Taoismul

Diversi filozofi chinezi din sec. 5-4 .C. au expus o suma de idei si un mod de viata care au ajuns sa fie cunoscute sub numele de taoism, calea cooperarii dintre om si tendinta, sau cursul lumii naturale. rincipiile acestei tendinte por fi descoperite n ritmurile re!ulate ale apei, !azelor si focului, ritmuri care sunt ulterior ntiparite sau reproduse n cele din piatra si lemn si, mai t"rziu, n multe dintre formele artei. Dupa cum vedem, taoismul este un mod de viata - nimic ocult p"na acum - inspirat din ritmurile fenomenelor naturale. Dar cum se poate inspira un mod de viata omenesc din natura # $xemplul cel mai bun ni-l ofera artele martiale, care au mprumutat la ori!ina elemente esentiale - atac, aparare, eschiva etc - din miscarile corespunzatoate ale animalelor salbatice. %vem astfel scoli de arte martiale care poarta nume pitoresti ca scoala ti!rului, scoala maimutei etc. &a fel si n viata domestica de fiecare zi exista posibilitatea de a te inspira din evenimentele lumii naturale. 'ursele principale ale acestui mod de viata numit taoism sunt lucrarile clasice ale corifeilor taoismului ca de pilda( Tao Te Chin!, Chuan! Tzu, &ao-tze. Temele care abunda n aceste carti se pot !rupa n jurul c"torva idei de baza( tao, vidul, nonactiunea )*u-*ei+, adaptarea la conditiile exterioare. ,n 'criptura -idului perfect, autorul, &ao-tze, descrie relatavitatea punctelor noastre de vedere, a re!ulilor de viata, a prejudecatilor care se doresc absolute. .u exista n aceasta lume un principiu care sa fie valabil n toate mprejurarile. %ctivitatea noastra trebuie sa tina cont mereu de conditiile temporale. .u exista nimic impus dinainte, nimic prestabilit, peren, si de aici nevoia de suplete. Cuvntul tao are mai multe ntelesuri n China antica. entru Confucius si confucianisti el indica arta de a c"rmui a vechilor suverani. %ceasta iscusinta era laudata de Confucius si evocata pentru a redeveni un izvor de inspiratie pentru contemporanii sai. Tao semnifica ideea de iscusinta, talent pentru ceva anume, de ndem"nare, nu numai n relatie cu anticii suverani. 'i omul de rnd poate dovedi ceva iesit din comun. ,n zilele noastre aceasta nclinatie deosebita nu este absenta( sunt oameni foarte priceputi la afaceri, la arta, muzica, sportivi de performanta pe care lumea i aclama, politicieni iscusiti etc. Toti acestia au un tao al lor, adica o aptitudine iesita din comun. Chinezii admirau arcasii, cali!rafii, filozofii, n !eneral pe toti cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. %cestia erau chemati la curtea

suveranului, pusi la ncercare, si omeniti cum se cuvine atunci cnd si aratau dibacia. /n alt sens al cuvntului tao este de metoda, n sensul de tehnica de nvatare, de aplicare a ceva etc. /n tao care poate fi trasat nu poate fi eternul tao )adica( nu exista o metoda absoluta de a proceda n toate mprejurarile, un cod de purtare universal valabil etc+. ,ntr-o perspectiva si mai lar!a, tao este le!ea Cerului, adica modul lui de manifestare. Tao-ul este o miscare de du-tevino, n care alterneaza tendintele 0an! si 0in. % te adapta la aceasta miscare, nseamna a deveni una cu tao, adaptarea la miscarea cerului, poate fi considerata un tao n sine )talent, intuitie etc+. .otiunea de vid desemneaza n literatura taoista mai multe lucruri( 1. Celalalt pol al linului, reprezint"nd una din nsusirile Cerului care alterneaza constant secventele de lin si 2ol, de pro!res si declin. -idul este tendinta lucrurilor de a reveni la ob"rsia lor, de a se descompune n elementele constituente. ,n viata sociala, vidul desemneaza perioadele de haos sau entropie sociala, n care nsasi notiunea de ordine a suferit malformatii. 3. Capacitatea receptiva a totalitatii noastre psihice care permite manifestarilor psihosomatice, adeseori conflictuale, sa coexiste si sa se exprime fara nici o rezistenta n actele noastre. 4. 'tarea fara dorinte de care pomeneste ntrea!a literatura taoista. 5in si 0an! sunt termeni esentiali n filozofia taoista clasica. ,n Cartea 'chimbarilor )6Chin!+, ei nu apar, si sunt nlocuiti cu luminosul si obscurul, cu tarele si moalele, expresii care evoca o polaritate la nivel fenomenal. %m putea folosi pentru aceste adjective multe altele ca, de pilda, activ si pasiv, masculin si feminin, cald si rece. &a nivelul ntele!erii populare, 0in si 0an! confirma opiniile noastre le!ate de complementaritate, de extreme opuse, de polaritate, existente n s"nul unitatii. De aici rezulta ca 5in si 5an! nu pot coexista, asa cum lumina zilei nu coexista cu ntunericul notii, ci alterneaza. $xista un moment nsa cnd lumina si ntunericul se intersecteaza( clarobscurul. /n moment care nu dureaza, ci reprezinta doar un punct de trecere.
Confucianismul

Confucianismul este o reli!ie, cu aproximativ 7.888.888 de adepti )majoritatea n China, Coreea, -ietnam, 9aponia+, fondata de filozoful chinez Confucius )551-4:; .C+, care se preocupa de principiile bunei conduite, intelepciunea practica si relatiile sociale. Confucius nu avea intentia sa intemeieze o reli!ie noua, ci sa interpreteze si sa renasca reli!ia dinastiei <hou, cu ritualurile sale, pe care el le-a interpretat nu ca niste sacrificii facute de oameni, pentru a primi iertarea de la zei, ci ca niste ceremonii ale oamenilor, ntrup"nd modele de comportament civilizat, adunate de-a lun!ul mai multor !eneratii. %cestea insemnau pentru Confucius s"mburele societatii chineze. Confucius, al carui nume chinezesc era =un! >u Tzu, s-a nascut in statul &u, in anul 551 .C. intr-o

familie aristocrata, care-si pierduse averea si pozitia. Despre tatal lui, care a murit c"nd Confucius avea 4 ani, se spune ca fusese un razboinic puternic. Confucius a fost cel mai mic dintre cei 11 copii, traind in saracie, dar primind o educatie sanatoasa. 6n tinerete a fost profesor, dar a aspirat la o pozitie !uvernamentala, intruc"t avea o deplina incredere in capacitatea lui de a reor!aniza societatea. 'i-a petrecut mult din viata calatorind prin China, d"nd sfaturi conducatorilor. $ra unul din acei filozofi, care aspirau la salvarea unei tari, prin sfaturile pe care le dadea. 'pre deosebire de ceilalti, care si-au !asit calea in cunoastere, Confucius s-a inspirat din trecut, pe care incerca sa-l transforme in realitate. 'e declara un traditionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului. /ltimii ani din viata i-a petrecut in orasul natal, unde s-a dedicat in totalitate propovaduirii invataturilor sale. %nalectele reprezinta o colectie de invataturi ale lui Confucius, pastrate de discipolii lui, considerate sin!urele care i se pot atribui lui Confucius cu si!uranta. Confucianismul este una din cele mai influente traditii filozofice din lume, cu introspectii profunde in natura umana. Desi confucianismul a devenit ideolo!ia oficiala a statului chinez, n-a existat niciodata ca reli!ie instaurata, cu biserici si preoti. 'avantii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare intelept, fara insa a-l venera ca pe un zeu. &a r"ndul lui, Confucius nu a pretins niciodata a fi o divinitate. 6n confucianism, omul este centrul universului, el nu poate trai in izolare, ci in comunitate. 'copul vietii este atin!erea fericirii individuale, care se poate obtine prin pace. Confucius a descoperit ca intre oameni se stabilesc 5 feluri de relatii fundamentale, bazate pe dra!oste si datorie, care ar putea fi imbunatatite, daca fiecare din cei implicati si-ar aduce contributia( conducator-supus, parintefiu, sot-sotie, frate-frate, prieten-prieten. Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocupa de fiintele umane, de interesele si realizarile lor, mai de!raba dec"t de abstractiuni sau probleme de teolo!ie. $l nu este at"t o reli!ie, c"t un cod moral, care a influentat foarte mult !"ndirea si modul de viata al chinezilor. rincipiile fundamentale ale acestei !"ndiri sunt( supunere si respect fata de superiori si parinti, datorie fata de familie, loialitate fate de prieteni, umilinta, sinceritate si politete. %stazi, confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. $ste foarte !reu de distins intre ce e element taoist si ce apartine confucianismului, intruc"t am"ndoua au idei asemanatoare despre om, societate, conducatori, cer si univers. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pam"ntesc, pe cand taoismul se in!rijeste de cel esoteric si ceresc. %m"ndoua credintele au radacina in !"ndirea a doi filozofi chinezi. Confucius si &ao Tze, fondatorul Taoismului, au fost contemporani, si este stiut in ambele traditii, ca ei au avut c"teva dialo!uri.
?uddismul

Cu o traditie veche de peste doua milenii, cu forme diverse, potrivit tarilor in

care s-a dezvoltat si deseori !reu accesibil pentru occidentali, buddismul nu poate fi separat de mediul in care a aparut( 6ndia secolelor 7 si 5 .C. ?uddismul are peste 4:8 milioane de adepti si a fost fondat de 'iddharta 2autama, cunoscut si sub numele de 'a@0amuni )numele de clan+ sau ?uddha, care nu este un nume, ci un titlu, insemn"nd Cel iluminat. ?uddha nu a pretins niciodata ca ar fi Dumnezeu, si nici n-a fost privit ca atare de buddisti. $l a fost o fiinta omeneasca care a atins un nivel ridicat de cunoastere, intele!"nd viata c"t mai adanc posibil. 6n pofida zelului unor naratori ulteriori, care a transformat bio!rafia lui ?uddha intr-o adevarata le!enda, mai este inca posibila reconstituirea marilor etape ale vietii celui care, dupa 54: de existenta anterioare, animale si umane, in care s-a dedicat practicarii virtutilor si acumularii unor fapte meritorii, hotaraste sa se manifeste pentru ultima data, m"nat de compasiune fata de fapturile aflate in suferinta pe tar"mul 6ndiei. .ascut print, intr-un mic re!at nepalez, Terai, in s"nul unei familii bo!ate, copilul, care se pare ca manifestate calitati iesite din comun, primeste numele personal de 'iddharta. Tineretea lui a fost cea obisnuita pentru un t"nar nobil din epoca sa( viata indestulata, studii, casatorie. 6n jurul v"rstei de 48 de ani, c"nd, se spune, urma sa devina tata, descopera prin intermediul a patru int"lniri, mai int"i suferintele care-i apasa pe oameni( batr"netea, boala, moartea, apoi o cale spre speranta unei eliberari, prin ima!inea senina a unui calu!ar care traieste in sihastrie. Dez!ustat de existenta sa de placeri desarte, el ale!e sihastria si dupa multi ani de cautari felurite, opteaza pentru Calea de mijloc, care il va face sa intelea!a lucrurile asa cum sunt( iluzorii, trecatoare si sa descopere o metoda ce poate elibera definitiv fiinta de patimi, de iluzii aducatoare de suferinta. %ceasta este Desteptarea si din acest moment merita pe deplin titulatura de ?uddha )Cel iluminat+, din radacina sanscrita ?udh )a se destepta, a se ilumina+. Aezist"nd ispitei de a accede imediat la o eliberare personala e!oista, ?uddha se hotaraste sa rasp"ndeasca invatatura sa. Timp de 48 ani, va calatori prin -alea 2an!elui, explic"ndu-si doctrina, apel"nd din c"nd in c"nd la amintirile din vietile sale anterioare, adun"nd in jurul lui calu!ari si adepti laici, accept"nd chiar, spre sf"rsitul vietii, la insistentele discipolului sau %nanda, intrarea in comunitate si a calu!aritelor. %juns la o v"rsta avansata si consider"ndu-si misiunea implinita, el dispare pentru totdeauna, inalt"ndu-se in arinirvana. 6mediat dupa moarte, relicvele sale vor fi vehement disputate, apoi impartite intre mai multe re!ate. ?uddismul s-a stins in 6ndia acum 1888 de ani )desi, a renascut recent+. '-a extins la sud, in 'ri &an@a si sud-estul %siei, unde o forma a buddismului continua sa infloreasca, si la nord, in Tibet, China, Bon!olia si 9apan. >orme ale buddismului mai sunt practicate in aceste tari, desi in ultimul secol au suferit mari modificari, efecte ale comunismului. De asemenea, in ultimul secol, buddismul a ajuns si in -est, unde sute de mii de oameni au devenit adepti.

'piritul liber de a cerceta, de a intreba este o trasatura importanta a buddismului. ?uddha insusi a incurajat oamenii sa cerceteze ei insisi adevarul invataturilor sale, inainte de a le accepta. ?uddha nu a vrut niciodata ca oamenii sa practice invataturile sale din credinta oarba sau din superstitie. Camenii ar trebui sa puna in aplicare numai ceea ce cred ei ca le este benefic fizic si psihic. Deoarece buddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a ale!e sin!ur, este o reli!ie toleranta fata de celelalte reli!ii, invat"nd oamenii sa traisca in armonie unii cu altii, indiferent de rasa sau reli!ie. ?uddismul recunoaste toate fiintele ca fiind e!ale, predica iubirea universala, bunatatea si compasiunea nu numai fata de semeni, ci si fata de toate creaturile, care impreuna cu oamnii impart acelasi mediu. Daca oamenii doresc sa traiasca fericiti in lumea aceasta, ei trebuie sa aiba !rija si sa contribuie la bunastarea celorlalte fiinte. ?uddismul vede viata ca un proces de schimbare continua, iar scopul celor ce practica aceasta reli!ie este sa profite de acest fapt. %sta inseamna ca, in opinia lor, omul se poate schimba in bine, factorul decisiv in aceasta schimbare il detine mintea omeneasca, iar buddismul a dezvoltat multe metode de antrenare a mintii. >oarte importanta este meditatia, care este o cale de inducere a unor stari pozitive, caracterizate de calm, concentrare, constienta si emotii, cum ar fi prietenia. ?uddismul ne invata ca prin meditatie si printr-un comportament moral, se poate atin!e .irvana, o stare de iluminare, de desteptare, desi inainte de a ajun!e aici, omul este subiectul mai multor vieti, unele dintre ele bune, altele rele, depinz"nd de @arma fiecaruia. =arma este definita ca actiunea intentionata, altfel spus, fiecare !est, vorba sau fapta facute constient si intentionat. =arma inseamna intentie buna sau rea. Conform pricipiului cauza-efect, @arma dintr-o viata anterioara determina natura vietii prezente. &a baza invataturii lui ?uddha stau cele patru adevaruri sfinte( 1. -iata este suferintaD 3. 'etea de placere este ori!inea suferinteiD 4. Durerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete, prin anihilarea totala a dorinteiD 4. entru a indeparta dorinta, trebuie urmat drumul cu opt ramuri, denumit .obila Carare Cctupla, care inseamna( intele!ere dreapta, !"ndire dreapta, cuv"nt drept, fapta dreapta, mijloace de existenta drepte, efort drept, concentrare dreapta. Cele cinci percepte sunt( 1. 'a nu omori. 3. 'a nu furi. 4. 'a nu minti. 4. 'a nu fi imoral. 5. 'a nu consumi dro!uri sau bauturi alcoolice.

?uddha este un m"ntuitor, in sensul ca arata o cale, dar fiecare ram"ne liber s-o urmeze sau nu. &inia de conduita este propusa, nu impusa, si drumul este lun! si solitar. Cele patru adevaruri constituie mostenirea inestimabila lasata de ?uddha, si niciodata, de-a lun!ul istoriei sale, indiferent de imbo!atirile si transformarile sale, buddismul nu va lepada nici cea mai mica parte din aceasta invatatura initiala. ?uddismul a venit ca o reli!ie noua, ceruta de sufletul popular, care nu putea concepe reli!ia austera si rece, fara temple si zei, de pura contemplare filozofica, care era brahmanismul. ,ntemeietorul acestei reli!ii, care numara peste 158 de milioane de credinciosi, este nteleptul ?uddha )nume de nastere( 'iddharta+, din familia princiara 'a@0a. Duc"nd o viata plina de placeri n cadrul familiei, a ajuns prin meditatie un ntelept )?uddha+, dupa ce, parasind familia, deveni calu!ar muni, de aici si denumirea de 'a@0amuni, sub care mai e cunoscut. ,ntelepciunea descoperita de el era ca, pentru a domina viata, trebuie sa stii sa te eliberezi de ea, tinz"nd catre nirvana. Deci, n fond, acelasi principiu ca si brahmanismul. Deosebirea, care a si asi!urat succesul buddismului, e ca, desi nici el nu nvata masele despre zei, adeptii lui ?uddha lau facut pe el semizeu si i-au instituit un cult. %cesta i-a asi!urat succesul, fata de ri!iditatea abstracta a brahmanismului, desi ?uddha nsusi propa!a aceleasi invataminte( a!nosticismul reli!ios, eliberarea de viata, metempsihoza dupa moarte si trecerea n nirvana. rin or!anizarea pe care si-a dat-o, dar mai ales prin admirabilele ordine calu!aresti pe care le-a or!anizat, buddismul a izbutit sa se rasp"ndeasca foarte rapid, mai ales n afara !ranitelor 6ndiei( China, Tibet, 9aponia, nlocuind peste tot aproape complet brahmanismul anterior. ,n 6ndia, buddismul, desi a prins, s-a amestecat n cur"nd cu alte reli!ii populare, d"nd nastere unei noi reli!ii, denumite hinduism sau neobrahmanism, n care s-a contopit si brahmanismul, si care este astazi reli!ia cea mai rasp"ndita n 6ndia, numar"nd peste 388 milioane de adepti. Caracteristic e faptul ca neobrahmanismul )hinduismul+ a mprumutat foarte multe elemente crestinismului si o directie a lui, vishnuismul, a adoptat at"t ideea de treime, c"t si pe cea de ntrupare si rascumparare. Cu toate acestea, datorita curentelor si riturilor populare, care au fost adoptate de hinduism, ca si de vishnuism, practicile si ceremoniile lor sunt asa de bizare E se mer!e chiar p"na la sacrificiii umane oferite zeitei =ali E nc"t neobrahmanismul )hinduismul+ pare a reprezenta un posibil re!res spiritual, chiar fata de brahmanismul clasic anterior.
?rahmanismul

$ste vechea reli!ie care stap"neste si astazi n 6ndia. $ste in amestec ntre politeismul naturalist al -edelor, cum se numesc cartile sacre ale brahmanismului, si monismul panteist, iesit din meditatiile reli!ioase ale preotilor brahmani. Aeli!ia -edelor, anterioara brahmanismului, era prea

naturalista si prea senzualista. azitorii si cititorii -edelor E preotii brahmani E au cautat sa spiritualizeze acest naturalism si au creat un zeu unic, ?rahma, care nu este altceva dec"t ru!aciunea zeificata. ,n fond, t ?rahma nu este dec"t o abstractie, un neant. Din acest neant, brahmanismul face sa se nasca totul, n el, iar prin purificare si spiritualizare, sa se rentoarca tot la el. De aici principiul metempsihozei sustinut de brahmanism, pentru ca, prin reincarnarea sufletelor dupa moarte n alte trupuri, sa se poata face purificarea si reintoarcerea lor n ?rahma, adica n neant. ,n forma aceasta abstracta, brahmanismul nu a fost accesibil maselor populare. ,n schimb, brahmanii-preoti au facut din reli!ie mai mult un motiv de meditatie filozofica. 'ensul si rostul vietii fiind neantulnimicul, suprema fericire este sa parasesti aceasta viata. De aici caracterul de austeritate si asprime ascetica al brahmanismului.
Finduismul ).eobrahmanismul+

Finduismul zilelor noastre nu este acelasi cu Finduismul de acum 5888 de ani. Aeli!ia hindusa a evoluat in acesti ani. %cum ea cauta sa fie o sinteza a diverselor idei si influente ce strabat intre! subcontinentul indian si care reprezinta sute de !rupuri sociale, culturale si tribale. De fapt, insasi termenul hindu nu este ori!inar din 6ndia. $l este denumirea persana a fluviului 6ndu. 5o!hi Aamachara@a face aceasta observatie( GDiferitele secte hinduse, desi practic par sa fie reli!ii diferite, in realitate se considera a nu fi decat diferite secte si diviziuni ale /nei 'in!ure Aeli!ii $terne a 6ndiei, bineinteles, fiecare consider"ndu-se pe sine ca fiind cea mai buna si mai favorizata exprimare si interpretare a ei.G 'crieri sacre 'cripturile hinduse au fost culese de-a lun!ul a sute de ani, incep"nd cu scrierea traditiilor orale existente in ultima jumatate de mileniu inainte de Cristos. %ceste scripturi sunt cunoscute sub numele de -eda )care inseamna, intelepciuneHcunoastere+. ortiunea de incheiere a scrierilor -eda este numita /panishads, care reprezinta o sinteza a invataturilor vedantice. rincipalele invataturi ale scrierilor /panishads includ crezul in panteism, in ispasirea @armica si in reincarnare. oate cea mai bine-cunoscuta parte a -ede-lor este le!enda hindusa a lui ?ha!avad-2ita, care este povestea unui print razboinic, pe numele de %rjuna si a conducatorului sau de car =rishna, o incarnare de!hizata a zeului hindus -ishnu. ?ha!avad-2ita a fost scrisa si ulterior modificata intre anii 388 .C. si 388 d.C. C ilustratie a pluralismului si a naturii Finduismului se !aseste in compararea Dumnezeului le!endei ?ha!avad-2ita cu Dumnezeul literaturii vedice timpurii. Dumnezeul descris de catre 2ita este personal si adeseori pare monoteist )adica, e vorba de un sin!ur Dumnezeu, care este personal si nu parte a creatiei sale+. Cu toate acestea atunci c"nd cineva citeste scriptura vedica timpurie, va descoperi ca Dumnezeu este

prezentat ca fiind panteist )adica, toata creatia este una, fie ca este divina sau nu+. Finduismul contemporan $xista trei clasificari de baza, in care sutele de secte hinduse se impart n( 1. Bonistii abstracti, care subliniaza unitatea filozofica a universului, in locul ideii reli!ioase sau teiste. 3. %deptii lui -ishnu, care sunt devotati inchinarii )in multe forme diverse+ zeului -ishnu )manifestat in forme diverse+, si considerat forma suprema de divinitate. 4. %deptii 'hivei, care se devoteaza inchinarii zeului 'hiva, cea mai superioara manifestare a divinitatii. Beditatia Transcedentala, cu accentul ei filozofic, se incadreaza in clasa monista, in timp ce 'ocietatea 6nternationala pentru Constiinta =rishna, sustine ca =rishna, Dumnezeul suprem, este totuna cu -ishnu, astfel ei fiind identificati cu adeptii -ishnuismului. $xpertul in reli!iile lumii .inan 'mart remarca problemele diverselor sisteme contemporane de crezuri hinduse( 6n concluzie ar trebui sa se puna intrebarea, care este esenta Finduismului # $ste o intrebare !rea. $xista hindusi ortodocsi, care nea!a existenta lui Dumnezeu. %ltii, desi nu-l nea!a pe Dumnezeu, ii acorda un loc secundar, consider"ndu-l o faza iluzorie a %bsolutului. 6ntr-o asemenea varietate de opinii teolo!ice, ce ram"ne necesar crezului hindus # Cu certitudine, doctrinele reincarnarii si a eternitatii sufletului. 6ma!inea lumii ca un loc in care spiritul nemuritor al omului este la nesf"rsit implicat in ciclul reincarnarii domina ima!inatia indiana de aproape trei milenii. Ca adau!ire, un complex sistem social a dat forma reli!iei actuale a subcontinetului intr-o indelun!ata perioada de timp. De aceea, Finduismul nu este doar una dintre cele mai vechi reli!ii ale lumii, ci si una dintre cele mai complexe. %ceasta complexitate manifestata prin un!hiurile diferite din care se determina realitatea finala este cea care atra!e si ii fascineaza pe multi intelectuali. Desi foarte variat, dupa 9osh BcDo*ell, apolo!et crestin, in Finduism se mai !asesc urmatoarele concepte comune( - ?rahman, eternul Trimutri, sau Dumnezeu trei-in-unul )trinitar+( ?rahma )ca si Creator+, -ishnu )ca si astrator+ si 'hiva )ca .imicitor+. - 'upunerea 'oartei, devreme ce omul nu este in afara, ci parte a lui ?rahma. - 'istemul Castelor, determinate de le!ile lui Banu. - .irvana, starea finala atinsa la emanciparea sufletului din lantul de nasteri si renasteri. - 5o!a, disciplina care-l face in stare pe individ sa-si controleze trupul si emotiile. - Dharma, &e!ea Crdinii Borale, pe care fiecare individ trebuie sa o !aseasca si sa o urmeze pentru a atin!e .irvana. rin urmare, Finduismul este foarte tolerant fata de celelalte reli!ii, fiindca

!aseste o asemanare la fiecare si cauta sa le asimileze. Crezuri hinduse Dumnezeu( .u exista despre Dumnezeu o idee unica. Conceptele hinduse despre divinitate includ oricare dintre urmatoarele( monismul )toata creatiaHexistenta este una+D panteismul )toata creatiaHtot ce exista este divin+D panenteismul )Dumnezeu se afla in creatie ca si sufletul in corp+D animismul )Dumnezeu, sau mai multi Dumnezei, traiescHsalasluiesc in creatiile sale, cum ar fi copacii, pietrele, animalele etc+D politeismul )exista multi Dumnezei+D henoteismul )exista mai multi Dumnezei dar ne inchinam unuia sin!ur+D monoteism )exista doar un sin!ur Dumnezeu+. =arma si 'amsara( >undamentala pentru !andirea hindusa este idea ca toate sufletele sunt eterne si raspunzatoare pentru faptele lor din timp. =arma se refera la datoria creata de faptele rele ale unui om pentru care trebuie sa se ispaseasca )prin diferitele sisteme hinduse+, pentru ca el sa scape din ciclul de 'amsara, de reincarnari )in care sufletul locuieste in trupuri omenesti succesive+, sau de transmi!rare )in care sufletul locuieste in trupuri succesive omenesti, animale, sau chiar de plante si alte obiecte fara viata+. &e!ea @armei se aplica at"t oamenilor c"t si animalelor. De aceea, renasterea poate lua o forma superioara sau inferioara, urc"nd prin ea in sus pe scara sociala, )renastere ca membru al unei caste superioare+ sau cobornd pe scara sociala, )renastere intr-o casta mai inferioara sau ca animal+. B"ntuire( Cele trei cai principale hinduse de m"ntuire includ @arma mar!a )adica metoda+, care este calea actiunii dezinteresateD bha@ti mar!a )calea devotarii+ si jnana mar!a )calea cunoasterii si a descoperirii mistice+. 9nana mar!a obtine realizarea de sine prin constienta intuitiva si revelatie mistica. ?ha@ti mar!a obtine realizarea de sine prin jertfe rituale si disciplina. Bo@sha( Concept cunoscut si sub numele de mu@ti, este termenul hindus folosit pentru scaparea, eliberarea sufletului din ciclul @armei. De aceea, pentru un hindus, telul suprem al existentei sale este sa fie eliberat din samsara )ciclul obli!atoriu al vietii+ si din le!ea @armei cu sirul ei lun! de nasteri, morti si renasteri. C"nd cineva obtine aceasta eliberare, respectivul se crede ca intra intr-o stare de desav"rsire, de perfectiune. 'istemul de caste( $ste o trasatura unica a reli!iei hinduse. Aelatarea ori!inilor castelor este interesanta. 'e spune ca ?rahma l-a creat pe Banu, primul om. Din Banu s-au nascut patru feluri de oameni, dupa cum a hotart creatorul ?rahma. Din capul lui Banu au iesit ?rahmanii, cei mai buni si mai sfinti oameni. Din m"inile lui Banu au iesit =shatri0as, conducatorii si razboinicii. Beseriasii au iesit din coapsele lui si au fost numiti -ais0as. Aestul oamenilor au iesit din picioarele lui Banu si sunt cunoscuti sub numele de 'udras. Cdata cu trecerea timpului, sistemul castelor din 6ndia a devenit tot mai complicat, ajun!"nd astazi sa existe mii de subcaste. %cesta constituie inca parte inte!rala

a ordinii sociale a 6ndiei, chiar daca a fost scoasa in afara le!ii de catre !uvernul indian. Din vremurile cele mai timpurii, hindusii au venerat vaca si au considerat-o posesoarea unei mari puteri. 6n privinta notiunii de Dumnezeu, fiinta suprema a Finduismului este indefinita, este impersonalul ?rahma, %bsolutul filozofic. Crestinismul afirma ca exista o sin!ura fiinta suprema care este infinitul Creator personal. e deasupra, Dumnezeul crestin este iubitor si deosebit de interesat si implicat in treburile umanitatii, in puternic contrast cu distanta divinitate a Finduismului. Findusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului ?rahma, lipsit de valoare individuala sau personala. Crestinismul insa, invata ca omul a fost facut in ima!inea lui Dumnezeu av"nd personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dra!oste. Desi ima!inea lui Dumnezeu din om a fost corupta la caderea acestuia in pacat, omul ar fi inca nespus de pretuit de catre Dumnezeu. 6n Finduism nu exista ideea de pacat impotriva unui Dumnezeu sf"nt. >aptele nele!iuite nu sunt sav"rsite impotriva vreunui Dumnezeu, ci sunt in principal rezultatul i!norantei. %ceste rele pot fi biruite urm"nd principiile si doctrina m"ntuirii castei din care face parte. Crestinismul, vede pacatul ca fiind un act real de rebeliune impotriva unui Dumnezeu perfect si sf"nt. Toate pacatele sunt acte de razvratire impotriva le!ii lui Dumnezeu. 6n Finduism m"ntuirea se poate dob"ndi in trei feluri( prin cunoastere, fiindca a cunoaste reprezinta parte a fundamentalului ?rahma si nu o entitate separataD prin devotament, care inseamna dra!oste si ascultare fata de o anume zeitate, sau prin fapte sav"rsite conform ritualurilor. %ceasta m"ntuire este necesara din lun!ul ciclu de nasteri, morti si renasteri. B"ntuirea in Crestinism este scapare de la potentiala separare eterna de Dumnezeu si ea nu se poate obtine prin fapte bune, ci este oferita fara plata de Dumnezeu tuturor celor ce vor sa o primeasca. Finduismul considera lumea materiala ca fiind trecatoare si de importanta secundara fata de descoperirea ?rahmanului, in timp ce Crestinismul considera lumea ca av"nd o realitate obiectiva ce isi are sursa in vointa creatoare a lui Dumnezeu. Findusii privesc lumea ca fiind doar o extensie, o prelun!irea a lui ?rahma, o parte a %bsolutului, in timp ce crestinii o privesc ca fiind o entitate cu totul diferita in natura ei de Dumnezeu si care nu este parte a unui sistem universal sau monist. %ceste contradictii reprezinta diferentele majore intre cele doua reli!ii. Conform Finduismului problema fundamentala a omului nu este morala, ci metafizica. Cmul nu este vinovat ca a incalcat le!ea morala a lui Dumnezeu ci pentru ca si-a uitat adevarata lui natura, iar acum se recunoaste ca fiind altceva. Cmul nu este un pacatos. ur si simplu el este in!orant fata de sine, de adevaratul lui $u. roblema se afla in constiinta lui. B"ntuirea lui consta in atin!erea acelei stari ori!inale de constiinta pe care a pierdut-o. %devarata natura a omului sau constiinta lui ori!inala este definita in moduri diferite de !uru monisti sau panteisti. 2urul monist, care crede ca Dumnezeu, omul si

universul sunt de fapt un tot unitar, afirma ca Cmul este Constiinta 6nfinita sau Dumnezeu, dar care s-a implicat intr-o constiinta finita, rationala si personala. %t"ta vreme c"t ram"ne in aceasta stare, se va naste de nenumarate ori in aceasta lume de suferinta. De aceea, m"ntuirea consta in depasirea, transcenderea acestei constiinte personale si finite si prin contopirea cu Constiinta 6nfinita si 6mpersonala )sau cunoasterea ei+, in felul acesta scap"nd din ciclul de nasteri si morti. B"ntuirea este o chestiune de perceptie sau de realizare. Deja esti una cu Dumnezeu, nu-ti ram"ne dec"t sa percepi sau sa realizezi acest fapt. % percepe, in acest context, nu este o activitate a mintii. .u se pune problema de a cunoaste din punct de vedere intelectual sau de a deduce lo!ic ca noi suntem Dumnezeu, ci mai de!raba de a transcende, de a depasi, aceasta cunoastere rationala si constienta si de a experimenta o stare superioara de constiinta sporita, care este Dumnezeu si adevaratul sine. 2urul panteist nu sustine ca omul este, sau devine vreodata, Dumnezeu. Dumnezeu ar fi o fiinta personala pe numele de =rishna. 'tarea ori!inala a omului este constiinta =rishna, iar adevarata lui natura este de a fi un slujitor iubitor al lui =rishna. Dar omul a uitat acest lucru si a devenit captivul acestei lumi materiale. %cum trebuie sa-si restabileasca le!atura cu =rishna si sa dob"ndeasca Constiinta =rishna. Doar atunci omul va iesi din ciclul de nasteri si morti si va trai pentru totdeauna impreuna cu =rishna in 2olo@a, adica cer. 6n Finduism m"ntuirea consta deci in descoperirea, perceperea sau experimentarea naturii noastre adevarate. %ceasta realizare are loc atunci c"nd putem sa ne modificam constiinta noastra si sa ajun!em la o stare superioara de constiinta. Cum putem sa ne modificam constiinta # rin manipularea sistemului nostru nervos, deoarece constiinta este dependenta de el. 6n mileniul care s-a scurs, s-au pus la punct numeroase tehnici care sa manipuleze sistemul nervos al omului pentru a putea obtine modificarea constiintei lui. %ceste tehnici sunt in !eneral cunoscute sub numele de tehnici 0o!a. /na dintre aceste tehnici este hatha 0o!a )m"ntuirea prin exercitiul fizic+. Fatha 5o!a, care consta din exercitii fizice si de respiratie, este o metoda foarte veche. Crezul ca omul poate dob"ndi m"ntuirea prin exercitii fizice se bazeaza pe faptul ca m"ntuirea se presupune a fi o chestiune de perceptie, ce depinde de starea sistemului nervos al omului, care la r"ndul lui depinde de conditia lui fizica. rin manipularea psiholo!ica a trupului omenesc, sistemul nervos poate fi imbunatatit iar constiinta modificataHschimbata. roblema pe care o creaza Fatha 5o!a este faptul ca ea necesita un proces indelun!at si anevoios, care cere multa disciplina si un profesor competent. 6ntrebarea frecvent pusa este daca un crestin poate sa practice Fatha 5o!a. Cdata ce o persoana cunoaste modificarea de constiinta si are o viziune a posibilitatilor, aceasta persoana se deschide filozofiei hinduse. C alta metoda de transformare a constiintei este japa 0o!a )metoda mecanica de m"ntuire+. 9apa 5o!a inseamna repetarea sau invocarea unei mantre )de re!ula,

este o formula care contine numele unui Dumnezeu sau al un spirit rau+. 2urul de orientare monista prefera sa folosesca un nume simbolic al lui Dumnezeu cum ar fi Cm, sau o mantra al carei inteles initiatul discipol nu-l cunoaste, pentru ca astfel numele, sau mantra respectiva, sa nu creeze, prin asociere, in mintea lui !"nduri sau ima!ini. Aepetarea constanta a unui sunet elimina toti ceilalti stimuli, concentr"nd astfel mintea asupra lui si in cele din urma sunetul devine un non-stimul. >aptul acesta induce o stare in care mintea este constienta sau treaza, dar nu este constienta sau treaza fata de ceva anume sau de vreo idee. 'e spune ca aceasta este constienta constiintei. Ca omul este constient de constiinta. $a este numita Constiinta ura sau Constiinta Transcedentala. >iindca initierea in Beditatia Transcedentala este o chestiune privata, multi crestini o considera misterioasa. De fapt, ea este simpla. Celui ce este interesat in initiere i cere sa aduca flori, dulciuri, o batista alba, camfor etc. 6n timpul ceremoniei instructorul se inchina unei foto!rafii a !uru-lui lui si apoi ii cere initiatului sa se plece inaintea pozei acestuia. 6nvatatorul sau instructorul cere binecuvantarea diversilor zei si diferitelor zeite apoi ii transmite initatului o mantra. De obicei, mantra este un cuv"nt scurt, nume al unei divinitati cum ar fi Aam, Cm, Frim, 'rin!, %in!. Discipolului ii este cerut sa seada intr-o pozitie confortabila, sa-si inchida ochii si sa repete mantra cu voce joasa, de exemplu, Aam...Aam...Aam..., primele 38 de minute. 6 se spune ca mai int"i va uita de restul lumii si ca va deveni constient doar de mantra. %poi, va uita si de mantra si va transcende toate !"ndurile si simtamintele, devenind constient de constiinta. %ceasta este starea transcedentala de constiinta. Dupa c"tva timp, cel ce mediteaza atin!e o stare superioara de constiinta, numita Constiinta Cosmica, stare in care el este constient at"t de lume c"t si de Constiinta ura. Dupa ce au trecut mai multi ani de meditatie, respectivul poate atin!e Constiinta Divina, in care el ajun!e sa perceapa nivelurile mai subtile ale lumii obiective. 'e spune ca in aceasta stare omul poate chiar comunica cu pasarile, cu animalele, cu plantele, cu pietrele. Dupa aceasta se ajun!e la starea finala de /nitate a Constiintei, in care omul se percepe in unitateHcontopire cu universul. %ceasta este considerata eliberarea. Bahesh 5o!hi numeste aceasta metoda, metoda mecanica de realizare a Dumnezeirii. $l spune ca este posibil sa-l descoperi pe Dumnezeu pe aceasta cale, fiindca Aealizarea Dumnezeirii este o chestiune de perceptie iar procesul de perceptie este at"t mecanic, c"t si automatic. entru a percepe obiectele externe nu trebuie dec"t sa ne deschidem ochii, iar vederea obiectului vine automat fara folosirea intelectului sau a emotiilor. 6n acelasi fel, pentru a percepe constiinta interioara, nu trebuie dec"t ca noi sa ne indreptam atentia inspre interior si, in mod automat, vom ajun!e sa o percepem. erceptia exterioara este rezultatul cresterii pro!resive a activitatii sistemului nervos. erceptia launtrica este rezultatul diminuarii activitatii, p"na ce intre! sistemul nervos inceteaza sa mai functioneze si atin!e o stare de

liniste, o stare de atentie odihnitoare. 6n felul acesta se ajun!e la realizarea lui 'tai nemiscat si afla ca $u sunt Dumnezeu.
6slamul )Bahomedanismul+

6slamul, este numele dat reli!iei aparute in urma revelatiilor si invataturilor lui Bahomed si este considerata una din marile reli!ii ale lumii, beneficiind de peste un miliard de adepti. 6slamul, mesajul lui Dumnezeu revelat profetului Bahomed prin mijlocirea arhan!helului 2avril, s-a nascut la Becca in %rabia, la inceputul sec. : d.C, fiind ultima dintre reli!iile monoteiste. 6slam este un cuv"nt arab, care - printre altele - inseamna( pace, salut, ascultare, loialitate, credinta, supunere la voia Creatorului /niversului. 6storia de inceput a 6slamului a !ravitat in jurul unui sin!ur personaj central( Bohamed )Cel preaslavit, Cel laudat+, care s-a nascut in jurul anului 5:8 d.C. in orasul Becca din %rabia si murit in anul 743. Aamas orfan la o v"rsta fra!eda, Bahomed a fost crescut de unchiul sau %bu Talib si de sotia acestuia >atima, care s-au ocupat si de educatia lui. Datorita onestitatii si corectitudinii sale exemplare, locuitorii din Becca l-au poreclit al-%min )Cel onest, Cel inte!ru+. Calitatile sale morale erau at"t de mult elo!iate, inc"t o ne!ustoreasa vaduva, bo!ata din Beca, =hadija, i-a propus sa-l ia sub protectia sa. Dupa un timp, aceasta l-a cerut in casatorie pe acesta, care a acceptat. &a 48 de ani, Bahomed a inceput sa mediteze, pun"ndu-si diverse intrebari despre autenticitatea lui Dumnezeu, a cultului practicat de arabi, al carui centru era la Becca. &a v"rsta de 48 de ani, Bohamed are o revelatie( n!erul 2avril )respectiv o entitate din lumea spirituala+ i se arata, spun"ndu-i ca el este Besa!erul Domnului. Dupa c"tva timp, revelatiile in stare de transa se succed in mod re!ulat si profetul primeste comunicari din cealalta lume )in numele Creatorului 'uprem %llah+ de a anunta mesaje lumii. =oran )Iuran+ este termenul arab pentru recitare si se refera la revelatiile facute de %llah lui Bahomed, pastrate si considerate de musulmani ca fiind 'cripturile 6slamice. =oran-ul, cuv"ntul lui %llah )Dumnezeu+ este considerat cea mai valoroasa lucrare literara in arabica clasica, iar orice traducere a ei ar fi o blasfemie, o falsificare de neiertat a mesajelor >iintei 'upreme. Totusi, in acest secol, =oran-ul a fost tradus in limba turca si in limba vorbita de oamenii din 6ran )farsi+ si este recitat in timpul serviciilor reli!ioase din Turcia si 6ran, fapt !reu de acceptat de catre comunitatea musulmana externa. =oran-ul este un sin!ur text, intr-o sin!ura limba. $ste memorat de milioane de musulmani din diferite parti ale lumii )musulman este numele dat celui ce adereaza la reli!ia islamicaD este un cuv"nt arab nrudit cu termenul de 6slam si inseamna cel ce se supune vointei lui %llah+. =oran-ul este compus din 114 sure )capitole+, care trebuie citite si recitate conform unor re!uli. Busulmanul care il atin!e sau citeste din =oran trebuie sa fie intr-o stare de curatenie si puritate. 'copul vietii, asa cum apare in =oran, este sa traiesti

pentru ce te-a creat %llah, sa te inchini lui si sa te supui poruncilor lui, care sunt date in interesul oamenilor. Conform invataturilor din =oran, cel mai mare c"sti! este sa ajun!i in rai, iar cea mai !rea pierdere este sa ajun!i in iad. Cei care sunt atrasi numai de starea materiala, de bo!atie si placeri, fara a-si cultiva calitati morale, sunt considerati de %llah, animale, sau mai rau ca ele. Cei care nu-l slujesc pe %llah si nu respecta poruncile lui sunt numiti morti, surzi, muti sau orbi. .evoia de a invata, studia si urma =oran-ul trebuie sa fie mai importanta decat aceea de a respira, a m"nca si a bea pentru a supravietui, deoarece viata traita fara indrumarea =oran-ului este o viata mizerabila, care atra!e pedeapsa vesnica. 6n 6slam, pacatul si m"ntuirea sunt asociate cu doua conceptii( fapte si soarta )@ismet+. >iecare musulman, care spera sa scape de judecata lui %llah, trebuie sa indeplineasca obli!atiile celor Cinci 't"lpi ai Credintei( 1. Aecitarea 'hahada-dei )G.u este alt dumnezeu in afara de %llah, iar Bahomed este profetul lui %llah.G+ 3. Cinci ru!aciuni zilnice prescrise )obli!atorii+ )'alat sau .amaz+. %cestea includ in!enunchieri si prosternare in directia orasului sf"nt, Becca. 4. Bilostenia )<a@at+, care este deosebita de zeciuiala, devreme ce musulmanilor le este cerut sa ofere numai o patrime din venitul lor ca si contributie caritabila. 4. ostirea )'aum sau Auzeh+ in timpul intre!ii luni a Aamadan-ului, cand musulmanii trebuie sa posteasca de la orice m"ncare si bautura, incep"nd de la rasaritul soarelui p"na la apus, ca ispasire pentru propriile lor pacate din anul precedent )cu toate acestea, dupa apusul soarelui, multi musulmani tin petreceri, iar altii se trezesc inainte de rasarit pentru a m"nca ceva mai mult, inainte ca soarele sa rasara si postul sa inceapa din nouJ+. 5. elerinajul )Fadj+ la Becca, cetatea sf"nta, cel putin odata in viata pentru fiecare musulman. Aazboiul sf"nt )Djihadul+ era considerat o conditie, sau obli!atie, a credintei iar musulmanii de la inceputul existentei 6slamului au crezut ca era de datoria lor sacra de a ucide pe cei care nu adoptau sin!ura credinta GadevarataG. 6slamismul contemporan este mult mai moderat, desi multi doresc restaurarea Djihad-ului ca fiind unul din elementele fundamentale ale credintei islamice. 'ituatia politica a Crientului 6ndepartat, %propiat si Bijlociu demonstreza ca Djihad-ul nu este, din pacate, doar fictiune reli!ioasa. 6ntrea!a lume resimte profund rabufnirile acestui fel de razboi Gsf"ntG, care a socat atat de mult lumea noastra prin violenta si irationalul manifestarilor lui. >ondatorul sau, Bahomed, arab de ori!ine, s-a nascut la Beca la anul 5:8 d.C. 'e ocupa la nceput cu comertul, ajutat de bo!ata vaduva =hadija, cu care mai t"rziu se si casatoreste. rin natura comertului intra n contact cu crestini si iudei, fac"nd cunostinta cu ambele reli!ii, catre care se simte atras. Convorbirile avute cu un calu!ar

crestin in pustiul %rabiei par sa fi avut o deosebita influenta asupra firii dispuse spre meditatii a lui Bahomed. De aceea, n reli!ia fondata de el, influenta crestinismului este destul de mare.%jun!"nd la ideea unei reforme reli!ioase pentru conationalii sai, beduini mi!ratori ai desertului arab, Bahomed se consacra meditatiilor si revelatiilor transcedentale reli!ioase vreme ndelun!ata, dupa care si ncepe activitatea publica n Becca, locul sau de ori!ine, vestind pe %llah, sin!urul Dumnezeu, si pe el, Bahomed, profetul sau. ,n Becca nu este luat initial n serios. >u!e la Bedina, unde predica sa e ncoronata de succes. %ceasta fu!a, intitulata hijira )be!ira+, este socotita drept nceputul erei musulmane( anul 733. De aici profetul decreteaza razboiul sf"nt pentru rasp"ndirea credintei n %llah si n profetul sau. %rabii, entuziasmati de spiritul bnelicos al noii reli!ii, o rasp"ndesc cu sabia n 'iria, ersia, $!ipt, nordul %fricii, 'pania si chiar in sudul >rantei, de n-ar fi fost victoria lui Carol cel Bare, care sa nfr"n!a av"ntul acestor navalitori. ,n rasarit, ajutat si de prielnice mprejurari politice, islamul se extinde n %sia )numai n 6ndia sunt peste 78.888.888 de mahomedani+ si n $uropa orientala, distru!"nd imperiul bizantin. Doctrina ilsamului este cuprinsa n =oran, cartea sacra. Din mozaicism, a luat ideea monoteista a unui sin!ur Dumnezeu, concretizat n %llah. %cestuia i adau!a pe profetii -echiului Testament( %vraam, Boise, 6oan ?otezatorul si 6sus, caruia i acord un loc de frunte. ,nsa cel mai mare dintre profeti este el nsusi, Bahomed, care este trimisul special si ultim al lui %llah( aracletul )Cel prezis de $van!helie+. ,nvataturile morale, curate si frumoase, sunt nsotite de un ntre! ceremonial de ru!aciuni, !enoflexiuni, spalari rituale, posturi, care sunt zilnice, afara de postul cel mare al Aamadanului etc. %ceste prescriptii morale sunt nsa incompatibile cu latura senzuala, n care e conceputa n islamism at"t viata de aici, c"t si cea viitoare din preajma lui %llah in cer. De asemenea, ele sunt afectate ca valoare de principiul fatalismului, predicat de Bahomed. %cest fatalism a fost cel care a dat av"ntul razboinic si puterea de expansiune pe care a avut-o mahomedanismul.
6udaismul )Bozaicismul+

Tra!"ndu-si radacina din descendentii 6udeii, 6udaismul a fost infiintat in anul 3888 .C. de %vraam, 6saac si 6acob si are peste 1K milioane de adepti. 6udaismul adopta credinta intr-un sin!ur Dumnezeu, care este creatorul universului si care conduce poporul ales, evreii, prin profetii cu care el vorbeste. Cuv"ntul lui este descoperit in ?iblia evreiasca )sau -echiul Testament+, scrisa inte!ral in ebraica - cu exceptia c"torva capitole sau versete, care sunt in aramaica, limba semitica asemanatoare cu ebraica - si care este cartea cu cele mai multe traduceri si cei mai multi cititori din lume. ?iblia este impartita in( Torah )cele cinci carti ale lui Boise+, .eviim ) rorocii+ si

=etuvim )'crierile, salmii+. 6n literatura rabinica se int"lneste des termenul Torah pentru a desemna intrea!a ?iblie. Torah-ul contine si un numar de 714 de porunci, incluz"nd pe cele 18, care sunt explicate in Talmud. 6udeii cred ca, conditia omului poate fi imbunatatita, cuv"ntul Torah-ului trebuie ascultat si urmat, si ca Besia va aduce, intr-un final, omenirea intr-o stare paradisiaca. 6udaismul promoveaza ideea de comunitate printre toti oamenii de credinta evreiasca, apartenenta la o sina!o!a sau templu, si importanta vietii de familie. Ceremoniile reli!ioase au loc at"t acasa, c"t si la sina!o!a. 6udaismul se imparte in trei mari !rupari, care se deosebesc intre ele prin modul in care interpreteaza acele parti din Torah, care trateaza activitatile personale, ale comunitatii, internationale si reli!ioase( 1.Comunitatea Crtodoxa, care considera Torah-ul provenit direct de la Dumnezeu, si de aceea obli!atoriuD 3.Biscarea Aeformata, o forma simplificata si rationalizata a iudaismului, care adopta in primul rand continutul etic al Torah-uluiD 4.6udeii Conservatori, care respecta multe din ritualurile din Torah, dar care admit si schimbari, datorate vietii moderne. %l patrulea !rup, 6udeii Aeconstructiei, respin! conceptul de popor ales al lui Dumnezeu, dar mentin ritualurile ca parte a mostenirii culturale iudaice. 'ina!o!ele )inseamna in ebraica case de intrunire+ sunt de 38 de secole locuri in care evreii se intrunesc pentru a se ru!a si a studia. Crice loc poate sluji acestui scop cu conditia sa fie orientat spre 6erusalim, sa nu fie acoperit de alta constructie si sa contina un anumit numar de obiecte de cult. Chivotul sf"nt este partea esentiala, care contine sulurile Torei, suluri de per!ament pe care Torah a fost scrisa de m"na. 6n fata Chivotului sf"nt arde o lumina vesnica, care simbolizeaza faptul ca 'f"nta 'criptura continuta in Torah este lumina. 6n zilele de luni, joi, de 'habbat si in diminetile zilelor de sarbatoare, este scos unul din aceste suluri pentru a se citi textul recomandat. Aabinul inseamna 6ntelept, si este astazi indrumatorul spiritual al comunitatii sale, propovaduind, prezid"nd diverse ceremonii sina!o!ale sau familiale. Aabinul poate si trebuie sa se casatoreasca. 'habbat-ul este in reli!ia iudaica ziua binecuvantata si sfintita de Dumnezeu, care i-a incredintat-o poporului 6srael, ca semn al le!am"ntului incheiat cu el. Copiii lui 6srael au primit porunca solemna de a intrerupe orice munca in ziua de 'habbat, acesta fiind mai sf"nt chiar si dec"t Casa Domnului. ornind de la aceasta conceptie, rabinii au alcatuit o lista cu 4; de munci de baza interzise de 'habbat, scopul lor nefiind acela de a crea o constr"n!ere, ci dimpotriva, de a permite omului sa se elibereze cat mai mult de muncile ce ar putea de!enera in robie, de a se elibera de !oana dupa bo!atie si de a reinvata sa traiasca. Aa!azul creat de odihna de 'habbat trebuie sa fie ocupat cu ru!aciuni, studiu, o atmosfera sarbatoreasca, at"t la sina!o!a, c"t si acasa. Circumcizia este considerata, dupa %vraam, semnul esential al le!am"ntului dintre Dumnezeu si poporul sau. 6n a opta zi de viata, baietelul este introdus prin acest rit in &e!am"nt. Cperatia este efectuata

in !eneral de catre un circumcizor, care rosteste o binecuvantare potrivita, ca si de tatal copilului. Circumcizia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendinta careia ii apartin. Ae!ulile alimentare - masa este locul privile!iat al binecuv"ntarilor casnice, cum ar fi cele sav"rsite inainte si dupa masa. Dintre mamifere, sunt permise rume!atoarele cu copita nedespicata, dintre animalele acvatice cele care au solzi si aripioare. 6n ce priveste zburatoarele, nu sunt autorizate dec"t pasarile de o!rada )porcul, calul, iepurele sunt interzise, ca si scoicile, stridiile+. Torah interzice de asemenea consumarea s"n!elui, de unde si interdictia de a consuma orice animal ucis prin v"natoare si stabileste re!uli speciale pentru taierea animalelor si necesitatea de a sara carnea inainte de taiere. %limentele din carne nu au voie sa fie amestecate cu cele din lapte. Despre iudaismul actual este putin de zis. Aeli!ia iudaica, prin fiinta si scopul ei, ar fi fost menita sa fie numai o pre!atire, o calauza spre Cristos cum spune apostolul avel. De aceea, cu venirea crestinismului, valabilitatea sa ar fi ncetat. Tema mozaismului era ideea mesianica, venirea unui mesia, care urma sa ntroneze universalitatea reli!iei adevarate, n locul iudaismului particularist si exclusivist. De vreme ce mparatia mesianica s-ar fi realizat prin venirea lui 6sus si instituirea crestinismului, mozaismul si-ar fi ncheiat menirea istorica. erpetuarea lui ar fi o eroare. %steptarea unui alt mesia, cerut numai de interesele nationale exclusive ale poporului evreu, face din mozaismul de astazi mai mult o doctrina nationala dec"t una reli!ioasa. %ceasta rezulta si din faptul ca iudaismul mai supravietuieste si azi, redus insa aproape exclusiv numai la poporul iudeu, fara sa fi fost mbratisat de alte popoare.