viata spiritual+ ea este !a!a& iar el este copilul ei% Toate !a!ele si

toti tatii i vor da dreptate, n oc/ii unei !a!e ni!ic nu poate $i !ai i!portant dec t copilul sau& pentru el ea trebuie s ncalce toate le"ile divine& iar dac acest copil se !bolnveste sau !oare& ea va !er"e s se certe cu (u!ne#eu& ea il va acu#a de in1ustitie si de cru#i!e% Ast$el se ntele"e iubirea si toat lu!ea este nc ntat de aceast iubire% (ar nu eu& deoarece pentru ca o $e!eie s $ie atasat de copilul su pan la punctul de a*l uita pe (u!ne#eu& n realitate nsea!n c nu se iubeste decat pe sine inssi& ea nu se "andeste decat la ea inssi si nu la copilul ei% Ei da& este clar, ndeprt ndu*se de 0er pentru a se consacra copilului su& ea il s!ul"e vietii divine care este adevrata viat& ea il s!ul"e acestei i!ensitti de lu!in si de pace de care copilul nu va bene$icia% 4n iubirea sa stupid ea l*a $cut s prseasc sin"urul loc unde el ar $i $ost $ericit si n si"urant& unde ar $i devenit ne!uritor% 0re#ind c il salvea#& ea l duce spre In$ern din !o!ent ce ea l tine n a$ara $ru!usetii si ar!oniei% (eci& vedeti voi& e'ista o ne ntele"ere !ilenar care trenea# n societate% Ma!a care si iubeste copilul nu trebuie s*l $ac s ias din 0er unde toate creaturile trebuie s n$loreasc% (ac ea l uit pe (u!ne#eu pentru a nu se "andi decat la copilul su& "andirea sa nu !ai contine aceste ele!ente i!ponderabile venite din re"iunile lu!inoase& venite de la (ivinitatea insasi si deci l /rneste cu o /ran !oart% O !a! care nu pstrea# obiceiul de a !er"e l n"a (u!ne#eu& nu poate s radie#e n apropierea copilului su particulele vii si lu!inoase care ar $ace din el o $iinta e'ceptional% Ea va $i sraca& ea nu va putea s*i dea ni!ic% Iubirea ei obisnuit va crea un copil obisnuit% El va $i poate sntos& bine !brcat& dar el va r!ane !ediocru& pentru c a $ost educat departe de pre#enta lui (u!ne#eu% Pe cand !a!a instruit n Stiinta Initiatic va !er"e spre (u!ne#eu si i va spune, -(oa!ne& vin lan"a Tine& ast$el ca Tu s*!i dai pentru copilul !eu lu!ina& iubirea& sntatea& $ru!usetea 0erului%- Iar cand ea va reveni& l va i!pre"na cu ele!ente pe care !a!ele obisnuite nu le*au cunoscut niciodat& nici si!tit% Ele spun c ele nu au ti!p% 5a da& dar iubirea lor e"oist nu le per!ite s aib o ase!enea $ilo#o$ie& de aceea lu!ea continu s $ie populat de $iinte !ediocre% Ma!a nu trebuie niciodat s se ocupe de copilul su nainte de a $i !ers lan"a (u!ne#eu& pentru a lua viata si a i*o da% (e ce si i!a"inea# ea c dac ea l prseste cateva !inute& copilul su va !uri) Nu& c/iar dac& copilul este n pericol de !oarte& pe ti!pul cat !a!a sa este lan"a (u!ne#eu& cand va reveni ea l va salva% (ar dac ea ne"li1ea# s !ear" spre (u!ne#eu pentru a r!ane lan" copil& n #iua n care i se va nt !pla ceva copilului ea nu va putea $ace ni!ic pentru el% At t ti!p cat tatii si !a!ele sunt atasati $a!iliei lor p n la punctul de a nu indr#ni s o prseasc din cand n cand pentru a se instrui& ei nu vor putea s o trans$or!e& nici s o $ac ntr*adevr $ericit% Nu puteti trans$or!a !e!brii $a!iliei voastre atat ti!p cat r! neti prea aproape de ei% Nu este vorba de a*i prsi $i#ic& ci de a*i prsi n conceptiile lor& adic a abandona un !od eronat de a*i iubi si de a*i ntele"e% Veti spune, -(ar este o cruciad i!potriva copiilor nostri.- (eloc si poate c eu i iubesc !ai !ult pe copiii vostri dec t i iubiti voi insiv+ aceasta& este de anali#at% (ac este cineva care v iubeste copiii& eu sunt acela& sin"urul+ voi& voi nu*i iubiti% A $ost odata un $iu care cerea banii !a!ei sale pentru a $ace nebunii si care o a!eninta c se va sinucide dac ea nu*i va da% Atunci !a!a lui i*a spus, -(u*te& copilul !eu& du*te si

sinucide*te& nu ave! nevoie pe P!ant de oa!eni ca tine% (orea! ca tu sa $ii o $iint nobil& !are& iar tu te porti ca un cri!inal& du*te si sinucide*te& este !ai bine%Voi !ultu!i 0erului cand tu vei disparea-% Ei bine& din cau#a acestei ndr#neli& pentru pri!a data $iul s*a cu!intit si a devenit o $iint !inunat% Ani !ai tar#iu& el spunea, -Ma!a !ea este cea care !*a salvat-% (ar dac !a!a si*ar $i s!uls prul din cap spun nd, -O/& sr!anul !eu $iu& nu $ace aceasta& iat banii-& ea ar $i $cut din el un clu% Si asta $ac !a1oritatea printilor& din cau#a bunttii lor oarbe& a slbiciunii lor& a !oleselii lor& ei $ac din copiii lor cli% Iar dup aceea ei spun, -(a& dar noi i iubi!%- Ei se 1usti$ic pentru lipsa lor de peda"o"ie si de psi/olo"ie prin aceast $ra#, -noi i iubi!-% Iat cu! se ntele"e iubirea. 4n loc de a spune, -0at de slabi si de stupi#i sunte! noi.-& ei spun, -noi i iubi!-% Eu sunt sin"urul care nu*i cred% 4n spatele acestor cuvinte, -noi i iubi!-& eu ntele", -cat de idioti sunte!.- (a& iat ce ntele" eu% Abra/a! l iubea pe Isaac& dar a acceptat s*l sacri$ice pentru a*i arata lui (u!ne#eu ca pe El l iubea !ai !ult decat pe $iul su% Proble!a de a sti dac pe (u!ne#eu sau pe copilul vostru l iubiti !ai !ult se pune totdeauna& dar tatii& !a!ele niciodat nu bnuiesc c si aici este o proble!a de pus% (u!ne#eu a vrut s*l ncerce pe Abra/a! si El i*a cerut s*si sacri$ice $iul% Veti spune,-0u!) (u!ne#eu nu era destul de clarv#tor pentru a cunoaste iubirea lui Abra/a!& El avea nevoie s*o veri$ice)- Nu& (u!ne#eu stia nc dinainte ce va $ace Abra/a!& El vedea ini!a sa& " ndurile sale& dar Abra/a! era cel care nu stia ceea ce era !ai puternic n el si trebuia ca el s o a$le% (e aceea (u!ne#eu i*a dat aceasta ncercare% Aceasta ncercare nu era destinata pentru a*l la!uri pe (o!nul& ci pe Abra/a! nsusi% (e alt$el toate ncercarile pe care (u!ne#eu ni le tri!ite ne servesc s ne cunoaste!% Pentru ca noi sunte! cei care nu sti! p n la ce punct pute! $i re#istenti& inteli"enti& puternici& buni& "enerosi sau slabi& stupi#i& va $aceti ilu#ii& v spuneti, -A! nvins aceasta& a! nvins aceea& nu*l iubesc decat pe (o!nul-& dar n $ata celei !ai !ici ncercri capitulati si nu ntele"eti cu! s*a nt !plat aceasta% Si iat ca Abra/a! iubea pe (o!nul !ai presus de toate& el stia c din !o!ent ce (o!nul i*a dat acest $iu& (o!nul putea s i*l ia% Atunci de ce !a!ele nu " ndesc ast$el) Ele vor s*si salve#e copilul abandonandu*l pe (o!nul+ ele "andesc c este su$icient protectia lor pentru ca el sa $ie la adpost% (ar ce protectie i pot ele o$eri cand ele nsele nu sunt prote1ate& din !o!ent ce ele ntorc spatele !arelui Protector) 0e or"oliu& ce vanitate. Abra/a! care era ntr*adevr un initiat& nu s*a revoltat !potriva ordinului (o!nului& ci s*a pre"tit s*si sacri$ice $iul% Si cu! (u!ne#eu nu este un !onstru san"uinar& n ulti!ul !inut& El l*a nlocuit pe Isaac cu un berbec% (in !o!ent ce Abra/a! stia acu! pan unde putea s !ear" iubirea sa pentru (o!nul& de ce sacri$iciu era el capabil& aceasta era su$icient% O !a! care nu este pre"atit s acepte acelasi sacri$iciu ca Abra/a!& n pri!ul rand nu este o !a! inteli"ent& iar n al doilea rand este prea or"olioas% 0u! ndr#neste ea s*si i!a"ine#e c stie !ai bine decat (o!nul& dac& copilul ei trebuie s traiasc sau s !oara) 0u o conceptie atat de ordinar despre iubire& ea nu poate s*si a1ute ntr*adevr copilul pentru c n loc de a*si aduce copilul spre lu!in& din contra& ea l ndepartea#% 4n "andirea ei& iubirea pentru ea inssi este pe pri!ul loc& iubirea de sine este totul% Nu& iar ntr*o #i ea va trebui s plateasc aceast eroare ntr*un !od sau altul, pentru ca ea nu si*a ndeplinit datoria% (atoria sa era de

a $i n 0er si de a*si aduce copilul !preuna cu ea% Nu trebuie niciodata s abandonati 0erul& pentru ni!ic altceva& nici pentru un copil& nici pentru o sotie& nici pentru un sot& deoarece doar r!an nd n 0er& si!bolic vorbind& le puteti $ace bine% (ac voi prsiti lu!ina pentru a $ace plcere nu stiu cui& nu veti avea nici cerul& nici p! ntul& adic nu*l veti avea nici pe (u!ne#eu& nici pe acesti oa!eni pentru care ati $cut atat de !ari sacri$icii si voi r!aneti sin"uri% Trebuie s cutati 0erul si veti avea si p!antul deoarece p!antul ur!ea# ntotdeauna 0erului& el vine s i se supun si s*l serveasc% (ac ntotdeauna senti!entalis!ul& atasa!entul orb sunt cele care predo!in& nu nu!ai c nu*i veti a1uta pe ceilalti& dar veti su$eri% Pentru a evita aceste su$erinte& va trebui s puneti inteli"enta& ntelepciunea si pe (u!ne#eu pe pri!ul loc si din acest !o!ent tot ceea ce iubiti v va apartine% Toti copiii pe care voi i iubiti n !od divin sunt ai vostri si ei sunt n orice ca# !ai !ult ai vostri dec t ai !a!elor lor dac ele i iubesc n !od stupid% Veti spune, -dar nu este posibil. Le"turile de san"e sunt aici%- (ar aceste le"turi nu sunt cele !ai puternice& credeti*!& e'ist le"turi si le"turi% (oar pe cei pe care i stiti s*i iubiti& $ie ca sunt copii& brbati sau $e!ei& va apartin% 4n aparenta& le"turile crnii sunt cele !ai puternice& dar n realitate se nt !pl deseori ca !e!brii aceleiasi $a!ilii s nu aib nici o a$initate unii cu ceilalti& deoarece ei apartin la di$erite $a!ilii spirituale% Voi puteti& de e'e!plu& s apartineti $i#ic unei $a!ilii de trani si spiritual unei $a!ilii de re"i% Si din contra& voi puteti $i $i#ic copilul unei $a!ilii re"ale& pe cand n realitate apartineti unei $a!ilii de !i#erabili si cersetori% 0u! va actiona n ca# de nevoie cel care si iubeste ntr*adevr $a!ilia) El va avea cura1ul s o abandone#e un ti!p pentru a !er"e n strinatate s casti"e bani% Pe cand un altul& care nu are aceeasi iubire& nu va avea cura1ul s plece% (eci vedeti& n aparenta& pri!ul si*a abandonat $a!ilia& dar pentru a o a1uta, el a !ers n strinatate s casti"e bani si cand el revine toti vor $i $ericiti% Pe cand cel care nu a vrut s*si prseasc $a!ilia& o las n srcie cu el !preun% Acu! s traduce!, adevratul tat& adevarata !a!& si va abandona copilul& si va abandona $a!ilia si prin !editatie& prin ru"ciune& va !er"e - n strinatate-& adic n lu!ea divin unde va stran"e bo"tii& iar cand va reveni& toti vor $i n opulenta+ pe cand cel care nu ntele"e& va r! ne l n" $a!ilia sa& dar ce i*ar putea el aduce) Nu !are lucru& cateva lucruri& cateva resturi !uce"aite care au ra!as prin dulapuri% Adevaratul tata& adevarata !a!a& !er" - n strainatate-% 0at ti!p) Aceasta depinde, poate o <=; ora& o ora%%% poate o #i sau trei luni& iar cand revine& ei si revarsa toate bo"atiile% (eci& vedeti voi& eu a! ar"u!ente $or!idabile pe care nici toata lo"ica voastra nu le poate #druncina% Si dac ele nu sunt de acord& $ie ca !a!ele sa vina sa discute cu !ine. Le voi spune, -voi pretindeti ca va iubiti copilul& dar anali#ati dac l iubiti% (ac l iubiti& veti !er"e acolo& - n strainatate-& cel putin #ece !inute& o <=; de ora& iar n acest !o!ent& da& copilul vostru va $i n abundenta-% II Ma!a $ace totul pentru copilul su+ ea l iubeste si #i si noapte se ocup de el% (ar de ce acest copil r!ane un copil obisnuit& cand nc el nu devine un va"abond sau un cri!inal) Pentru c !a!a nu a nvtt c ea putea s*si proiecte#e iubirea spre re"iunile subli!e& spre a lua alte ele!ente de care copilul va avea nevoie !ai tar#iu si s le in$u#e#e, particule care vor lucra asupra lui pentru ca el sa devin o $iint e'ceptional% 0u! poate o !a!a s cread&

cu n"usti!ea !intii sale& cu i"noranta sa& cu preocuprile sale pro#aice& c ea va putea obtine ele!entele indispensabile pentru ca !ai tar#iu copilul su s $ac !inunatii& s contribuie la binele societtii si a ntre"ii u!anitati) Atat ti!p cat !a!a nu caut s atin" re"iunile cele !ai elevate pentru a atra"e particule de lu!in& de puritate& de eternitate& orice ar $ace ea& ceea ce va da copilului sau va $i ntotdeauna obisnuit% Nu cantitatea ele!entelor este cea care contea#& ci calitatea lor& iar aceast calitate trebuie ca ea s*o caute si s*o adau"e% Este la $el ca n !ate!atici , nici o cantitate de $i"uri din a doua di!ensiune nu poate sa dea o $i"ura din a treia di!ensiune% Nici o cantitate de corpuri din a treia di!ensiune nu poate sa $abrice un corp din a patra di!ensiune% Adica& nici o cantitate de oa!eni obisnuiti nu va da un "eniu& nici o cantitate de "enii nu va da o divinitate% Pentru a putea s pre"titi o $iint divina& trebuie s adu"ati alte ele!ente care nu se "sesc decat n lu!ea spiritual& n lu!ea divin% Trebuie s ntele"eti aceasta% Trebuie deci ca !a!ele s invete s lucre#e asupra copiilor lor& ca din cand n cand& cateva !inute& de !ai !ulte ori pe #i& prin "andurile lor& prin ru"ciunile lor& ele s se pre#inte n $ata lui (u!ne#eu spunandu*i, -(oa!ne& vreau ca acest copil pe care Tu !i l*ai dat s $ie servitorul tu& dar pentru aceasta a! nevoie de alte ele!ente care nu se "sesc decat lan" Tine% Acorda*!i*le& Te ro"& alt$el acest copil nu va da ni!ic bun si nu va $i avanta1os nici pentru el& nici pentru Tine& nici pentru !ine-% (u!ne#eu se va scrpina n cap si va c/e!a unii dintre servitorii si crora le va ordona s se ocupe de !a!% Sunteti !irati de !odul !eu de a pre#enta lucrurile) (ar i!portant& este ca voi s ntele"eti si s avansati+ prea putin contea# c acesta este pre#entat ntr*un !od catolic& literar& $ilo#o$ic acade!ic sau nu% Eu as vrea s $ac totul pentru !a!e& le ad!ir pentru sacri$icile de care ele sunt capabile& dar trebuie ca si constiinta lor s se lr"easc si ca ele s invete s lucre#e pentru copiii lor cu !i1loace noi& !i1loace spirituale% Ele se "andesc ntotdeauna c in"ri1irile lor si sacri$iciile lor sunt su$iciente% 4n realitate& ni!ic nu este niciodat su$icient+ trebuie totdeauna s adu"ati particule& $orte& puteri celeste% Un copil& care este n $iecare #i /rnit si i!pre"nat cu aceste ele!ente& va !ira !ai tar#iu lu!ea ntrea"a% Veti spune c nu este at t de usor s !er"i s te pre#inti n $ata lui (u!ne#eu% (ar este un !od de e'pri!are. (e1a& le" ndu*se prin "andire la re"iunile celeste& !a!a atra"e ele!ente de natura !ai subtila si le proiectea#a asupra copilului su% S*au v#ut ca#uri cand iubirea unei !a!e reusea s s!ul"a un copil din "/earele !ortii% (a& aceasta iubire este de o ase!enea putere ncat ea putea s produc trans$or!ri n copil% Gratie acestui puternic curent de iubire& !ulte ele!ente nocive erau ast$el ndeprtate si copilul era salvat% (ar& evident& sunt ca#uri e'ceptionale si $r a astepta circu!stante at t de dra!atice& n viata curent !a!ele au nu!eroase oca#ii de a*si !ani$esta iubirea $at de copiii lor% (i!ineata la rsritul soarelui& de e'e!plu% Eu sunt $oarte !iscat s vd n $iecare di!ineat !a!ele aduc ndu*si bebelusii pe Stanca& as vrea sa le dau !i1loace de a $ace o !ai buna !unc asupra lor si le voi spune deci aceasta, - n loc de a v pli!ba copilul incolo si incoace pentru a*l cal!a& a*l ador!i sau !ai stiu eu ce& ase#ati*va linistita undeva si adresati*va lui, -Tu& co!oara !ea& iubirea !ea& splendoarea !ea%%%- si vorbindu*i ast$el voi l spalati n lu!ina% 0a Soarele& l penetrati cu iubirea voastra& voi invitati toti n"erii si ar/an"/elii prin puterea iubirii voastre% Voi spuneti, -(oa!ne& vreau ca acest copil s $ie servitorul Tu& ca el sa $ie cel !ai $ru!os& cel !ai inteli"ent& cel !ai radiant& cel !ai lu!inos& cel !ai sntos-

si sa vi*l i!a"inati n aceasta splendoare% 3e!eia posed o !are putere de i!a"inatie& "ratie creia ea !odelea# copilul su si cu! toate senti!entele si dorintele sale se inre"istrea# n corpurile eteric& astral si !ental al copilului& action nd ast$el& nu nu!ai c !a!a a1uta enor! copilul n evolutia sa& dar ntre ea si el se creea# o le"atur $oarte puternic% Una din principalele cau#e ale rupturii care se vede acu! ntre copii si printi& este ca printii nu au stiut sa in$luente#e copiii lor cu propriile lor vibratii& ei n*au stiut sa*i i!pre"ne#e cu iubirea lor& ntelepciunea lor& cu $orta lor& cu viata lor% 0u! nu au descoperit !a!ele aceasta pan acu!) (ac& din cand n cand& atunci c nd ei sunt bolnavi sau cand ele vin s ii !brtise#e& ele au un pic de iubire pentru ei& dar este ine$icace aceast iubire& deoarece este nlocuit i!ediat cu alte senti!ente% A sti s lucre#i constient& inteli"ent& o/ este atat de rar. (eci& iat ce trebuie s $ac !a!ele la rsritul soarelui si vor $i !irate de a vedea c ele devin neobosite din cau#a iubirii lor% (eoarece iubirea este cea care tre#este& care sti!ulea# toate celulele creierului% Intr*o alt con$erint& n care va vorbea! de puterea "andului si a cuvantului& va e'plica! cu! s v in$luentati copilul vorbindu*i cand doar!e n lea"an% 0/iar dac el nu aude& c/iar dac el nu ntele"e& anu!ite le"i ale universului $ac ca tot ceea ce voi sunteti pe cale s nre"istrati n el& s ncolteasc cand el va $i !ai !are% Puteti s*i vorbiti de bine& de adevr& de le"i !orale& cu convin"erea ca aceste cuvinte ale voastre sunt inre"istrate% (e alt$el& cine stie dac& dupa toate& el nu ntele"e ceea ce voi spuneti) El doar nu are nc posibilitatea de a se e'pri!a si de a v arata c el ntele"e pentru c or"anele sale nu sunt nc pe de*a*ntre"ul $or!ate% 0/iar un copil /andicapat este n realitate un spirit tot atat de puternic& tot atat de inteli"ent ca si ceilalti& dar care nu se poate !ani$esta& deoarece creierul su& corpul su $i#ic sunt deteriorate% Luati cel !ai !are virtuo# din lu!e& dati*i un pian de#acordat& oare va putea el c nta) Nu& bine nteles+ el este per$ect capabil& dar pianul este ntr*o stare proast% Ei bine& creierul este pianul& instru!entul prin care spiritul se !ani$est+ proprietarul sau poate $i un "eniu& un virtuo#& dar atat ti!p cat instru!entul nu este acordat nu va putea canta% Poate este la $el cu copiii+ ei vd& ei ntele" !ulte lucruri dar nu se pot e'pri!a% Se relatea# ca#uri stupe$iante si ine'plicabile% R!an nc !istere de clari$icat pentru viitor% 5ebelusii& se stiu nc atat de putine lucruri despre ei. Uneori& se vd unii care au& ti!p de c teva clipe o e'presie at t de inteli"ent& nc t r!ai n!r!urit& iar i!ediat dupa aceea ei si reiau $i#iono!ia obisnuit de bebelusi% Eu observ copiii+ pentru !ine sunt crti n care eu pot s citesc !ulte lucruri% M adrese# deci !a!elor, vreti voi ntr*adevr ca& copilul vostru s devin un servitor al lui (u!ne#eu& un "eniu& un s$ant& un bine$actor al u!anittii& o $iint !a"ni$ic) Ocupati*v de el& cu toata iubirea voastr% (oar iubirea poate tot% Vorbiti*i cand doar!e& ! n"aiati*l bland& penetrati*l cu toate culorile lu!inii, rosu& oran1& "alben auriu& verde& albastru& indi"o& violet% (ar dac voi vreti s cunoasteti adevratele culori ale lu!inii solare& trebuie s aveti o pris!a& deoarece nicaieri n alta parte natura nu o$era culori atat de $ru!oase& atat de puternice ca printr*un cristal% Voi veti putea ast$el s conte!plati culorile indelun" si s le re"siti apoi prin i!a"inatie% Nu lucrati asupra copilului vostru cu orice culoare& ci doar cu culorile pris!ei& deoarece sunt adevratele culori% Incercati deci sa v i!pre"nati copilul cu aceste ra#e lu!inoase& s v i!a"inati c ele trec n toate celulele corpului su% 4n acest

!o!ent sunteti pe cale s repetati cel !ai !are !ister al creatiei& acela al lui (u!ne#eu 4nsusi care penetrea#a !ateria pentru a o ani!a% VI 0UVANTUL MAGI0

0ate ano!alii n atitudinea printilor $at de copiii lor. Sub prete'tul c un copil este prea !ic pentru a ntele"e ceea ce se petrece n 1urul lui& ei si per!it tot $elul de cuvinte& de "esturi& de co!porta!ente& $r a*si da sea!a c aceasta actionea# $oarte de$avorabil asupra psi/icului su% (eoarece copilul este $oarte vulnerabil& totul se nscrie n el si deseori anu!ite dere"lri ce apar !ai tar#iu vin de la scene sau conversatii la care el a asistat cand el nu era decat un bebelus% Multi printi nu sunt destul de atenti nici la !odul n care vorbesc copiilor lor% Ei nu ncetea# s*i trate#e drept incapabili& puturosi& idioti& iar copiii& su"estionati& /ipnoti#ati& devin dup un ti!p n !od real stupi#i si incapabili% Acesti printi nu stiu deci c& cuvantul este puternic& actionea# si c ceea ce spun poate avea o in$luent i!ens asupra copiilor lor% Printii sunt uneori cei care si ucid copiii% Pentru a*i deter!ina s r!an linistiti sau a*i obli"a s*i asculte& de ce trebuie ca ei s*i a!eninte cu bau*bau& cu lupul& cu 1andar!ul) (e ce trebuie ca la cea !ai !ica prostie s*i copleseasca cu reprosuri si cu bleste!e) Ei nu stiu c toata viata lor acesti copii se vor si!ti a!enintati& n pericol si c ei vor deveni nevro#ati% Trebuie ca printii s invete ca de acu! nainte s se serveasc de puterea cuv ntului pentru a $ace bine copiilor lor si eu v pot da o !etod% Ea este pentru !a!ele care au copii $oarte !ici% Pe ti!pul cat bebelusul este ador!it& !a!a poate s stea n apropierea patului su& sau s*l ia n brate si s*i spuna $oarte bland, -copilul !eu& te iubesc !ult& !a "andesc la tine& vreau ca tu sa devii !are& nobil& lu!inos& divin& ca tu sa $i plin de inteli"ent& de $ort& de puritate& de buntate%%%- 0a ea s*i vorbeasc ast$el de tot ceea ce ea doreste !ai bun pentru el% Se poate ca unii s "seasc aceast !etod lipsit de sens& dar cei care cunosc !arile le"i ale universului !a vor aproba& deoarece ei stiu c verbul este atotputernic% 0/iar dac pe !o!ent copilul nu ntele"e ni!ic& cuvintele !a!ei sale se vor inre"istra n subconstientul su si ele vor lucra asupra lui n sensul n care ea ales s le diri1e#e% 3ie ca !a!ele sa $ac asta n $iecare #i& n $iecare sear& sau c/iar pe ti!pul noptii% 3ie ca ele s vorbeasc& copilului lor ! n"aindu*i capul cu blandete& !ention nd toate $ortele& calitatile& virtutiile pe care el le posed si pe care le va de#volta !ai tar#iu% 3ie ca ele s*i vorbeasca de viitorul sau, el va $i $ericit& va $i !are& va deveni o $iint e'ceptional% 0a ele sa pronunte cuvintele cele !ai poetice& cele !ai !inunate% 4n "eneral& se asteapta pentru a*i educa pe copii ca ei sa $ie capabili de o anu!ita ntele"ere intelectuala% 4n acest !o!ent li se dau e'plicatii si se crede ca aceasta este educatia% Nu& dealt$el& e'plicatiile nu au avut niciodata o !are valoare peda"o"ica% 4n peda"o"ie& sin"ura !etoda cu adevarat e$icace& este e'e!plul% Aratati concret copiilor ceea ce ei trebuie sa $ac& $aceti*o n $ata lor si nu le e'plicati ni!ic% Aratati*le cu! se spala& cu! se curata& cu! se pune n ordine& cu! se pre"ateste !asa% 0opiii sunt !ici !ai!ute, de ndat ce ei va vd $acind ceva& o vor $ace si ei% Iar dac acu! cineva i!i spune, -(ar nainte de a $ace ceea ce ! s$atuiti& eu vreau ntai de toate s ntele" e'act cu! aceasta se petrece si care sunt procesele declansate n do!eniul eteric%- O/ la& la& dac voi asteptati s vedeti totul si s ntele"eti totul pentru a

ncepe sa e'ersati& veti astepta secole& iar n acest ti!p copilul vostru va deveni un snapan% (ati*i dru!ul nc de acu!& ocupati*va de el& pentru ca aveti o !are responsabilitate% Si ceea ce este !inunat& este c n !o!entul n care voi pronuntati aceste cuvinte !a"ice pentru copilul vostru& culori ies si radia#a din ini!a voastr& din capul vostru si c/iar anu!ite entitati lu!inoase& atrase si !iscate de toat aceasta $ru!usete& decid s r! n lan" copil pentru a lucra asupra lui% Atunci& v i!plor& i!puneti un pic tcerea intelectului vostru care este ntotdeauna pe cale s obiecte#e si s pun ntrebri si sa credeti n ceea ce v spun eu asta#i+ voi veti c sti"a si !ai ales copiii vostri vor c sti"a% Oare cunoasteti su$icient de !ult toate le"ile lu!ii psi/ice& ale lu!ii spirituale& pentru a veni s v pronuntati si s puneti la ndoial tot ceea ce eu v spun) Atat ti!p cat sunteti nc i"noranti& aveti nevoie s credeti si s ur!ati pe cineva care a !ers !ai departe decat voi pe calea cunoasterii% (eci& ca !a!ele s vorbeasc& copiilor lor& c/iar dac ei dor!& c/iar dac ei nu ntele"% Unele vor spune c ele le vorbesc n "and% (ar aceasta nu a1un"e& deoarece este o !are di$erent ntre "and si cuvant% Intr*o #i& ! a$la! la A!sterda! unde tinea! o con$erint la care erau n auditoriu repre#entanti ai !ai !ultor !iscri spiritualitate% Printre alte lucruri& eu spunea! c !editatia produce o !are acu!ulare de ener"ii psi/ice si ca !ulte persoane care se !ultu!esc s !edite#e $r a pronunta niciodat cuvinte& si!t ca aceste $orte s$arsesc prin a*i perturba% (e ce) Pentru ca ele nu au stiut s le dea o iesire& o orientare% Trebuie deci ca ele s pronunte cateva cuvinte& pentru ca toate entitatile adunate prin !editatie s se precipite n directia pe care cuvantul lor le*a indicat*o% (e ce cuvantul) Gandul sin"ur nu este el $oarte puternic) 5a da& ns "andirea $r cuvant& este ca si cu! ati scrie pe o /artie tot $elul de pro!isiuni si de an"a1a!ente& dar $r a v pune se!natura% Atat ti!p cat nu se!nati& pro!isiunile nu sunt valabile% Puteti declara& pro!ite sau lsa prin testa!ent tot ceea ce doriti& dar $r se!ntura voastr ni!eni nu va va lua /artia n considerare% 4n $ata lu!ii& se!ntura este cea care contea#% Ei bine& pentru !unca spiritual cuvantul este ca o se!natur% 0and a! spus aceasta& presedintele Societatii Antroposo$ice din Olanda a e'cla!at, -A/& iat ceva nou pentru noi.- El era nc ntat% Ei da. Sunt adevruri pe care !ulti nu le cunosc% 0uvantul este deci $oarte i!portant% Voi puteti "andi ti!p de ore ntre"i dac vreti& dar dac doriti s declansati ceva& s dati o i!pulsiune pentru ca "andirea voastr s se concreti#e#e aici n planul $i#ic& cuvantul este cel care trebuie s intervin% Gandirea este puternic n planul psi/ic& dar cuvantul este puternic n planul $i#ic% (eci& luati acest adevr si veti obtine !ari re#ultate% (oar c& bine nteles& nu pronuntati cuvinte $r s $i $or!at n prealabil n voi& un "and viu sustinut printr*un senti!ent puternic& alt$el cuvintele voastre vor r!ane vide& "unoase& $r $ort si nu vor produce nici un re#ultat% 0/iar si copiii care ! ascult& aici& nre"istrea# totdeauna putin din ceea ce eu spun% Mai tar#iu& tot ceea ce ei vor $i nre"istrat ast$el $r a ntele"e& va apare n constiinta lor si n acest !o!ent ei vor putea pro$ita+ ei se vor servi si vor reusi !ult !ai bine decat copiii care au $ost ndepartati de anu!ite preocupari sub prete'tul c acestea nu erau nc pentru v rsta lor% Este valabil si pentru copiii ai caror printi i aduc n $iecare di!ineata pe St nc pentru a asista la rsritul soarelui% Puteti "andi c ar $i pre$erabil pentru acesti copii s r! n linistiti n pat% Ei nu& deoarece

c/iar dac ei ador! pe Stanc& ei se i!pre"nea# cu aceast a!biant de ru"ciune& de !editatie& de conte!platie+ ei pri!esc ra#ele soarelui care sunt spirite constiente si aceste ra#e lucrea# asupra corpului lor eteric si las ur!e% 0ativa ani dupa aceea& dac anu!iti ca!ara#i vor ncerca s*i antrene#e n co!iterea unor acte reprobabile& acesti copii vor si!ti n ei o $ort& o re#istent care i va !entine pe dru!ul purittii& al lu!inii& al intelepciunii% 0/iar dac ei nu stiu ori"inea& aceasta in$luent r!ane atat de inradacinata n ei si vor $i obli"ati sa o constate% Iat de ce educatia trebuie s se $ac nainte c/iar ca ntele"erea s apar la copil% Eu a! !ers de alt$el !ult !ai departe& spun nd c dup nastere este de1a prea tar#iu pentru a ncepe educatia copilului% (a& de1a din acest !o!ent printii nu !ai au nici o putere s in$luente#e copilul% Ei trebuie s se apuce nainte de nastere si c/iar nainte de conceptie% (in acel !o!ent ncepe veritabila educatie& cea care este puternic& e$icace& real& indestructibil% Peda"o"ia !ea este nou& o stiu& bi#ar c/iar& dar ea d re#ultate% 0and un copil !n nc& el nu ntele"e nc toate ener"iile pe care /rana i le va aduce si cu! aceste ener"ii vor contribui la de#voltarea sa $i#ic& !oral& intelectual& dar nu se asteapt ca& copilul s ntelea" pentru a i se da de ! ncare% Ei bine& nu trebuie nici s asteptati ca el s ntelea" pentru a ntroduce n el ele!ente divine% (ac ar trebui s asteptati ca& copiii s ntelea" viata spiritual pentru a le*o da lor& ei bine& vor $i repede !orti& din punct de vedere spiritual !orti% Si este ceea ce se nta!pl deseori% Se asteap ca& copiii s aib v rsta de a pri!i o educatie spiritual si n aceasta asteptare& sunt lsati s se n"lode#e n viata !ediocr ncat atunci cand vreti s*i redresati este !ult prea tar#iu& nu !ai este ni!ic de $cut% VII NU LASATI NI0IO(ATA UN 0OPIL INA0TIV Voi ati v#ut cu! copiii erau ! ndri de a $i cantat. Pentru ei era serios% O/. la& la& ei au $cut ceva care contea#. Toata viata lor ei si vor a!inti c au cantat n $ata unui public% Pentru voi& poate& nu nsea!n ni!ic& dar pentru ei este un eveni!ent+ dac voi ntrati n ini!a acestor copii veti vedea ca este un eveni!ent% Acu!& voi trebuie s*i incura1ati& s le spuneti ca a $ost !a"ni$ic& c noi ave! nevoie s*i asculta! si c ei trebuie s nvete nc alte cantece% Trebuie s tre#iti la copii dorinta de a se arta cei !ai capabili posibil ntr*o activitate sau alta% Este cel !ai bun !i1loc de a*i !piedica sa $ac prostii si de a*si pierde ti!pul lor n dreapta si stan"a% Nu trebuie niciodat s lsati un copil inactiv% (eseori pentru a*i cere unui copil sa r! n linistit& i spuneti, -$ii cu!inte-% (e ce se con$und intelepciunea cu i!obilitatea) A nu se !isca& a nu $ace ni!ic& aceasta este intelepciune) S nu v !irati dac& copilul dup aceea detest ntelepciunea& deoarece n capul su ea este le"at la i!obilitate& iar el este atat de dina!ic. (e alt$el& este !ai bine s nu*i cereti unui copil s nu se !iste& ci totdeauna s*i dati ceva de $cut pentru a*l ocupa% (e aceea& printii trebuie s accepte ca& copiii lor sa su$ere putin pentru a $ace ceea ce li se cere la scoal sau n alta parte% 0opiii au atatea resurse& o ase!enea re#istent& ncat uit i!ediat acest e$ort% 0u $iecare e$ort caracterul lor este cel care se $or!ea# si aceasta trebuie s*i bucure pe tati si pe !a!e% (ar dac din contr & ei spun, -O/& sr!anul& nu trebuie s*l obosi!- pentru a*i evita cateva !ici e$orturi& ei l vor $ace slab& lenes& incapabil& e"oist% Iat iubirea si peda"o"ia adultilor. Priviti& oare copiii care urc pe St nc pentru a asista la rsritul soarelui sunt de plans) Sunt ei ne$ericiti de a nu $i r!as n patul lor) Nu & ei sunt $ericiti& priviti*i.

Printii trebuie s*si dea se!a c deseori ei sunt cei care& sub prete'tul de a nu*i supra ncrca& si !entin copiii n slbiciune% Ei trebuie s*si sc/i!be atitudinea& alt$el ei vor $i cei care vor su$eri toat viata de a $i $cut din copiii lor $iinte e"oiste si capricioase% 0unosc !ulti care au co!is aceasta eroare si care acu! si s!ul" prul din cap% Eu le spun, - Este din vina voastra% 3oarte devre!e trebuia s*i nvtti pe copiii vostri sa va a1ute& s spele cateva $ar$urii& s puna !asa& s e'ecute unele sarcini usoare-% Evident !a1oritatea !uncilor sunt prea di$icile pentru cei $oarte !ici& ei nu au nici $orta& nici abilitatea su$icient& dar puteti sa $aceti n $ata lor spun ndu*le, - !ai t r#iu tu o vei $ace-% 4n asteptare& sun t !ulte !ici servicii pe care pot de1a sa le $ac% Nu!ai ca printii nu le dau ni!ic de $cut& pentru c este !ai usor pentru ei de a e'ecuta rapid anu!ite !unci& dec t a le arta copiilor cu! s le e'ecute si a*i suprave"/ea pe ti!pul cat o $ac% (ar nu este o bun !etod de educare& deoarece !ai tar#iu copiii nu !ai vor s $ac ceea ce ar $i trebuit s nvete atunci cand erau !ici, $aculttile lor nu au $ost e'ersate destul de devre!e% 4n acest !o!ent printii vor putea spune, -lenesule& du*te s $aci asta& du*te s $aci aia& ai "ri1a s inveti-%%% dar copilul nu va voi deoarece este prea t r#iu% E'ista obiceiuri bune care trebuie inoculate copiilor cand ei sunt nc $oarte tineri& deoarece aceste obiceiuri nu i vor !ai prsi% Odat& a! nt lnit un o! care a $cut !ai !ulte #ile de inc/isoare pentru $urt si el !i*a !rturisit ca& c/iar n inc/isoare& el si $cea di!ineata si seara ru"ciunea% Era un obicei pe care tatl su i l*a dat c nd era !ic si nu se !ai putea debarasa de el% Eu i*a! spus, -(ar atunci& v ru"ati di!ineata si seara si continuati s $urati) * A/& asta este altceva-% Pentru el& a se ru"a si a $ura nu erau lucruri inco!patibile% Evident& ar $i $ost pre$erabil ca tatal sau s*i dea si obiceiul de a nu $ura. Nu v dati sea!a ce este $orta obiceiului% (ac un copil este obisnuit ca printii si sa cede#e capriciilor sale& s*a ter!inat+ !ai tar#iu& c/iar cand nu va vea dreptate si cand va $i constient ca nu are dreptate& el va continua s vrea s i se cede#e% Iar n acest !o!ent va $i prea tar#iu pentru a*l sc/i!ba% Un copil care a $ost rs$tat& alintat& r#" iat va va cere s aveti ntotdeauna aceast atitudine $at de el% (in ne$ericire nu va e'ista n acel !o!ent dec t o $ort capabil s*l educe, viata& pentru c viata este neindurtoare% Atunci copilul va su$eri si se va corecta% (ar ce su$erinte inutile printii au pre"tit copiilor lor nestiind s se opun capriciilor lor. (e aceea eu le spun deseori printilor, -Atentie& atentie& buntatea voastr nu este n realitate dec t slbiciune& i"noranta%%% Mai t r#iu veti plan"e pentru ca voi veti $i pri!ele victi!e ale buntatii voastre stupide-% 0ati printi nu au venit s !i se pl n" de atitudinea copiilor lor. Era! obli"at s le spun c ei erau vinovatii si evident ei nu ! ntele"eau% Nu trebuie sa $iti slabi cu copiii& pentru c dup aceea abu#ea# ei si nu este din vina lor% (ac ni!eni nu arat unui copil c e'ist re"uli de respectat si dac& $oarte tanar de1a el are i!presia c totul se poate inclina n $ata capriciilor sale& cu! vreti voi ca apoi el s*l asculte pe cel care i $ace o !ic observatie) El nu va asculta si este nor!al% El va dori s in$runte totul& s spar"a totul& s se piarda c/iar cu conditia s nu cede#e% Pentru c ast$el el a $ost obisnuit si deci nu este vina sa% (eci& c nd printii si dau sea!a c proasta lor educatie a stricat caracterul copilului lor& nu le !ai r!ane decat s roa"e 0erul& spiritele intelepciunii& pentru ca ele s*i dea o lectie care s*l deter!ine s re$lecte#e% 0opilul va plan"e un pic& voi l veti consola& dar el va ntele"e si ast$el& dupa cateva bune !ici lectii el va $i salvat% A! observat cu atentie si a! v#ut deseori cu! buntatea& buntatea stupid este cea care incura1ea# viciile%

Este !inunat buntatea& dar cu conditia ca ea s $ie pus n serviciul ntelepciunii% 4ntr*o #i ! a$la! ntr*o $a!ilie de oa!eni bo"ati si bine plasati n societate% Ei erau $oarte preocupati din cau#a $iului lor unic& care nu le $cea dec t proble!e% Ei l rs$atau& i ddeau !ulti bani si el& evident& se a!u#a si si ne"li1a studiile% A! vrut s*i a1ut& atunci eu le*a! spus, -Vreti s v salvati $iul) Mai ntai trebuie s ntele"eti c el nu este dotat pentru studii% (ac as $i n locul vostru& l*as tri!ite ca ucenic ntr*un "ara1& la un patron e'i"ent care l*ar obli"a s lucre#e si as inceta s*i dau bani& deoarece aceasta usurint nu de#volta dec t latura sa rea-% Le*a! e'plicat ndelun" toate acestea& dar ei nu !*au nteles+ ei erau c/iar $oarte ne!ultu!iti de s$atul !eu& deoarece se si!teau u!iliti la ideea c eu voia! sa $ac din $iul lor un !uncitor& pe cand ei sperau pentru el o situatie stralucit% Ei nu !*au ascultat deci si au continuat s*si tri!it $iul n cele !ai bune scoli din 3ranta si strinatate& s*i dea cei !ai buni pro$esori si !ai ales au continuat s*l rs$ete cu bani si cu cadouri% 0ativa ani dup aceea& situatia devenise at t de catastro$ic nc t ei si*au a!intit de s$atul !eu privitor la "ara1% (ar si aici& ce surpri# pentru !ine. Eu le*a! spus s*si tri!it $iul n ucenicie la un "ara1ist& iar ei i*au cu!prat "ara1ul cel !ai !are& cel !ai !odern si cel !ai scu!p pe care l*au putut "si% Evident& ni!ic nu pre"atea acest biat s $ie patronul unui ase!enea "ara1% Si s*a nta!plat ceea ce trebuia s se inta!ple, putin ti!p dup aceea el a dat $ali!ent si ei au pierdut su!e enor!e% Nu va voi !ai povesti ur!area acestei istorii dar iat printi care au $ost cau#a nenorocirii $iului lor& din cau#a slabiciunii si iubirii lor stupide% Asta#i& printii nu !ai ndr#nesc sa utili#e#e !etode care clesc caracteru l copiilor% Ei spun, -A/& ei nu trebuie s su$ere& ei trebuie s aib tot ceea ce vor-% Ei bine& ei si strica copiii cu aceasta slbiciune% Intr*o buna #i nu vor !ai putea obtine ni!ic de la ei& ei vor avea n $ata lor cli care i vor clca n picioare si vor pri!i lectii usturtoare din cau#a proastei lor peda"o"ii% (ar printii nu ! cred& ei " ndesc c eu sunt crud% Eu nu sunt crud& eu cunosc cateva !ici le"i& care sunt !ari le"i% 4n trecut& !ulti oa!eni si cresteau ast$el copiii& c/iar si re"ii& deoarece re"ii aveau totdeauna n palatul lor intelepti& care i s$tuiau% Si iat de e'e!plu s$atul pe care puteau s*l dea acesti intelepti, -Maiestate& aveti un $iu care este destinat s do!neasc% (ar va $i el drept& va $i el cinstit& i!partial) Iat ceea ce ar trebui s $aceti, nainte ca $iul du!neavoastr s stie c este un print si viitorul !ostenitor al tronului& tri!iteti*l s traiasc ntr*o $a!ilie srac pentru ca el s vad cu! oa!enii su$er si lupt pentru a casti"a cea !ai !ic buctic de p8ine% 0 nd el va reveni si va urca pe tron& va "uverna cu dreptate& cle!ent si !il-% Iar anu!iti re"i ur!au aceste s$aturi% 4n #ilele noastre& $a!iliile bo"ate nu vor s*si !ai tri!it copiii la un !ic patron& n conditii dure si di$icile& unde ei pot pri!i c/iar cateva lovituri% 4i vor tri!ite n !arile capitale& sau n Elvetia& n pensiunile cele !ai renu!ite& unde acestia vor $recventa printi& vor 1uca tenis si vor $ace sc/i& natatie&etc% Si cand va iesi de acolo& acest $iu iubit va $i nvelit n pu$% Iat peda"o"ia oa!enilor $oarte bo"ati si $oarte -inteli"enti-. (e alt$el& un tat care este $oarte bo"at nu trebuie s o arate copiilor si deoarece ei vor tine prea !ult cont de viitoarea !ostenire si nu vor $ace nici un e$ort pentru a !unci si a nvta s se descurce sin"uri+ ei vor crede c toate capriciile si plcerile le sunt per!ise& ei vor deveni lenesi& iar aceasta este cea !ai rea dintre educatii% Printii s*i lase deci cat !ai !ult ti!p posibil pe copiii lor n i"noranta bo"atiilor care i asteapta% 0and acestia vor $i luat obiceiuri bune de !unc& de stpanire de sine& atunci da& printii vor putea s le vorbeasc de bo"atia pe care o

vor !osteni !ai tar#iu& dar nu nainte% Este de alt$el ceea ce $ace (u!ne#eu cu noi toti% (u!ne#eu este cel !ai !are educator& cel !ai !are peda"o"% El nu ne arat i!ediat !ostenirea care ne asteapt acolo sus& n bncile celeste% Atunci& cu! noi ne crede! saraci si !i#erabili& noi !unci!& noi ne c/inui! si n $ine& cand cu stri"te si lacri!i a! reusit s ne $ace! de!ni de !ostenirea noastr% El ne arat toate co!orile adunate pentru noi% 4n acel !o!ent& noi ntele"e! ntelepciunea Eternului& care nu ne*a de#vluit ni!ic dinainte% Initiatii& care vor s lucre#e ca (u!ne#eu& ascund si ei !ulte lucruri n interesul discipolilor lor& pentru ca ei s se de#volte bine% Printii care vor s*si vad copiii asu! ndu*si !ai tar#iu !ari responsabilitati trebuie sa le dea o educatie care s*i $ac s cunoasc di$iculttile vietii& alt$el& cu! ar ntele"e ei c/inul !uncitorilor lor& soldatilor lor& al subordonatilor lor) 0ei care au plecat dintr*un !ediu $oarte srac si s*au ridicat prin !unca lor& sunt $iinte ntele"atoare si co!pti!itoare $at de su$erinta altuia& pentru c au su$erit ei nsisi% Pe cand ceilalti vor spune ca re"ina Maria Antoaneta, -Ei nu au p8ine) (ar atunci& s !n nce co#onac.- Ea nu putea s ntelea"% VIII PREG>TITI 0OPIII PENTRU VIITOAREA LOR VIATA (E A(ULTI Eu stiu prea bine c proble!ele $ilo#o$ice nu sunt c/iar potrivite varstei copiilor si adolescentilor care sunt aici si ca ei sunt !ai de"raba interesati de tot $elul de a!u#a!ente si distractii% (ar cu toate acestea& ra!anind printre adulti& care $ac tot posibilul de a tri dup re"ulile 4nvt! ntului& c/iar dac ei nu ntele" nc pro$un#i!ea si sensul& totul se nre"istrea# n ei% Iar cand& !ai tar#iu& se vor "si n $ata unor "rave proble!e de re#olvat& ei vor sti s actione#e si s se diri1e#e !ai bine dec t ceilalti& pentru c au pri!it aici o i!pulsiune spre bine+ prea putin contea# ca nu au si!tit ni!ic pe !o!ent& ceea ce ei au v#ut si au#it va continua s*i in$luente#e toat viata lor% Iat de ce tinerii trebuie s participe la !unca noastr% 0/iar dac aveti i!presia c ei sunt prea tineri& trebuie s pre"titi copiii pentru viata pe care o vor duce !ai tar#iu si este deci pre$erabil pentru apro$undarea ntele"erii lor ca ei sa poat s arunce o privire n lu!ea adultilor% (e alt$el& priviti, ce $ace o !ic $etit) Instinctiv ea cere s aibe ppusi pe care le lea"an& le /rneste& le spal% Aceasta ocupatie este o pre"tire pentru rolul su de viitoare !a!% E'ist deci ceva n ea care o i!pin"e s e'plore#e de1a terenul pentru viitor% Trebuie s re$lectati la toate acestea% Se aduc copiii la biseric unde totusi ei nu pot ntele"e !are lucru din ceea ce se petrece% (ar sole!nitatea cere!oniei& recule"erea adultilor produc n su$letul lor i!presii care vor $i apro$undate !ai tar#iu% Iar altii& din cau#a !ortii unui printe sau unui prieten asist la o n!or!antare unde ei ncep s se ntrebe ce este o disparitie% Moartea este un eveni!ent cu care ei vor $i n !od obli"atoriu con$runtati !ai tar#iu si este util pentru ei de a $i pre"titi% Ast$el este pentru tot n viata% 3iecare copil este ntr*o anu!it !sura obli"at s anticipe#e eveni!ente care nu sunt nc pentru varsta sa si pentru aceasta el trebuie s bene$icie#e de e'perineta adultilor% S lua! nc un e'e!plu $oarte si!plu, un student n c/i!ie ncepe prin a studia tot ceea ce a $ost descoperit n aceasta stiint pan asta#i+ iar dac el este capabil va adu"a propriile sale descoperiri% (ar el ncepe prin a se apleca asupra e'perientelor

si descoperirilor altora& el nu decide s le i"nore pentru a "si el nsusi totul& iar la capatul a ;: sau ?: de ani de cercetare s s$arseasc prin a descoperi 6dac nc o descoper.7 c o !olecula de ap este co!pus dintr*un ato! de o'i"en si doi ato!i de /idro"en% El accept aceasta notiune si este !ai ntelept& aceasta i per!ite s casti"e ti!p% (ac obisnuiti un copil s participe la viata adultilor& n clipa n care va trebui s $ac $ata el nsusi la anu!ite eveni!ente el va $i de1a pre"tit deoarece si va a!inti si va i!ita ceea ce a v#ut $c ndu*se% (e aceea este $oarte util ca tineretul s nu $ie li!itat la activitatile care se cred a $i de varsta lui% Intr*o #i& vorbea! !a!ei a dou tinere $ete nc nttoare n varsta de l@ ani% Eu i spunea!, -Le*ar $ace bine $iicelor dvs% s vin la 3raternitate pentru a asculta adevruri care le vor a1uta !ai tar#iu n viat% Si stiti voi ce !i*a raspuns ea) -O/& nu& ele sunt prea tinere& la varsta lor trebuie ca ele s se a!u#e, lor le plac balurile& petrecerile& ele vor avea destul ti!p pentru a se "andi la lucruri serioase.- Ei bine& iat o !a! care pre"atea catastro$e pentru copiii si% 5ine nteles& trebuie s lsati tineretul s danse#e& eu nu sunt !potriva dansului& dar trebuie s*l obisnuiti s aib si preocupari de alt ordin% Natura u!an nu este $cut doar pentru !unc& e$ort& re$lectie& este de la sine nteles+ si c/iar initiatii au $ost cei care& n trecut au instituit srbatori unde poporul& prin cantece& dansuri& de"/i#ari& putea s dea o cale de iesire tuturor acestor $orte care co!pri!a !unca si "ri1ile vietii cotidiene% (ar a se " ndi c esentialul este de a se a!u#a si distra& nsea!n ntr*adevr a*si rata e'istenta% Eu nu sunt !potriva unei !a!e care vrea ca $iica ei s se a!u#e% Si eu ! a!u#& eu nu !a "andesc decat sa ! a!u#& ce credeti voi) (ar e'ista a!u#a!ente si a!u#a!ente si trebuie s vedeti pericolul a!u#a!entelor care nu sunt ec/ilibrate prin re$lectie% 3oarte repede aceast $iic pe care !a!a s o tri!ite s se a!u#e& va $i !urdrit si !ancat de pri!a /ai!ana venit si nu nu!ai c ea si va pierde sar!ul si prospeti!ea& dar ea si va pierde si luciditatea si va !er"e $oarte repede s n"roase lu!ea tuturor acestor $e!ei care traversea# e'istenta $r a sti niciodat unde ele se a$la% Nu va " nditi ca eu sunt li!itat% Nu e'ista o! !ai lar" dec t !ine% Eu vreau doar ca toti bietii si $etele s petreac& s cante si s danse#e& dar n acelasi ti!p ca ei s accepte s studie#e stiinta Initiatilor& ca ei s invete s se le"e la $ortele nobile si insu$letitoare ale naturii% 4n acest !o!ent ei vor deveni $iinte $or!idabile& capabile de a actiona bene$ic pentru $a!ilia lor& tara lor si c/iar pentru lu!ea ntrea"a% (eci iat& au $ost c teva cuvinte pentru a v spune c nu trebuie s lsati tineretul s caute n !od unic ceea ce*i place lui& ceea ce*i este a"reabil& la "radul la care el a a1uns& ci s vi#ati un pic !ai departe si s anticipati viitorul% O/. Eu stiu bine& !ulti copii anticipea#& dar nu asa cu! ar trebui% (e e'e!plu& o !ic $at delicat& "ratioas& vrea sa devin c !tusa ei pentru ca are bu#ele si un"/iile vopsite& iar de"etele pline de inele+ iar un !ic biat vrea s devin ca bunicul su din cau#a pipei sale si a !arilor sale !ustti% Tinerii anticipea# deci deseori $r a o sti& dar ei sunt prea "rbiti de a deveni btrani& de a avea aerul i!portant& bla#at% S nu se "rbeasc& (u!ne#eule& aceasta va veni c/iar $r voia lor% (ac e'ista un lucru absolut cert& este ca ei vor i!btrani& ni!ic nu va putea i!piedica aceasta% (eci& tineretul s ncerce s r! n tanar cat !ai !ult ti!p posibil. Eu vreau sa spun tanr n ini!a sa, spontan& si!plu& sura#tor% Eu& eu pre$er s r!an copil& din toate $ortele !ele eu !entin n !ine spiritul copilariei% Tinerii vor sa devin batrani& iar eu vreau sa prelun"esc tineretea& pentru c tineretea a trecut

atat de repede. Este de alt$el ca pri!avara%%% Atat de e$e!era. IA PASTRATI SIMTUL 3ANTASTI0ULUI LA 0OPIL Priviti acesti copii care ! ascult, dac ati sti cu! ei i!i ntele" cuvintele. 3ata lor vibrea#a% 4n !o!entul n care trebuie sa rad& ei rad+ n !o!entul n care ei trebuie sa "andeasc ei " ndesc% Ei reactionea# ntr*un !od !a"ni$ic% A! aici un auditoriu care v depseste% Nu!ai (u!ne#eu stie ce se petrece n !icile lor capete& cu! vd si ntele" ei lucrurile. Poate ei "sesc adevrul de pri!a data& pe cand voua& v vor trebui nc ani de #ile% (a& eu sunt si"ur c ei vd adevrul !ai rapid si !ai bine decat adultii% 4n replicile copiilor e'ist !ulte lucruri pe care adultii le "sesc absurde& deoarece ei nu le ntele"% (e cate ori nu a! $ost stupe$iat n $ata pro$un#i!ii anu!itor re$lectii ale lor% Aceasta pentru c ei sunt nc si!pli& naturali si apropiati de re"iunile celeste de unde au coborat% Mai tar#iu& $a!ilia& societatea reusesc s le inocule#e propriul lor !od de a vedea lucrurile si de rationa!ent &iar copiii s$arsesc prin a accepta aceste puncte de vedere eronate% (a& adultii nu $ac deseori decat s de$or!e#e copiii% 0and copiii sunt $oarte !ici& ei au un si!t innscut al supranaturalului& ei cred c totul este viu& ca totul este inteli"ent, ei vorbesc insectelor& pietrelor& plantelor& ani!alelor% 0and ei se lovesc de o piatr& ei i dau o lovitur de picior adresandu*i reprosuri deoarece ei " ndesc c piatra i*a lovit n !od intentionat. Iar cand li se povestesc povestiri cu #ane& uriasi si ani!ale e'traordinare& ei cred& este $or!idabil. 0ativa ani !ai t r#iu& ei pierd acest si!t al $antasticului& pentru c adultii si bat 1oc de credulitatea lor si c/iar dac ei nu*si bat 1oc& atitudinea lor !aterialist si "rosier s$arseste prin a se repercuta si asupra lor% Iar odata ce copiii au pierdut acest si!t al !inunatului& ei au pierdut ntr*adevr esentialul% (eoarece nu trebuie s v i!a"inati c este o !are dovad de superioritate& din partea adultilor& de a crede c universul nu are nici su$let& nici inteli"ent& c o!ul este sin"ura $iint vie si "anditoare din creatie% Toat natura este vie& inteli"ent si populat de creaturi vii si inteli"ente& iar unele !ult !ai inteli"ente decat o!ul% (in #iua n care o!ul nea" aceast viat si aceast inteli"ent& n el !oartea ncepe s se instale#e% (ac voi credeti c totul este !ort n 1urul vostru& !oartea se instalea# n voi& nu uitati niciodat aceasta% (ar s credeti c totul este inteli"ent si viu si veti !ri n voi inteli"enta si viata% Iat un adevr asupra cruia psi/olo"ii si peda"o"ii trebuie s se opreasc& pentru c ei nu au studiat nc consecintele !a"ice ale unui si!plu "and% (ac voi credeti c toti oa!enii de pe P!ant sunt ri& urati& depravati& cri!inali& este $oarte ru& deoarece nu nu!ai c aceasta se re$lect asupra voastr& dar !ai devre!e sau !ai tar#iu veti deveni ca ei% Iar dac voi credeti c lu!ina& $ru!usetea& splendoarea& "randoarea do!nesc peste tot& voi lucrati asupra voastra insiv si deveniti din #i n #i !ai $ru!osi& !ai nobili& !ai e'presivi% Nu ucideti deci niciodat si!tul $antasticului la copii% 0ultivati*l c/iar& pentru ca ei s se /rneasc din el toat viata lor% Si toc!ai povestile pstrea# viu n ei si!tul lu!ii invi#ibile si al $iintelor care o locuiesc% 4n copilria !ea& a! cunoscut printre !e!brii $a!iliei noastre anu!ite persoane $oarte varstnice ale cror cuvinte erau ntotdeauna pline de o !are ntelepciune% Ele nu aveau nici o instruire& !a1oritatea nu au $ost nici !car la scoal 6 ntr*un !ic sat pierdut din Macedonia& acu! !ai !ult de un secol& asta nu este de !irare7 dar toata

atitudinea lor era de o ase!enea de!nitate& de o ase!enea stp nire& ncat eu ad!ira! aceste $iinte& ele erau pentru !ine !odele% 0and ei veneau s ne $ac vi#ite acas 6avea! sase sau sapte ani7& cu ce $ericire si cu ce bucurie i pri!ea!& cu ce atentie i asculta!. Eu le cerea! totdeauna s*!i spun povesti% Era !ai ales unul care se nu!ea MiB/ael si care ! i!presiona !ult% El era $oarte ntelept% 0and vorbea& el si !sura ntotdeauna cuvintele si "esturile% 0a si bunica !ea& !i povestea istorii e'traordinare unde se derulau lupte ntre bine si ru& lu!ina si tenebre& !a"icieni albi si vr1itori si ntotdeauna binele era cel care s$arsea prin a nvin"e% Toat viata !ea dup aceea& a! si!tit c& cu aceste povesti bunica !ea si el !i*au dat o i!pulsiune spre bine& spre lu!in& dorinta spre a $ace s triu!$e ntotdeauna lu!ina% Eu !i dau sea!a acu! c trebuie s aud aceste povestiri& pentru c ele au lsat o a!prent pro$und n !ine% Tot ceea ce a! nvtt din crti si la universitate s*a sters& sin"urele care au r!as au $ost aceste povesti n care lu!ina s$arsea ntotdeauna prin a nvin"e tenebrele% Printii& rudele apropiate in$luentea# !ult copiii% (e aceea nu lsati copiii vostri s $recvente#e oa!eni care i vor i!pin"e pe o cale ndoielnic& povestindu*le orice% La aceasta varst& ceea ce ei vd& ceea ce aud& se i!pri! n el si ei vor $i in$luentati pentru toat viata% Trebuie deci s ve"/eati asupra copiilor vostri% Ale"eti*le c/iar si ca!ara#ii& dac este posibil, ncercati totdeauna s stiti ce biat& ce $at& copiii vostri sunt pe cale s $recvente#e% (eoarece si voi& dac v uitati n ur!a& veti "si n copilria voastr ratiuni ale "usturilor voastre& ale tendintelor& co!porta!entelor voastre actuale% 0opilria este cea care deter!in ntrea"a viat% A!prentele pri!ite pe ti!pul copilriei nu se ster" niciodat% (e aceea responsabilitatea adultilor este i!ens% (ac in$luentea# un copil prin vul"aritate si uratenie& el va r! ne !arcat pentru totdeauna% Ei trebuie deci s se suprave"/e#e si s tre!ure de $ric de a le da o proast orientare n viat% Acu!& s ! ntele"eti bine% Trebuie s cunoasteti si anu!ite le"i ale psi/olo"iei initiatice% Eu nu spun c trebuie s cresteti un copil n !od unic ntr*un cli!at de vis& de poe#ie& ireal si i!a"inar% Ar $i si un !are pericol pentru el% 3iecare !etod are ntotdeauna o parte bun si o parte rea si trebuie s stiti cand si cu! s o aplicati% Printii& peda"o"ii trebuie s tre#easc intelectul copilului si si!tul su practic& s*l nvete s se descurce n planul !aterial si s*l pre"ateasc pentru a $ace $at !ai tar#iu realitatilor vietii& dar ei nu trebuie s ucid "ustul su pentru $antastic si sensibilitatea sa $at de lu!ea invi#ibil% Ei pot s*i vorbeasc de spiritele naturii, spiritele p!antului 6"no!ii7& spiritele apei 6ondinele7& spiritele aerului 6sil$e7& spiritele $ocului 6sala!andrele7 si de !unca pe care ele o $ac n univers% (ar !ai ales ei trebuie s*i dea si!tul lu!ii divine si pentru aceasta ei pot ncepe prin a*i vorbi despre Arborele vietii& de ierar/iile celeste% 5ine nteles& trebuie s v coborati la nivelul copilului% Nu se pune proble!a de a*i enu!era toate nu!ele cabalistice ale Arborelui se$irotic& dar este posibil s*l $aceti s ntelea" notiunea de ierar/ie& spun ndu*i, -Iat& tu stii c deasupra ani!alelor& e'ist oa!enii& care sunt !ai inteli"enti- si i e'plicati de ce% -Iar printre oa!eni& unii dintre ei i depsesc pe altii, ei sunt !ai buni sau !ai intelepti-% 0opilul recunoaste c este adevrat% -Acu!& de ce nu ar e'ista si alte $iinte care i depsesc c/iar pe oa!enii cei !ai buni si !ai intelepti)- 0opilul accept si ast$el el ncepe s aibe notiuni de e'istenta 4n"erilor& Ar/an"/elilor si a tuturor entittilor ierar/iilor spirituale% Un copil care va $i educat ast$el va pstra ntotdeauna constiinta unei lu!i superioare n intelepciune si lu!in si dorinta

de a tinde spre aceasta lu!e% O!ul care nea" e'istenta lu!ilor si entitatilor care l depsesc se li!itea# si se ntunec% (ac !ulti oa!eni nu avansea#& nu evoluea#& este pentru c ei i"nor sau nu vor sa ad!it c deasupra oa!enilor e'ist aceast ierar/ie subli!& a In"erilor& a Ar/an"/elilor pan la Tronul lui (u!ne#eu% Si de aici ei nu au nici un scop& nici un ideal $oarte elevat de care s se a"ate pentru a cpta ener"ii de un ordin superior% 5ine nteles & ei triesc& ei se descurc& dar din punct de vedere spiritual ei nu avansea#& ei nu accept nici !car idea e'istentei Maestrilor pentru a*i instrui& iar unii sunt c/iar !orti& !orti spiritual% Pe cand cei care accept n !od constient e'istenta acestor ierar/ii spirituale au un scop superior si acesta le da un elan pentru a ntreprinde !ari reali#ri% A O IU5IRE 3>R> SLA5I0IUNE Lectura "andului #ilei, -Tatl si !a!a nu trebuie niciodat s cede#e capriciilor copilului lor% Ei trebuie s $ie tandri& plini de iubire& dar in$le'ibili% 0and au dat un ordin copilului& ei trebuie s pretind ca el s asculte% Anu!ite !a!e cedea# n $ata copilului pentru c el pl n"e si ele nu vor s*i $ac ru% Iat o induiosare stupid& deoarece !ai t r#iu& copilul& prost obisnuit& se v urc n capul printilor si% Ma!a trebuie s r!an plin de blandete& s nu se in$urie& s nu bat copilul& dar nici s nu cede#e& e'act ca si natura pe care nici o dorinta sau capriciu u!an nu o pot $ace s cede#e% (ac& copilul pune de"etul n $oc sau pe "/eata& le"ile cldurii si ale $ri"ului nu se !odi$ic pentru a*l cruta% Natura asist i!pasibil la actele copilului& de aceea el nvt s o respecte% Pentru copil& !a!a repre#int natura iar dac ea nu o repre#int corect& copilul va i"nora ca e'ista li!ite care nu trebuie depasite si el va $i pierdut% (eseori din cau#a slbiciunii !a!ei lor anu!iti copii devin !ai tar#iu adevarati cli-% (a& deseori iubirea prost lu!inata a printilor este cea care $ace ne$ericirea unei $a!ilii& pentru ca ei nu au stiut sa arate copiilor lor ca e'ista le"i n $ata carora toata lu!ea este obli"ata sa se supuna& atat printii c t si copiii% Un copil care a $ost lasat sa $ac totul& nu va sti niciodat ceea ce este bun si ceea ce este ru si nu va $i din vina sa& a $ost prost obisnuit% 4nc de !ic& copilul trebuie s inceap s invete ca e'ista le"i si ca printii lui sunt cei care trebuie s*l invete% -(a& dar sar!anul& dac plan"e)%%%- Ei bine& s plan"a. (e ndat ce copilul plan"e& !a!a cedea# pentru c !icul scu!p s nu $ie ne$ericit% Atunci& s*a ter!inat& ea va ceda toata viata sa& ea va deveni sclava& copilul sau se va purta ru cu ea si ea va $i cea care va su$eri pentru ca a con$undat iubirea cu slbiciunea% 0opilul plan"e) Lsati*l s plan"& aceasta i e'ersea# pl! nii si n tot acest ti!p el ntele"e ca e'ista re"uli de respectat si de aplicat% (ac la pri!a lacri! voi reveniti asupra deci#iei voastre& copilul va continua totdeauna s utili#e#e plansul pentru a va $ace sa cedati si s*si satis$ac toate capriciile% Stiti voi ca& copilul este !ai inteli"ent si !ai viclean dec t !a!a sa) El stie sa se serveasc de lacri!i pentru a o obli"a s cede#e si dup aceea se va urca pe capul ei pentru a $ace pipi%%% 4n $ine& ce vreti& ast$el si !a!ele si nvt lectia. Printii nu trebuie sa astepte pentru a $ace un copil sa ntelea" ca ei nu vor ceda n $ata capriciilor sale& alt$el& #iua n care ei se vor decide s reactione#e& va $i prea tar#iu% 0and ei si dau sea!a de "ravitatea situatiei anu!iti printi devin dintr*o data in$le'ibili si

atunci& ce lupta. Ei lovesc c/iar copilul& dar nu pot obtine ni!ic deoarece au ntar#iat prea !ult% Atunci cand el este $oarte !ic ei trebuie s arate $er!itate& trebuie ca printii sa a1un"a sa nvin"a aceasta slabiciune de a vrea sa $ac plcere copilului pentru ca el este !ic& deoarece ei tre#esc ast$el tendinte rele n ini!a si n su$letul sau% (in contra& toc!ai pentru ca este !ic& el va accepta constr n"erile& observatiile& ordinele% Iar !ai tar#iu& cand va ntele"e& si va iubi printii si le va $i recunoscator de a*l $i scutit ast$el de !ari su$erinte% Anu!iti printi nu stiu ce sa $ac pentru a place copiilor lor pentru a*i a!u#a iar re#ultatul acestei dorinte at t de e'a"erate de a place copiilor are consecinte catastro$ale% S lu! doar proble!a 1ucariilor% 0e 1ucrii se $abric pentru a*i a!u#a pe copii) Revolvere& tancuri& tunuri& ar!e de toate $elurile% S*a !ers c/iar pan la a se vinde "/ilotine n !iniatur% Iar printii& ce $ac ei) 4n loc s se uneasc pentru a protesta si a $ace s se inter#ic acest "en de 1ucrii& ei c/iar le si cu!pra% Iat cu! se pre"tesc !ici "olani% 0e stupiditate& ce i"noranta. 0u! nu s*a "andit ni!eni ca aceste 1ocuri vor avea repercursiuni asupra co!porta!entului si !entalitatii copiilor) (ac unii dintre ei devin !onstri& este din cau#a c au pri!it o educatie aberant din partea oa!enilor care nu cunosc !arile adevruri initiatice% A! v#ut ieri un copil care $acea "ri!ase e'tre! de de#a"reabile si inestetice% A! ntrebat*o pe !a!a sa, -unde a nvtt el asta) * O/. Tatal sau a $cut*o pentru a*l a!u#a si el l*a i!itat% Priviti deci cu! sunt educati copiii. Pentru a*i a!u#a& pentru a*i $ace sa rada& li se arata orice "ri!asa stupida pe care ei o vor i!ita% Niciodata nu trebuie sa aratati ceva urat sau stupid copiilor& nici !acar pentru a*i a!u#a% E'ista alte !oduri de a*i a!u#a% Printii nu trebuie sa $ac decat ceea ce este educativ& inteli"ent& c/iar dac aceasta nu $ace plcere copilului% 0opilul este cel care trebuie s accepte& s se obisnuiasca% Lu!ea ntrea" nu caut decat plcerea& dar plcerea este cel !ai ru dintre "/i#i& ea urateste o!ul si l $ace sa se intoarca la stadiul ani!al% Printii i"noranti $ac placere copiilor lor pentru c ei i -iubesc-% (ar e'ist iubire si iubire% Trebuie s ale"eti iubirea care educ& in$ru!usetea#& $orti$ic copilul vostru si l $ace per$ect% 3iint u!an este n !od natural e"oist& in"rat si acest e"ois! si aceast in"ratitudine voi riscati s le incura1ati prin prea !ulta indul"ent% Pentru c iubiti copiii& vreti s le dati totul& dar intelepciunea s$atuieste s*i privati putin de anu!ite lucruri% Eu vorbesc& eu vorbesc& dar stiu ca printii nu*!i vor da dreptate& ei vor "si c s$aturile !ele sunt n contradictie cu !etodele lor% (ar din !o!ent ce ei au proble!e cu copiii lor& asta dovedeste c parerile lor au nevoie sa $ie a!eliorate& nu) 4n pa"ina pe care v*a! citit*o& spune! c nu trebuie s loviti copiii% 4n realitate n ca#uri e'ceptionale& o pal! sau o btaie la $und nu poate sa le $ac ru% (oar ca& iat& dac loviti un copil $iti atenti la privirea voastr% (a& privirea voastr nu trebuie s e'pri!e nici $urie& nici ostilitate& nici un $el de senti!ent ne"ativ& deoarece copilul va uita repede pal!a sau btaia la $und pe care i*ati dat*o& dar nu va uita niciodata o privire rea, el v va purta pica pentru aceasta si !ai devre!e sau !ai tar#iu va ncerca sa se r#bune% Atentie la privirea voastra dac va loviti copiii. (eseori printii lovesc un copil deoarece sunt e'asperati de el& si*au pierdut rbdarea& ceea ce este o $oarte proast reactie% Pal!ele si btaile la $und nu trebuie sa $ie re#ultatul enervrii printilor * enervarea nu este un senti!ent peda"o"ic * ci dorinta lor de a*l $ace pe copil sa ntelea" e'istenta unor

re"uli ce trebuie respectate% (e aceea a! dat uneori aceast !etod pe care !ulti * eu o stiu& au "sit*o bi#ar% 0and o !a! trebuie s*si cori1e#e copilul& trebuie ca ea sa r!an stp n pe ea inssi& s arate copilului cat de trist este de a*l lovi& c/iar s plan" n $ata lui spunandu*i, -nu voia! s te bat& dar sunt obli"at pentru c tu ai actionat ru si trebuie sa $i pedepsit-% Iar apoi& dati*i dru!ul, btaia la $und. Atunci& copilul si!te c !a!a sa este ne$ericit& c ea su$er si c din vina lui ea este obli"at s actione#e asa cu! o $ace% Ast$el copilul va re$lecta si va ntele"e c e'ista le"i care nu trebuie nclcate% Insist asupra acestui punct& deoarece eu stiu c printii nu au obiceiul de a $i atenti la !odul n care si cori1ea#a copilul% Ei nu trebuie niciodata s*l bata cand sunt $uriosi& deoarece las n capul su o i!presie de ur& de rutate si nu de 1ustitie& pe cand toc!ai pentru buna sa educatie el trebuie s si!t c tatl si !a!a sa l pedepsesc pentru c sunt drepti% (ar acest !od de a proceda este $oarte ru si din punct de vedere !a"ic si eu v voi e'plica de ce% 0and loviti un copil pe un $ond de $urie& curentul di#ar!onios produs de senti!entele voastre i se trans!ite lui si provoac e$ecte e'tre! de distructive% 3uria care a iesit din voi sub $or!a unui curent de ostilitate va continua s actione#e n !od de$avorabil asupra lui ti!p de luni& ani de #ile si ast$el& $r s o stiti& ati lsat copilul vostru prad $ortelor ne"ative care l vor acapara% Iat i"noranta printilor care& n loc s*si a1ute si prote1e#e copilul& distru" n el ele!ente sacre& divine& deoarece ei i*au co!unicat prea !ulte $orte ne"ative iesite din ini!a lor% Printii trebuie de acu! nainte s*si inter#ic aceste iesiri de $urie% 0u! noi nu pute! educa printii din lu!ea ntrea"& cel putin aceast lu!in s $ie acceptat de $ratii si surorile din 3raternitatea Alb Universal% 3ie ca ei s*si cori1e#e copiii din !o!ent ce este necesar& dar $r a si!ti acest senti!ent distructiv care e'pune copiii in$luentei spiritelor tenebroase% (eoarece iat ceea ce se va nta!pla, cand !ai tar#iu vor voi s*si cori1e#e copiii& ei nu vor putea+ n loc de a $i docili si asculttori n ! inile lor& ei vor asculta de aceste spirite tenebroase% Iat o proble! asupra careia voi trebuie s re$lectati% 0ori1ati*v deci copiii doar pentru a*i $ace constienti c e'ist le"i pe care ei nu le pot nclca $r a se e'pune la !ari pericole% La $el $ace si natura% Este iarna& este $ri" si voi v spar"eti $ereastra, ei bine& dac voi nu o nlocuiti va trebui s suportati consecintele, veti tre!ura de $ri"% Puteti $oarte bine spune naturii% Ea va r! ne i!pasibil& i!placabil si voi veti $i obli"ati sa re$lectati asupra neinde!anrii voastre& s reparati "ea!ul si s ncercati sa $iti !ai inde!anatici pe viitor% 3at de copil& !a!a trebuie s $ie ca si natura, i!pasibil si i!placabil si n acelasi ti!p s*i arate c si ea se supune le"ilor% 4n acest !o!ent ea inoculea# copilului ideea unei ordini& a unei ierar/ii si se pot astepta !inuni din partea unui copil care a $ost crescut n aceast constiinta si n acest respect al le"ilor% Evident nu sunt toti copiii la $el% Sunteti deci obli"ati de a*i educa $unctie de "radul lor de evolutie& de te!pera!entul lor& de $orta lor& de sntatea lor si nc !ulti alti $actori% E'ist atatea ca#uri di$erite ncat nu se pot da re"uli "enerale& nici sa se spuna, -$aceti asa-% Trebuie o !etod peda"o"ic particular pentru $iecare copil& iar printii sunt cei care trebuie s*si studie#e copiii si s se arate destul de inteli"enti si lu!inati pentru a sti ce !etod trebuie s $oloseasc cu ei% (ar si"ur este ca n toate ca#urile printii trebuie s $ie i!placabili n $ata copiilor lor& s nu*si arate nici o slbiciune& nici o lacuna% Se cunosc ca#uri de !a!e care aveau a!anti& sau c/iar care pe ti!pul r#boiului se culcau pe c8!p cu soldatii trii ina!ice% 0opilul !ic era acolo& pentru c !a!a nu putea s*l lase sin"ur acas

si el privea $r a ntele"e% (ar cativa ani !ai t r#iu& cand el si a!intea si ntele"ea& se puteau vedea n co!porta!entul su $ata de !a! pa"ubele pe care aceast scen le*au produs n el% (e ce !a!ele sunt atat de inconstiente) Ele co!it orice act ne"ativ n $ata !icilor copii cre# nd c ei nu nre"istrea# ni!ic% Ei ba da& toc!ai c ei nre"istrea# totul% Sunt eveni!ente din al treilea& al patrulea& al cincilea an pe care un o! nu le poate uita vreodat% El va uita ceea ce s*a nta!plat ieri& dar si va a!inti totdeauna ceea ce a trait acu! C: sau 9: de ani% 0and printii las s se vad c au slbiciuni& copiii sunt tulburati& de#orientati& ei nu !ai au de ce s se a"ate% 0opiii cauta totdeauna din instinct s se spri1ine de $iinte care ncarnea# dreptatea& nobletea& puterea& per$ectiunea+ ei poart cu totii n ei o nevoie instinctiv de dreptate si adevr& iar cand ei i vd pe printii lor co!it nd acte reprobabile& ceva se dere"lea#a n ei% 0opilului care se si!te !ic& slab& i place s si!t deasupra lui o autoritatea in$ailibil care l prote1ea#% El este i"norant de toate& dar stie c este slab& de aceea el are nevoie de protectie si se adposteste lan" !a!a sa pentru a*i si!ti cldura% Si nu nu!ai n do!eniul $i#ic el caut un spri1in& dar si n do!eniul psi/ic% (e aceea cand un copil ntele"e c !a!a sau tatl sau nu sunt la nlti!ea situatiei& el se si!te pierdut sau se revolta si iat ori"inea a nu!eroase tra"edii% Un copil are nevoie ca printii si s nu lase s apar nici o slbiciune si de aceea este $oarte ru ca dup ce au dat un ordin copilului& printii s accepte ca el s nu asculte% 0and printii au dat un ordin& ei trebuie s pretind ca& copilul s*l e'ecute& alt$el el si va da sea!a ca printii si nu au nici o $er!itate& nici o stabilitate si aceast i!a"ine pe care o va avea $ata de ei i va i!piedica educatia% 3at de acest subiect as vrea s ! opresc asupra unei proble!e $oarte interesante% 0and un adult vrea s actione#e& el trebuie nainte s re$lecte#e% 0opilul nu are de re$lectat deoarece creierul su nu este pre"tit pentru re$lectie% La copil& actiunea este cea care pri!ea#& el trebuie deci s actione#e e'ecut nd $r a discuta ceea ce adultii i cer% (e!ersul copiilor este invers de cel al adultilor% (ac copilul vrea nainte de toate s ntelea" nainte de a actiona& el nu va $ace niciodat ni!ic% El trebuie s actione#e nainte de a ntele"e& pentru c sunt altii care au nteles naintea lui si avand ncredere n ei& el $acilitea#a propriul sau proces de ntele"ere care nu se va !ani$esta dec t !ai tar#iu% Action nd e'act dup cu! printii le cer& copiii au posibilitatea de a deveni inteli"enti% (eoarece inteli"enta& cea adevrat& este de1a o !unc% Reali#area presupune ntotdeauna c o inteli"ent a precedat e'ecutiei% 0and o !unca este bine $acut& se spune c a $ost opera unei inteli"ente+ c aceast inteli"ent este vi#ibil sau invi#ibil& constienta sau inconstienta& asta este alt proble!a% 0opilul trebuie deci s e'ecute ceea ce i se cere $r a avea nevoie de e'plicatii% 0and !a!a si duce !icul biat cu ea& nu este necesar ca ea s*i e'plice n detaliu unde l va duce% El are ncredere si d !anuta !a!ei sale stiind c ea nu*l va conduce ntr*un loc unde sunt serpi& ursi sau !istreti care l vor devora * si!bolic vorbind * si ast$el copilul pro"resea#% (ar copiii care nu au ncredere n printii lor& sau care s $ie independenti& liberi& nu*si pot de#volta corect inteli"enta% Acu! nu ncepeti s*!i spuneti povesti ,- da& dar noi cunoaste! $a!ilii unde copiii sunt cu !ult !ai inteli"enti decat printii lor & de aceea ei le tin piept % Eu stiu bine c se pot ntalni copii ntr*adevr e'ceptionali& dar sunt ca#uri e'tre! de rare % Eu & v vorbesc n "eneral si n "eneral nu cred de loc ceea ce vreti s ! $aceti s cred, c !a1oritatea copiilor sunt abruti#ati% Nu& din !o!ent ce un copil s*a nscut ntr*o $a!ilie sau alta& nsea!n c e'ist un

!otiv& acu! c este aici& este prea tar#iu pentru a 1udeca si critica% (ac este atat de "enial& de ce a venit el sa se ncarne#e ntr*o $a!ilie de ta!piti) (ac el a venit aici& este toc!ai pentru a $ace un sta"iu si $c nd un sta"iu el trebuie s*si asculte printii% (up aceea& vo! vedea% Au e'istat $ii de re"i care au $ost tri!isi n ar!at ca si!pli soldati pentru a $i tratati si cateodata !altratati * ca toti ceilalti. (eci& copilul nu trebuie sa discute si s critice& lui nu i se cere s aduc de#ordine si anar/ie% (in !o!ent ce a venit aici& n aceast $a!ilie& el trebuie s inceap prin a !er"e n acord cu ea% 0and el va dovedi adevrata superioritate& el va putea $ace ceea ce vrea& dar nu nainte% 0and copilul i ascult pe printii si si accepta s $ac ceea ce ei i cer& inteli"enta sa ncepe s se tre#easca% Apoi& putin cate putin& copilul insusi ntele"e ratiunea a ceea ce $ace% Evident& e'ist ca#uri cand intransi"enta printilor poate $i catastro$al% S presupune! c ceea ce copilul cere este de natura spiritual si ca el are printi "rosieri& i"noranti si necinstiti care l i!piedic s*si reali#e#e idealul pentru c aceasta depseste prea !ult ntele"erea lor% (ac ei se arat in$le'ibili& ei i pot $ace !ult ru% (e aceea& de $iecare dat cand se d o re"ul "eneral& trebuie aduse nuante si e'plicatii% 4nainte de a se pronunta& de a da o per!isiune sau de a o re$u#a n !od cate"oric& printii trebuie s cantreasc $oarte bine consecintele% (ar cu! o vor $ace& dac ei nu au discern! nt) Ei trebuie s nceap un !are nu!r de $actori de luat n considerare, dac copilul este destul de puternic& dac este !o!entul propice& dac este pentru binele su dac el posed daruri particulare care trebuie prote1ate% 0/iar si n ceea ce priveste /rana& printii trebuie s ia anu!ite ele!ente n considerare si sa nu $orte#e copiii s !anance ceea ce ei "sesc bun pentru ei nsisi% (eci& repet, un tata& o !a!a& nu trebuie sa pretinda o ascultare absoluta copilului nainte de a*si $i pus ntrebarea, -oare eu i cer ceva bun& drept& divin) Oare su$letul sau o doreste& n#uieste pro$und& sau va $i nociv pentru evolutia sa) - Odat ce ei s*au docu!entat bine& c au v#ut si nteles n !od clar ce ar $i bun pentru copil& ei s*i dea ordin * $ie c este o per!isiune sau un re$u# n !od cate"oric& irevocabil& iar copilul trebuie s se supun% 0opilul trebuie s ntelea" c e'ist le"i crora printii nsisi sunt obli"ati s se supun% 0/iar si initiatii ascult de aceste !ari le"i ale naturii si de alt$el ei sunt pri!ii care le respect% Ei respect poate !ai putin le"ile u!ane care nu sunt totdeauna 1uste& dar n $ata le"ilor divine& le"ile eterne& universale& ei sunt ntotdeauna plini de respect si de supunere% (iscipolii 3raternitatii Albe Universale trebuie s nvete si acest respect si s*l trans!it !ai departe copiilor lor% (eci& iat& ntele"eti*! bine% Trebuie s aveti !ult iubire pentru copii& este de la sine nteles& dar trebuie s stiti cand si cu! s o !ani$estati% E'ist !o!ente n care nu trebuie s v artati iubirea ci s v serviti de intelepciune+ nu!ai cu aceast conditie puteti vorbi ntr*adevr de o iubire lu!inat si bene$ica% Iubirea slab si stupida este o catastro$% AI E(U0ATIE SI INSTRUIRE

(eseori !i s*au pus ntrebri re$eritor la educatia copiilor iar eu spunea!, -vedeti voi& s*a $cut !ult n scoli n acesti ulti!i ani& pentru copii si adolescenti% (ar ce s*a a!eliorat) Partea e'terioara% Li s*au dat scoli !ai !ari& !ai $ru!oase& cu laboratoare& radio& cine!a& TV& terenuri de sport& piscine%%%dar cu toate acestea copiii nu s*au a!eliorat%2 4n trecut& nu se acorda atata i!portant laturii e'terioare% Orice cas& orice "ra1d c/iar puteau servi drept scoala+ vantul

su$la prin $erestre astupate cu putin /artie+ nu e'ista provi#ie de le!ne iar copiii care veneau de departe aduceau $iecare cate un bustean pentru a ntretine $ocul% 0 teodat ei nu aveau nici !car crti& doar pro$esorul avea una% (ar iat ca din aceste scoli ieseau $iinte e'cepsionale& caractere puternice& nobile& !odele% 4n ti!p ce ast#i cand s*au asi"urat toate conditiile !ateriale& pun"asi& $iinte viclene& interesate& necinstite& ies din scoli% A/. ei sunt $oarte instruiti& da+ pentru a recita& pentru a va ui!i& ei sunt capabili& dar caracterul lor nu este atat de solid sau nobil% Si dac va povestesc cu! eu !er"ea! la scoala. Tatal !eu a !urit cand eu era! nc $oarte !ic si noi era! sraci& atat de saraci& ncat !a!a !ea nu putea s*!i cu!pere crti% (eseori c/iar& pleca! la cole"iu di!ineata $r a ! nca si pe ti!pul cursurilor era! so!nolent& aproape ador!ea!% 4n ti!pul recreatiei !pru!uta! crtile cole"ilor !ei& ncerc nd s nvt rapid cate ceva din lectie& iar cand pro$esorul ! ntreba ncerca! s re"sesc cate ceva din ceea ce a! citit pe ti!pul acelor catorva !inute% Acu! vd ca toate aceste di$icultati pe care a trebuit s le n$runt au tre#it n !ine anu!ite $acultti de care a! bene$iciat !ai t r#iu% 0and triesti con$ortabil& te cloro$or!e#i% Nu oa!enii $oarte bine instalati n viat au $ost cei care au dat !ari lucruri u!anitatii% Toti cei care nu au dus lips de ni!ic& !er"eti s vedeti ceea ce ei vorbesc& cu ce se ocup. 0u lucruri ne nse!nate& idiotenii% Unii vor spune, -dar toate aceste scoli bine ec/ipate sunt $oarte utile& copiii nostri vor deveni te/nicieni& in"ineri-% (a& de acord& ei vor deveni tot ceea ce veti dori voi% (ar oare $ericirea u!anittii depinde absolut de pro"resul te/nic& de con$ort& de vite#) Eu nu sunt !potriva pro"resului& dar trebuie s stiti ce directie ia el% Actual!ente& oa!enii nu se interesea# decat de pro"resul !aterial ca si cu! nu ar e'ista !ulte alte do!enii unde de ase!enea ar trebui s pro"rese#e% Eu sunt ntru*totul de acord cu pro"resul& dar ce $el de pro"res) 0u toate a!eliorrile te/nice care au $ost reali#ate& viata nu s*a a!eliorat, oa!enii nu sunt !ai $ericiti& !ai linistiti& !ai lu!inosi& nici !car !ai sntosi. 4n dorinta& laudabil bine nteles de a a!eliora partea e'terioar& s*a uitat partea interioar& caracterul% 4nvttorii& pro$esorii si c/iar printii au "andit c este su$icient sa dea copiilor cele !ai bune crti& un !aterial !ai per$ectionat& dar din ne$ericire aceasta nu a dat atat de bune re#ultate% Multi& bine nteles si dau sea!a& ei vd c& cu toate aceste a!eliorri si n po$ida tuturor observatiilor si pedepselor& copiii nu se a!eliorea#& din contra% (e ce) Pentru c ei nu au n $ata lor e'e!ple vii% Pentru a obtine re#ultate bune trebuie ca nvttorii& educatorii s $ie !odele% Si cu! pri!ii educatori sunt printii& dac printii si ratea# vocatia& dac ei dau s$aturi si $ac contrariul a ceea ce ei spun& copiii si dau sea!a c ceva nu este n re"ul% 4n acest !o!ent& nu nu!ai ca printii si pierd autoritatea& dar copiii ncep s le ur!e#e e'e!plul, ei si dau sea!a ca e'ista doua adevruri& unul pentru altii si unul pentru sine insuti si c pot $ace tot ceea ce vor cu conditia s salve#e aparentele% (eci& toti se e'ersea# pentru a deveni capabili de a nsela& de a $ace $raude &deoarece acesta este e'e!plul pe care l au n $ata oc/ilor% La ora actual& !a1oritatea peda"o"ilor sunt intelectuali care nu au o adevarat vocatie pentru !eseria lor, ei au citit crti care le*au dat cateva cunostinte super$iciale& dar n interiorul lor nu au ni!ic peda"o"ic% Un veritabil peda"o" trebuie s $ie nscut peda"o" si doar prin pre#enta sa& privirea sa& prin e!anatiile sale& copiii sunt educati% S*au v#ut n instorie brbati si $e!ei care s*au nscut cu aceasta iubire& aceasta calitate !oral care in$luentea#a copiii% (eoarece copiii sunt sensibili& ei sunt ca ani!alele care si!it de departe dac voi sunteti un stpan sau nu% Priviti calul, dac&

clretul este un $ricos calul o si!te si /op& la P!ant. alt$el& el se supune% Iar copiii au si ei aceast intuitie natural% (in ce n ce !ai !ult& se vd totusi pro$esori si nvttori care pun la ndoial !etodele lor peda"o"ice si putin !ai tar#iu ei vor ntele"e c pentru a educa tinerii trebuie s $ii tu insuti i!pecabil& alt$el nu se poate avea o bun in$luent asupra lor% Si de ce este ast$el) 0opiii& v*a! spus*o& au $lerul ani!alelor si 1udecata lor este in$ailibil% Nu !i este tea!a de 1udecata adultilor& dar !i*e $ric de cea a unui copil deoarece este o 1udecat teribil% Opinia copiilor este $oarte i!portant pentru !ine& pentru ca ei vd& ei si!t& ei au si!tul adevrului% 0and era! elev la cole"iul din Varna& pe ti!pul r#boiului din <D<E*<9& !a1oritatea pro$esorilor nostri au trebuit s plece pe $ront si avea! nlocuitori care veneau pentru un anu!it ti!p sa ne tin cursurile% Intr*un an a! avut succesiv doi pro$esori de !ate!atici% Pri!ul& de ndat ce intra n clasa declansa un vacar! asur#itor, elevii ncepeau sa r d& s "lu!easc& putea sa $ac orice pentru a restabili linistea, s stri"e& sa "esticule#e& s a!eninte% Inutil% El !er"ea c/iar s*l caute pe director& dar odat directorul plecat& #"o!otele si rasetele re ncepeau% El era totusi bl nd si !i era !il de el si nu ntele"ea! de ce ca!ara#ii !ei erau at t de cru#i% O dat a! $ost c/iar at t de indi"nat de atitudinea lor& nc t n absenta sa a! luat cuvantul pentru a le spune c ceea ce ei $ceau nu era prea $ru!os% Ei au $ost de acord s se cu!inteasc si pe ti!pul a o #i sau doua a $ost !ai bine% Apoi& din nou de#ordinea a re nceput% 4n realitate s*ar $i #is c& prin !odul su de a $i& pro$esorul nsusi era cel care provoc reactia elevilor& ca si cu! ceva se de"a1 din el spre a provoca vacar!ul si ilaritatea% 4ntr*o #i el a plecat si a $ost nlocuit de un o!ulet care intra n clas usor $r ca !car s ne priveasc% (ar de ndat ce el aprea& elevii se ase#au la locurile lor n tcere si nu !ai !iscau+ el si punea re"istrul pe birou si ncepea lectia cu o voce linistit% Niciodat nu se in$uria& niciodat nu ne a!eninta& niciodat nu ne pedepsea% El cunostea per$ect tot ceea ce ne invata el nu e#ita niciodat si noi era! cu totii obli"ati s !unci!% La aceasta epoc avea! <@*<C ani si aceasta !*a i!presionat $oarte !ult% Iar acest o!ulet care nu avea n e'terior ni!ic re!arcabil& !i*a r!as n !e!orie% Nu nu!ai cunostintele sale ne i!puneau& dar si pre#enta sa& ce e!ana din el% 4n scoli& n universitati& se ntalnesc unele ca#uri ase!ntoare de pro$esori care& i!ediat& $r a $ace aproape ni!ic pentru aceasta& se i!pun elevilor si studentilor% Este si ca#ul acelor Fo"/ini care traiesc n pdurile Indiei& n !i1locul ti"rilor& cobrelor& $r ca acestia s indra#neasca vreodat sa se apropie de ei pentru a le $ace ru% (in cau#a purittii lor& a virtutilor lor& acesti Fo"/ini au vibratii pe care ani!alele le si!t si de aceea ele i respect& pe c nd pe ceilalti ele i ataca pentru a*i !usca sau devora% (ac instruirea ia din ce n ce !ai !ult i!portant& este pentru ca toti stiu c "ratie ei& vor putea a1un"e la cele !ai bune situatii& cele !ai "lorioase& cele !ai bine pltite% 4n acest ti!p educatia este ne"li1at pentru c ea nu d niciunul din aceste avanta1e% (in contra c/iar& cel care a dat pre$erinta calitatilor !orale este aproape totdeauna nlturat de indivi#i descurcareti si $r scrupule% Si apoi este !ai di$icil s lucre#i pentru a*ti a!eliora caracterul decat pentru a obtine diplo!e universitare% Oricu!& aici este si "reseala printilor% 5ine nteles& ei sunt !ultu!iti s aibe copii ascultatori& sinceri& respectuosi& cinstiti& dar ei sunt si !ai !ultu!iti dac acestia sunt pri!ii n clas sau dac se pot re!arca recit nd cateva poe#ii sau 1uc nd !ici piese% Pentru printi& esentiale sunt calittile intelectuale ale copiilor lor si nu cele !orale+ aceasta eu a! v#ut*o& a! constatat*o si !ai tar#iu& cand copiii sunt instruiti& reusiti

c/iar si in$luentati de nu se stie ce $ilo#o$ie& ei se ntorc !potriva printilor lor pentru a*i critica si a le $ace reprosuri% Si atunci& sracii printi sunt stupe$iati, ei au $cut at tea sacri$icii pentru a*si instrui copiii si iat cu! acestia se servesc de aceast instruire pentru a*i lovi !ai bine. (e aceea eu spun tuturor celor care au copii, -(ac voi vreti ca instruirea pe care o dati copiilor vostri s nu se intoarc ntr*o #i !potriva voastr& acceptati adevrurile Stiintei Initiatice& !riti lu!ina n voi si veti putea !arca spiritul copiilor vostri de o sut de ori !ai bine dec t pro$esorii lor-% Nu trebuie ca printii s*si i!a"ine#e c au $cut esentialul pentru copiii lor asi"urandu*le instruirea% Nu& aceast ilu#ie nu poate decat s provoace r#boiul ntre cele dou "eneratii& pentru c n scoli copiii vor ac/i#itiona cunostinte pe care printii sunt departe de a le avea si cand ei vor reveni cu diplo!ele si cu asa #isa lor superioritate& ce nu vor au#i printii. Ei vor $i tristi si ne!ultu!iti de a vedea c& copiii lor se arat in"rati& "rosolani& violenti& dar a cui este vina) A lor nsisi. (e ce nu au $cut ei ni!ic pentru a obtine o lu!ina si virtutii ast$el ncat& cu toat cunoasterea lor copiii s*i si!t ntotdeauna superiori lor) (a& aici trebuie s $ie scopul tuturor printilor, sa devin atat de nobili& de elevati& lu!inosi& puternici ncat sa $ie absolut de netrecut% (ac printii vor ntr*adevr s*si pstre#e copiii $oarte aproape de ei& dac vor ca ei s*i iubeasca& s*i ad!ire si s nu*i abandone#e niciodat& trebuie ca ei sa le dea un e'e!plu e'traordinar% Alt$el& eu i previn& copiii vor $i pierduti pentru ei% 0ont nd doar pe solutii de $acilitate& ei devin slabi& vulnerabili si #iua n care proble!ele se pre#inta i va "si prbusiti% Si care este utilitatea de a $i prbusit) Nu trebuie s a1un" acolo& ci s re$lecte#e si s $ac n asa $el ncat s depaseasc di$icultatile& n !o!entul n care ele se vor pre#enta% La ora actual& asista! la tot $elul de !ani$estri anor!ale ce au drept cau#a i!portant e'a"erat acordat instruirii% 5ine nteles& instruirea este necesar& indispensabil& dar sunte! pe cale s ucide! copiii si studentii cu prea !ulte cunostinte inutile% (e alt$el& de ndat ce si*au ter!inat studiile si au trecut e'a!enele& ei se "rabesc s stear" totul din creierul lor% (e ce s $i strans atatea cunostinte inutile& de ce s $i pierdut atatia ani& dac n de$initiv este pentru a se "rbi s uite totul si s nu $i nvtt ni!ic din ceea ce este esential n viat) Iar ceea ce este esential& v voi spune pre#entandu*v acu! !odul n care vd Initiatii aceast proble! a educatiei% Initiatii stiu c $iint u!an este co!parabil cu o !prtie ai crei locuitori sunt propriile sale celule& iar el este re"ele% (in ne$ericire& n !a1oritatea ca#urilor nu este dec t un re"e detronat& deoarece el a $ost rsturnat de poporul sau pe care nu a stiut s*l "uverne#e n !od ntelept, el nu a nteles c trebuia s*si educe celulele ast$el ca ele s*si poat ndeplini& toate& n !od corect sarcina% 4n loc s intre n locul su de !onar/& el era ocupat s aler"e n cutarea plcerilor de toate $elurile& nc t nu*i !ai r! nea ti!p pentru a se apleca asupra nevoilor poporului su% Pe ti!pul cat era acolo& scu$undat n activittile sale inutile sau c/iar cri!inale& antura1ul su nu*si ddea sea!a de ni!ic& era poate pe cale s*l ad!ire& dar propriile sale celule l spionau& deoarece el nu se putea ascunde de ele si ntr*o #i ele au decis s*l rastoarne pe acest suveran nede!n% 0elulele noastre sunt vii& inteli"ente si ele ne suprave"/ea#% 0u! ele sunt ntotdeauna n co!unicare cu noi& nu pute! sa scapa! vi"ilentei lor, 0ele !ai !ici $raude& cele !ai !ici viclenii se nre"istrea# asupra lor& si catva ti!p dup aceea& ele ne ur!ea# e'e!plul ele si spun,-/aideti& s be!& s !anc!& s stric!& stpanul nostru este ca noi si noi sunte! ca el.- Iat ceea ce nu se stie, c celulele noastre ne ur!ea# e'e!plul% 4nainte de a ne lansa n educatia altora& $iecare trebuie s $ie

peda"o"ul propriilor sale celule stiind ca un popor al crui re"e i da un e'e!plu prost& l i!it& iar !ai apoi l detronea#% Pe cand un re"e dac d un e'e!plu de buntate& de noblete& de cinste& celulele sale& care l i!it& $ac totul pentru a*l sustine& ele devin atat de asculttoare& atat de radiante ncat aceasta radiatie a1un"e s se !ani$este c/iar n e'terior% Aceast radiatie& aceast e!anatie este cea care actionea# asupra oa!enilor& ani!alelor si c/iar asupra ve"etatiei% 0eea ce o!ul a creat interior prin !unca sa& prin !editatiile sale& prin puritatea sa& se re$lect nainte de toate n interior& asupra propriilor celule+ abia dup aceea creatiile sale ies pentru a*i in$luenta pe ceilalti% (ac voi nu cunoasteti aceasta le"e& nu veti a1un"e niciodat la nici o reali#are veritabil& deoarece !ai ntai n interior lucrurile trebuie s se cree#e si s se or"ani#e#e& nainte de a se concreti#a n planul $i#ic% S nu credeti ca doar celorlalti le dati bunul sau prostul e'e!plu% Nu& voi l dati ntai celulelor voastre& iar cand ele vd c voi triti n anar/ie& ele la $el devin anar/ice& i!posibil s le $aceti s v asculte. 4n !o!entul cand vreti s v i!puneti& ele nu v ascult si ast$el nu !ai este posibil s v stp niti sen#ualitatea& $uria& lco!ia etc%%% Pe cand& dac reusiti s casti"ati ncrederea celulelor voastre& voi puteti avea o !are putere asupra lor, dac vi se nta!pla s $iti ntr*o proast dispo#itie& dup cateva !inute de concentrare& ele v ascult si voi re"siti pacea si lu!ina% (eci& dac ati dat p n acu! un e'e!plu ru celulelor voastre& trebuie ca de acu! nainte s le artati o !ai bun atitudine& un !ai bun !od de co!portare% (eoarece celulele v privesc& vor lua aceste sc/i!bri n considerare si v vor i!ita% Mai ntai& bine nteles& noul vostru co!porta!ent nu li se va prea prea natural& dar putin cate putin el va deveni ast$el si veti $i $r ncetare sustinut& !pins n aceeasi directie% Un o! care a lucrat !ai ntai asupra propriilor si copii din interiorul lui& cand trebuie s educe pe alti copii n e'terior& sau c/iar brbati si $e!ei& nu are ni!ic "ol n el& ni!ic nu este vid, din contra& este plin& puternic& vibrant si toti si!t ca este un adevrat peda"o"& c e'ist n el o inte"ritate& o unitate& ca nu se pre$ace% (a& deoarece n interiorul lui toti locuitorii si l sustin si i dau $orte% (e aceea pre#enta sa este !a"ic+ orice ar spune& el obtine re#ultate& pentru c toat $iinta sa este obisnuit s lucre#e n aceast directie& el nu este divi#at, e'terior asa& iar interior contrariul% Trebuie s a1un"eti la aceasta inte"ritate& la aceast unitate, asa cu! v artati n e'terior& sa v aratati si n interior% 4n acest !o!ent& deveniti $oarte puternici ca peda"o"i& ca educatori% Aceasta este adevrata putere& puterea !a"ic& deoarece toate celulele o!ului de"a1a ceva veridic% Alt$el& doar partea care vorbeste de"a1a cateva ra#e de adevr& dar tot restul stri", -Nu& nu& nu& este $als.4n adevr& n unitate se "seste adevrata !a"ie% Ma"ia sub ntele"e ntotdeauna o uni$icare a tuturor $ortelor& a tuturor ener"iilor+ n dislocare& n risipire& nu e'ist nici o !a"ie% (ar cand eu vorbesc de !a"ie& voi trebuie sa ! ntele"eti, eu nu ! ocup de !a"ie& eu nu citesc crti de !a"ie sau de vr1itorie% Este !ult ti!p de cand a! rs$oit cateva pentru a avea o idee& dar eu nu a! ti!p de pierdut cu aceste lecturi% Pentru !ine& tot universul& toat viata este !a"ie, adevarat carte de !a"ie este etalat aici& n $ata tuturor& dar nu stiti s o cititi% 4n realitate& e'ist trei cate"orii de educatori, cei care pretind de la copiii lor sau de la elevii lor respectul anu!itor re"uli& dar n acelasi ti!p arat nd c ei nsisi nu respect ni!ic+ cei care dau ntr*adevr e'e!plu altora prin a!or propriu& prin vanitate& pentru a*si conserva presti"iul& dar care n secret si per!it !ulte inclcri+

si n $ine a treia cate"orie& Initiatii& adevaratii peda"o"i care& nu sunt divi#ati, ceea ce spun& ceea ce doresc& este c/iar ei& c/intesenta lor% Trebuie s a1un"eti aici% (e aceea v voi spune c pentru !ine& cel !ai !are peda"o" este Soarele% (a& iar el este Maestrul !eu% El !i*a spus, -crede*!& toti asa #isii peda"o"i nu cunosc ni!ic din adevrata peda"o"ie% Ei nu stiu c pentru a*i incl#i pe ceilalti& trebuie s $ii cald& c pentru a*i lu!ina pe ceilalti trebuie s $ii lu!inos& c pentru a*i insu$letii pe altii trebuie s $ii viu% Educatorii vor s i!pun tinerelor "eneratii calitti !orale pe care ei nsisi nu le posed& si deci pe care nu pot s le dea e'e!plu% 0u! vrei tu ca tinerii s nu se revolte) Este nor!al ca ei s nu !ai asculte-% (a& iat ce !i*a spus Soarele% Un adevrat peda"o" trebuie s e!ane calitatile care vrea sa le insu$le& trebuie s $ac n asa $el ncat s $ie conta"ios& sti!ulant& ire#istibil. Un adevarat poet& un adevarat !u#ician i i!pin"e pe ceilalti s devin poeti& !u#icieni% Un adevrat purttor & un adevrat !u#ician i i!pin"e pe ceilalti s devin poeti& !u#icieni% Un adevrat purttor de iubire& i $ace pe ceilalti plini de iubire% Un "eneral indr#net& plin de bravur& in$luentea# soldatii si, ei se arunc la asalt si obtin victoria% I!a"inati*v un $ricos& un te!tor care stri", - nainte.- cu o voce tre!urtoare& ni!eni nu*l va ur!a% Educatorii spun, -trebuie s $ii bun& s $ii cinstit& s $ii%%%- dar ei sunt oare) Atunci& cu! vreti voi ca tinerele "eneratii sa $ie antrenate) Educatia actual r!ane la supra$at& la peri$erie% (ar adevrata peda"o"ie este o peda"o"ie de centru% (ac interior sunteti nobil& drept si cinstit& c/iar $r a spune ni!ic& veti $ace $iintele din 1urul vostru nobile& drepte si cinstite% A da e'e!plu& toat puterea !a"ic a peda"o"iei se a$l aici& eu nu o voi repeta niciodat indea1uns% Restul nu sunt dec t a!u#a!ente& baliverne% Se stie& se citeste& se scrie& se e'plic& se $ac teorii si sunt incapabili s dea un e'e!plu% Nu& eu nu !ai citesc crti de peda"o"ie& sunt prea !ulte si se contra#ic% (ac voi !i puneti ntrebri asupra educatiei din di$erite tri& asupra noilor siste!e& asupra tendintelor !oderne& v voi spune c nu cunosc ni!ic din toate aceastea% La !ine& toata ener"ia !ea& toat vointa !ea& sunt concentrate asupra acestei sin"ure idei+ cu! s a1un" s $iu un !odel% Asta este tot% (ac la s$arsitul anului scolar& nvttorii& pro$esorii sunt atat de obositi& nu nsea!n c a se ocupa de copii este o !unc epui#ant& ci c prea deseori si $ac !eseria cu spirit de !ercenari, ei se "andesc nainte de toate s*si c sti"e e'istenta% Nu copiii sunt cei care i preocup si ei ncearc s*si ter!ine lucrul c t !ai rapid posibil $r a lua vreodat cunostint de "randoarea !isiunii lor& de a lucra asupra su$letului tuturor acestor copii care le*au $ost incredintati de 0er% 0opiii au !ulte de$ecte& bine nteles& dar din !o!entul n care au !brtisat cariera de educatori& sunt obli"ati s se "andeasc la viitorul acestor copii& sa $ie& atenti& s*i iubeasc%%% iar cu! copiii sunt sensibili la iubire si la tandrete& dup un anu!it ti!p vor s$arsi prin a se sc/i!ba% 0and era! nc n 5ul"aria& acu! !ai !ult de @: de ani& a! cunoscut o $oarte btran $e!eie care& spre s$arsitul vietii sale& a decis s invete s citeasc si s scrie% Niciodat nu a putut sa o $ac cand era tanar si la v rsta de G: de ani a cerut s !ear" la scoal% Era ntr*un $oarte !ic sat si nvttorul a acceptat% (ar v dati voi sea!a%%% reactia copiilor $at de o $e!eie btr n ase#at ca si ei n bncile scolii . 4si bteau 1oc de ea si i $ceau neca#uri% Iar ea& nu nu!ai c nu se supra& dar i !an"aia& i sruta& le aducea !ici cadouri% Atat de bine ncat dup catva ti!p copiii nu*si !ai bteau 1oc de ea si o adorau% 4ntr*o #i cand ea s*a i!bolnvit si nu a !ai putut s vin la scoal& toti copiii au $ost la ea pentru a o i!plora s se vindece repede, ei nu !ai voiau s !ai studie#e dac ea nu era acolo cu ei%

Ei da& dar pentru a putea produce un ase!enea e$ect asupra copiilor& trebuie s ai o !are iubire& o !are rbdare% Au e'istat uneori educatori e'traordinari& ca Pestalo##i care nu era at t de instruit& dar care& "ratie iubirii sale& a obtinut nu!eroase succese cu copii $oarte di$icili+ dar este rar% Eu ntele" ce sarcin enor! este de a educa copiii& dar dac pot s vorbesc asa cu! o $ac& este pentru c n 5ul"aria a! $ost si eu nvttor& apoi director de cole"iu si a! v#ut re#ultatele pe care iubirea si rbdarea le produc asupra copiilor% (in cau#a a tot ceea ce copiii le povesteau& printii veneau s*!i !ultu!easc si s*!i aduc cadouri% Eu nu stia! c/iar ce s !ai $ac. Iar cand a! plecat n 3ranta& toti au venit s ! conduc la "ar si plan"eau. Nu voi uita aceasta niciodat% Si c/iar deseori !a "andesc la acesti copii& care !ulti de1a au devenit bunici. (ac peda"o"ii s*ar "andi s ntroduc n !od constient ele!ente spirituale n ini!ile si su$letele copiilor& cu! aceste ele!ente continu dup aceea s actione#e& toat viata lor acesti copii si vor a!inti de acesti brbati si $e!ei care au !uncit asupra lor% 4n starea actual a lucrurilor copiii nu*si !ai a!intesc nici !car de nvttorii si pro$esorii lor sau dac si a!intesc& este aproape totdeauna pentru a*i detesta si a*si bate 1oc de ei nc ani !ulti dup aceea% Munca lor nu a avut deci nici un sens& deoarece nu continea nici lu!in nici constiinta& nici iubire% 0and iubi! copiii& nu ne si!ti! osteniti pentru c ne*a! pstrat siste!ul nostru intact% (ar inlaturati iubirea& inlaturati rabdarea& inlaturati credinta& c veti reusi si c va veti c sti"a prieteni care toat viata si vor a!inti de voi si veti $i pierduti% (ar !ai ales cand copiii sunt nc $oarte !ici& cei pe care i casti"ati iubindu*i sunt n"erii lor p#itori% 3iecare copil are un n"er p#itor care se ocup de el& care ve"/ea# asupra lui& care vrea s*l educe dar deseori el nta!pin !ari di$icultti deoarece copilul este supus altor in$luente% 4n"erul p#itor ve"/ea#& l suprave"/ea#& dar nu poate s $ac totul de aceea el este atat de $ericit cand vede c cineva a1ut copilul a crui rspundere o are si l reco!pensea#% Atunci& prin !unca voastr bun& nu nu!ai ca voi casti"ati copiii si printii * deoarece copiii povestesc totul printilor despre nvttorii si pro$esorii lor* dar si pe n"erul p#itor al copiilor% Oare asta nu !erit e$ortul& n loc s v "anditi s scpati de copii cat !ai repede posibil) 4n acest ca# este !ai bine s nu $iti peda"o"& trebuie s v sc/i!bati !eseria% E'ist deci !etode de cunoscut pentru a lucra cu copiii% (ac voi vreti& nu v "anditi nici !car la ei & "anditi*v la voi% Pentru a nu ter!ina e'tenuati& prbusiti& ncercati s $iti !ai cal!i& !ai rbdatori& !ai atenti si voi veti econo!isi !ult ener"ie% Alt$el veti $i totdeauna enervati& veti $i totdeauna ncordati si veti s$arsi prin a v !bolnvi% Multi nvttori si pro$esori si pierd ti!pul n$uriindu*se !potriva copiilor deoarece nu reusesc s*i sc/i!be% (ar ce per$ectiune pre#int ei nsisi pentru a*i vrea s*i sc/i!be) Ma1oritatea sunt atat de ordinari& atat de !ediocri& cu! pot ei pretinde s*i educe pe copiii) Nu este nici !car vocatia lor% Unii erau construiti pentru a $i !celari si iat educatori. Niciodat ei nu s*au "andit c sarcina lor este sa lucre#e asupra su$letului si spiritului copiilor si& prin puterea iubirii& s le i!pri!e ceva divin% 4n ce universitate se relev viitorilor peda"o"i puterea iubirii+ c iubirea este cea care trans$or!& care educ& care a!eliorea#) A! spus*o totdeauna& cea !ai bun !eserie& cea !ai nobil este cea de educator& de peda"o"% Evident& nu este prerea ntre"ii lu!i% Ma1oritatea nu sti!ea# aceast !eserie% A $i $i#ician& avocat& !edic& asta da& !erit osteneala% Pe cand nvttorii si c/iar pro$esorii sunt putin dispretuiti% A se ocupa de copii& ce nsea!n aceasta) Aproape ni!ic% Si iat c este toc!ai !eseria cea !ai i!portant& cea !ai se!ni$icativ% A educa pe copii& este o !unc divin. (e aceea a! spus ntotdeauna c va veni o epoc n care psi/olo"ia si peda"o"ia& care sunt nc subesti!ate vor $i pe pri!ul loc%

Iar acest !o!ent se apropie% Aud c din ce n ce !ai !ult atentia se concentrea# n 1urul acestei proble!e , $iinta u!an& psi/olo"ia sa& educatia sa% (eoarece si*au dat sea!a c nu poate e'ist nici succes& nici $ericire& stabil pentru u!anitate atata ti!p cat aceast proble! nu este pus la punct% 0urand& cu totii nu vor vorbi decat despre aceasta% Nu!ai c& un lucru este de a si!ti c sc/i!brile sunt necesare& iar alt lucru de a putea s aduci ntr*adevr aceste sc/i!bri% Priviti ceea ce se nta!pl n politica% Toti vorbesc de sc/i!bare, trebuie s sc/i!bi asta& trebuie s sc/i!bi cealalt% Este usor s vorbesti de sc/i!bri& dar cand nu esti pre"tit s le aduci& devii "rotesc& asta este tot% Pentru a asu!a aceast sarcin de peda"o"& nu este deci su$icient a studia trei sau patru ani la universitate& trebuie o ntrea" viat si c/iar !ai !ulte vieti% (eoarece secretul peda"o"iei se "seste n Stiinta initiatica% Inuntru& n ini!a& n su$let& n spirit& trebuie s posedati un ele!ent peda"o"ic si acest ele!ent care vibrea#& care e!an& i in$luentea#a pe ceilalti+ $r c/iar ca voi s desc/ideti "ura& ei au dorinta de a v i!ita% Ei si dau sea!a c e'ist ceva n voi lu!inos& clduros& viu si aceast lu!in& aceast cldura& aceast viat i a1uta !ai bine s ntelea" tot ceea ce voi vreti s le e'plicati% (e alt$el& nu etalandu*v cunostintele puteti actiona asupra oa!enilor% 0unostintele sunt bine nteles !i1loace puternice+ oa!enii pot $i $cuti sa ntelea" !ulte lucruri cu ar"u!ente bune& dar aceasta nu este de a1uns, ei pot $oarte bine sa ntelea"& dar ei nu se vor !isca% (oar iubirea& convin"erea& ncrederea sunt puteri care sti!ulea#& care inspir% Sunt $orte vii% Iubirea si credinta& iat puterea adevrat. 4n $ata di$iculttilor vietii& cel care posed cunoasterea intelectual& dar care nu posed dec t aceasta& este slab& te!tor& se clatin& pe cand cel care posed iubirea si credinta& c/iar $r a sti !are lucru& continu s !ear"& s se ridice& s in$runte toate obstacolele% Este spus n Evan"/elii, - (ac aveti o credint cat un bob de "rau& veti putea spune acestui !unte !isca*te si el se va !isca-% Evident& este si!bolic% Iisus nu a vurt niciodat ca oa!enii s se apuce s !ute !untii de la locurile lor% Muntii stau bine acolo unde sunt& nu ncercati s*i puneti n alt parte& lasati*i linistiti% Natura i*a plasat cu $oarte !ult ntelepciune pentru a trans!ite anu!iti curenti si radiatii% Muntii de care vorbeste Iisus& sunt alt$el de !unti situati n intelect& n ini!& n vointa% Sunt ne"li1ati acesti !unti de obscuritate& de e"ois!& de lene si voi vreti s atacati $ru!osii !unti inocenti pe care (u!ne#eu i*a $cut. Oare Iisus a deplasat !unti) Nu& el nu se ocup de ast$el de lucruri& dar el a deplasat !unti& i!pratii si continente ntre"i n capul si ini!a $iintelor+ el a #druncinat tot P!antul% Intele"eti*! bine ast#i, nu este su$icient de a acu!ula cunostinte& trebuie s lucrati asupra iubirii& credintei& ndra#nelii& alt$el veti r!ane slabi% Veti $i ca cel care si petrece tot ti!pul sau n biblioteci si care& atat de scu$undat n cartile sale& uita sa !nance, el citeste& citeste & dar devine pal& slab& $r viata si dup un anu!it ti!p este obli"at s abandone#e totul& c/iar lecturile sale% Acu!& dac voi pre$erati cunostintele livresti& dati*i dru!ul& dar v veti usca& nu veti e!ana nici iubire & nici bunatate, nu vo! intalni decat un intelect rece si sec care discut& critic& disec& dar care este incapabil de a iesi din de#ordinea care este el% Este ceea ce se nt !pla deseori studentilor n $ilo#o$ie% 0and ei si ter!ina studiile la Universitate& ei sunt co!plet de#orientati de toate aceste idei& toate aceste /eteroclite si contradictorii pe care le*au studiat% Si este nor!al& deoarece n studiile de $ilo#o$ie veti "si totul& !ai putin adevrata $ilo#o$ie% Vi se pre#int toate elucubratiile u!ane din toate secolele si din toate tarile& dar acesti pretinsi $ilo#o$i nu sunt deseori decat oa!eni destul de obisnuiti care nu au v#ut lucrurile decat prin intelectul lor li!itat% E'ceptand pe cei care posedau adevrata cunoastere a lu!ii superioare si eu i*a! !entionat n con$erintele pe

care le*a! $cut despre initierile e"iptene& "anditorii pe care i studia# tineretul s$arsesc prin a*i de#a'a& prin a le indeprta capacitatea de a discerne adevratul de $als si prin a le ndeprta credinta% 0e se poate $ace cu un tineret care nu !ai crede n ni!ic& care trieste n de#ordine) Acesta este oare scopul $ilo#o$iei) 0e interes aveti de a sti c un anu!e individ a "andit asa& iar altul& alt$el% Trebuie s d! tinerilor o sin"ur $ilo#o$ie& adevarat& unica, cea care este continut n !area carte a naturii vii% (ar pro$esorii nu o cunosc ei nsisi si ei pre#int un a!estec de idei $alse si adevrate& putin adevr si !ult $als% Trebuie s stiti c dac& continuati s*i instruiti pe studenti n acest !od& pre"titi valuri de anar/ie si sinucideri% 4ntele"eti deci& de acu! nainte& c adevarata $ilo#o$ie este cea care v d viat& iubirea& credinta% 4ncercati s nu o abandonati pentru a v arunca nebuneste n elucubratii& ori"inale poate& dar care nu v vor aduce ni!ic bun% (ovada& este c voi nu sunteti nici !ai puternici& nici !ai $ru!osi& nici !ai lu!inosi& deoarece voi nu !ancati viata& voi nu beti lu!ina, voi v !ultu!iti cu !ici detalii super$iciale n loc s !unciti n pro$un#i!e% 4n $ine& $iecare este liber s $ac ceea ce vrea& dar eu stiu dinainte care vor $i re#ultatele dac voi v /rniti cu adevrata viat sau dac v veti petrece ti!pul citind crti% P n n pre#ent voi nu ati v#ut bine di$erenta care e'ista ntre a se /rni si a citi% Eu nu citesc& eu nu a! ti!p& dar eu citesc cartea naturii si !ai citesc si pe $etele si n ini!ile voastre% (ar !ai ales& eu citesc n soare, el este cartea pe care o citesc n $iecare #i% Hilnic el !i $ace noi revelatii si din cand n cand& eu vi le co!unic% Voi la $el& !ai tar#iu& veti citi !ai putine crti pentru c veti nvt s cititi cartea naturii vii% (i!ineata& voi ncepeti #iua luind !icul de1un pentru a avea $orte necesare ndeplinirii tuturor sarcinilor voastre% (ac va veti petrece #iua ntr*o bibliotec $r a $i !ancat n prealabil& veti $i so!nolent si nu veti ntele"e ni!ic din ceea ce cititi% Pentru a !unci& trebuie s aveti $orte& iar pentru a avea $orte& trebuie s !ancati& toata lu!ea o stie% Atunci& de ce s nu ntele"eti c aceeasi le"e este si n plan spiritual) Invtati deci s cutati o /rana spiritual vie& proaspat si absorbiti*o asa cu! absorbiti ra#ele soarelui& di!ineata% Voi aveti nevoie de o /ran pur care vine de la surs& care este ca viata inssi, o /ran si!pl& puternic& care satur& care nvie . Aceast /ran este cea pe care o pri!iti aici% (e alt$el& eu v*a! spus deseori, aici& nu este o Universitate& este un restaurant% (eci& veseliti*v& deoarece c/iar dac voi nu nvtti ni!ic aici& pri!iti cel putin un elan& entu#ias!ul& viata si aceasta este esential% Voi trebuie& nainte de toate& s $iti viu si dup aceea puteti !er"e s nvtati tot ce vreti.