1.

1 Conceptul liderism politic Cuvntul lider este de origine englez (leader) i n traducere nseamn literalmente eel ce st n frunte, conduce pe ali oameni, membru cu autoritate al unei organizaii sau grup social, cu influenta vdit asupra tuturor celorlali. Liderului i sunt proprii anumite capacitati de a influena asupra altora n vederea organizrii activitatii n comun spre atingerea scopurilor comunitatii, manifestndu-se att n grupuri mici i mijlocii, ct i n comunitati de proporii mai mari - statale, zonale (regionale) sau chiar mondiale. Noiunea liderism politic este bogat dup coninut. In aspect teoretic - un aspect specific al activitatii de conducere cu o anumit comunitate de oameni n domeniul politic. in al doilea rnd, ea caracterizeaz specificitatea activitatii de conducere dintre subiectul i obiectul ei. Liderismul politic reprezint o latur important a conducerii politice. in al treilea rnd, aceast noiune integreaz n sine i alte momente, fund dup prerea lui Parsons, unul din instituiile fundamental ale sistemului politic al societatii. Astfel liderismul reprezint unul din mecanismele integrrii activitatii de grup, cnd individul se manifest n rolul de lider, adic unete, direcioneaz aciunile grupului. Liderismul politic reflect relaiile i procesele politice n structurile superioare ale puterii, fixeaz raporturile de putere dintre subiectul i obiectul politicii pe obiectul piramidei politice. Pentru liderismul politic este caracteristic influena personal a liderului asupra mentalitatii, contiinei, voinei, energiei, activismului politic al cetatenilor. Trei aspecte viznd liderismul politic sunt determinante: a) trsturile personale ale liderilor, calitatile lor omeneti (naturale, morale, profesionale); b) instrumentele, mecanismele realizrii de ctre lider a puterii. Acestea includ, sau reprezint, acel suport pe care se poate bizui, sau conta, liderul n atingerea scopurilor propuse (partidele politice, organele legislative, judectoreti, aparatul birocratic, mijloacele de comunicare n mas .a., care-i pot asigura liderului contactele necesare cu masele). c) situaia cu care se confrunt liderul, care poate fi I) normal, linitit; II) grava, complicate, de criz, sau de mijloc, adic intermediar. Combinaia acestor trei aspecte n multe privine predetermine constituirea tipului de lider politic, eficiena i rezultativitatea (randamentul) activitatii lui. 1.2 Comparatia tipurilor de lideri Fenomenul liderismul politic este supus unei tipologizri destul de variate n dependents de criteriile dup care se efectueaz tipologizarea. Este rspndit i n principiu general acceptat tipologizarea propusade Max Weber vestit sociolog i politolog german de la sf. sec. XIX nc. sec. XX. Criteriul de tipologizare este credina sau mentalitatea dominant n societate privind faptul pe ce se bazeaz puterea n societate: tradiie, lege sau charisma liderului politic.Astfel, deosebim: 1. Lideri traditionali tip fundamentat pe ereditate,sacritate si stabilitatea traditiilor lider ereditar 2. Lideri rationali-legali tip intemeiat pe increderea in legalitatea oranduirii existente, alegerii si competentei lui 3. Lideri carismatici tip bazat pe increderea in calitatile exceptionale ale liderului, posesor de carisma dar divin. Tipul carismatic se poate intalni in cele mai diverse sisteme politice: religioase Isus Hristos, Buddha, Mohammed; laice Macedon , Napoleon, Castro, Hitler, Lenin. Particularitatea carismei se manifesta prin faptul ca ea nu depinde de tipul de activiatate si de continutul moral-etic: lider carismatic poate fi si un sfant, si un infractor. Traditional, se deosebesc 3 stiluri de liderism: 1. Autoritar - liderul singur selecteaza si indica scopul, mijloacele pentru atingerea lui, distribuie rolurile, cere supunere si executare neconditionata. Membrii grului sunt intimidati daca parerea lor nu coincide cu cea a liderului autoritar, care concentreaza puterea si responsabilitatea in mainile sale. Puncte forte: ordinea si executarea. Puncte slabe: lipsa inovatiilor, scaderea initiativei persoanelor, rigiditatea.

2. Democratic se caracterizeaza prin implicarea secondantilor in procesul decizional, care se reduce la expunerea opiniei lor inainte ca liderul insusi sa decida, iar totodata secondantii au anumite privilegii si libertati limitate totusi de liderul democratic. Puncte forte: creste sustinerea si angajamentul persoanelor in executarea deciziei prin participarea proprie in procesul decizional. Puncte slabe: se pierde mult timp in procesul luarii deciziei. 3. Impartial lipsa de responsabilitate a liderului, ea e cedata membrilor grupului. Liderul nu adopta decizii importante de sine-statator, nu intervine in conflicte. Puncte forte: liderul permite mersul lucrurilor asa cum cred cei din anturajul sau ca e mai bine. Puncte slabe: grupul poate sa-si piarda orientarea fara un conducator. 1.3 Lider politic Moldova Principala particularitate in procesul de formare a liderismului contemporan moldovenesc se contureaza prin faptul ca, pe de o parte, el preia trasaturi ale liderismului democratic contemporan, iar pe de alta, a mostenit trasaturile liderismului cunoscut sistemului sovietic nomenclaturist. In societatea moldoveneasca continua sa mai persiste conducatori care nu detin calitatile unor lideri politici veritabili. O parte din ei au fost recrutati pana la obtinerea independentei,alta mai tarziu, dar conform aceleasi tehnologii. Pe de alta parte, sunt oameni cu calitati de lideri, formati deja in perioada de dupa independenta- Marian Lupu, Dorin Chirtoaca. O alta particularitate a liderismului politic moldovenesc este utilizarea metodelor populiste. Populism activitate politica bazata pe manipularea valorilor si asteptarilor populatiei. Receptivitatea ideilor populiste se explica prin cultura politica subdezvoltata a societatii, mai ales din mediul rural. Insuccesele cursului economic, situatia politica instabila au generat deceptie in multi lideri politici, astfel ca societatea nu mai vede politicieni care sunt in stare sa faca ordine in tara. Liderul actual trebuie sa corespunda cerintelor timpului si nu numai el, dar si ambianta lui care este in stare sa-l sustina si sa-l inteleaga. Liderul nu poate si nici nu trebuie sa se teama de risc, sa astepte succese garantate, trebuie sa fie apt sa depaseasca insuccesele, complicatiile neprevazute, sa poata manevra, sa depaseasca unele momente nefavorabile. RM are nevoie acuta de o noua generatie de lideri, cu o judecata strategica, neordinara, cu initiativa si receptivi la novatiile altora.