Baptistii: sunt cei mai numerosi si mai bine organizati din tara.

Numele l-au
luat de la invatatura despre botez. La un moment dat, au aparut unii crestini care au sustinut ca botezul trebuie aplicat oamenilor adulti si nu copiilor. Absolutiznd aceasta opinie, au facut din ea un punct fundamental al credintei, caruia i-au subordonat toate celelalte elemente. Asa s-a nascut secta anabaptistilor, cei care cereau rebotezarea adultilor - iar din aceasta secta baptistilor. Ca intemeietor al acesteia din urma este considerat englezul John mith, iar ca an de nastere al sectei, anul !"!!, cnd, intors din #landa, acesta infiinteaza secta baptistilor generali. $n %omnia, baptismul a patruns la sfrsitul sec.!& si inceputul sec.'(, venind din )ermania prin *ngaria si incepnd a se raspndi printre romnii din Ardeal, mai ales in +ud. Arad si ,ihor. -upa *nirea .ransilvaniei cu %omnia in !&!/ a patruns si in celelalte provincii romnesti, ,ucovina, 0oldova si 0untenia. ,aptistii se aduna in Case de rugaciune, savrsind un cult simplificat, alcatuit din rugaciuni, din cntece religioase, dar mai ales cuvntari. unt impotriva icoanelor, crucii, relicvelor, idolatrizarii f.0aria si sfintilor. Nu recunosc posturile bisericii. Nu au rugaciuni si pomeniri pentru cei morti. Nu folosesc obiecte si simboluri liturghice.

Anabaptistii: numele inseamna rebotezati si subliniaza necesitatea

botezului dupa convertire 1la vrsta adulta, constienta2, nu ca copil nou-nascut inconstient 1imediat dupa nastere2. 3nca de la 4nceputurile sale, 5rotestantismul a dezvoltat doua traditii adverse. *na din ele urma sa reformeze ,iserica %omanoCatolica. A doua este 4nsusi spiritul iconoclast reprezentat de Anabaptisti si, mai trziu, de 6ua7eri si de alte secte derivate. -iferite secte anabaptiste au cautat sa se re4ntoarca la crestinismul primar, lund 5redica de pe 0unte din conte8tul ,ibliei si aplicnd-o 4ntr-o alta maniera. Au devenit astfel perfectionisti evlaviosi care, precum Calvin, au respins orice podoaba, bautura si orice forma de distractie. 9rau adeptii egalitarismului 4ntr-un mod aproape comunist, retragnduse 4n comunitatile lor sfinte, izolate de lume. Lumea, credeau Anabaptistii, era incorigibila - cu totul rea - si va ramne asa pna la A -oua :enire a lui $sus. -in perspectiva perfectionista si apocaliptica a miscarii Anabaptiste singura speranta a

crestinilor era sa se retraga 4n ghetouri formate e8clusiv din convertiti care au vazut Lumina $nterioara, s-au rebotezat 1de aici vine numele Anabaptisti2 si au renascut. Anabaptistii au impus autoritatea unica a ,ibliei si atribuirea aceleiasi definitii de simbol pentru botez. 9vlavia e8clusivista, aproape 8enofoba, a miscarii Anabaptiste avea sa anticipeze evlavia fundamentalistilor americani 4n special 4n privinta retragerii din lume si a subiectivitatii credintei.

Adventistii: reprezinta, de asemenea, o mare grupare de secte, toate

preocupate de cea de a doua venire a lui $sus Cristos - de unde si numele lor, derivat din latinescul adventus 1venire2 - si, in special de stabilirea acestei date pe baza profetiilor. ecta lor a fost infiintata la inceputul sec.!& in * A de ;illiam 0iller, fermier, nascut la !</' din parinti baptisti. *rmnd principiul lansat de protestanism, conform caruia oricine poate citi ,iblia, 0iller s-a adncit in analiza acesteia. A reusit sa publice rezultatele cercetarii sale intr-o brosura, $nvederare din fanta criptura venirii a doua a lui Cristos in anul !/=>. $n aceasta, anunta odata cu data venirii -omnului si faptul ca Cristos va intemeia pe pamnt o imparatie de !.((( de ani, impreuna cu cei drepti pe care ii va invia, si ca la sfrsitul mileniului vor invia si cei pacatosi pentru a fi +udecati. 5rofetia lui 0iller nu s-a implinit, provocand multe tulburari intre adeptii sai adventisti. $n cautarea salvarii situatiei, un elev al lui 0iller, pe nume . no?, a recalculat data venirii a doua, profetie, care din nou nu s-a implinit. $n urma acestui nou esec, adventistii au parasit in masa secta. 0iller a marturisit public ca a gresit si a sfatuit pe adeptii sai sa treaca la baptisti. Acestia nu i-au primit si a urmat scindarea adventistilor in numeroase grupari: Advetistii de ziua a saptea, Adventistii evangheliei, Adventistii reformati, Crestinii adventului, *niunea adventului s.a., fiecare continund sa fie preocupat de noi calcule in vederea aflarii datei celei de a doua veniri a lui $sus. Astazi sunt cunoscute doua grupari mai importante de adventisti: Adventistii de ziua a saptea si Adventistii reformisti. $ntre intemeietorii bisercii adventiste se numara sotii James si @ellen ;hite din America. $n %omnia, adventistii au patruns la sfrsitul sec. !&, printr-un fost preot romano-catolic, numit 0ihail Czehovs7i, care a activat in regiunea 5itestiului. $n !/&(, secta patrunde in ,ucuresti si cstiga teren printr-o campanie convingatoare. $n !&'( s-au unit in *niunea comunitatilor evanghelice ale adventistilor de ziua a saptea. Cartea principala de cult se intituleaza $mnele Crestine. $ntre tezele specifice sectei se numara: invatatura despre mileniu, credinta ca nu e8ista iad si nici suflet nemuritor, obligativitatea legilor :echiului .estament privind serbarea smbetei si mncarurile necurate, credinta ca imparatia de !'"( de zile a Anticristului este perioada de !'"( de ani intre A>/!<&/ d.C. 1dominatia papalitatii2. Conform credintei acestei secte, toate bisericile crestine ar fi stapnite de diavol, iar preotii ar fi slu+itorii acestuia. $n consecinta, toti crestinii trebuie sa paraseasca bisericile si sa intre in singurul adapost adevarat pe care il ofera secta. -upa credinta lor, ambata e semnul lui -umnezeu, iar -uminica serbata de toti crestinii, ar fi pecetea diavolului. $n timp, s-a desprins din aceasta secta, numeroase grupari, care au creat la rndul lor secte cu nume diferite, din care cele mai importante sunt: 0iscarea reformatoare a adventistilor de ziua a saptea, ocietatea misionara internationala a adventistilor de ziua a

saptea, *niunea misionara a adventistilor de ziua a saptea. 5rima grupare a patruns si in %omnia si poarta denumirea de adventistii reformisti. Acestia s-au separat de Adventistii de ziua a saptea dupa moartea profetesei @. ;hite 1!&!A2, fiind o consecinta a luptei pentru succesiune, cstigata de 0argareta %o?en din Los Angeles, socotita si intemeietoarea acestei grupari. :enind la putere, ea propune adeptilor unele reforme, intre care cea mai importanta aceea ca adventistii adevarati sa nu puna mna pe arme. $n %omnia, a fost adusa de soldatul Bremer, casatorit cu o reformista in anii !&!<-!&!/. -in cauza atitudinii fata de stat, secta a fost in trecut interzisa, dar si-a desfasurat propaganda prin publicatii ca 5azitorul adevarului si olul misionar.

Martorii lui Iehova: se mai numesc si %usselisti, dupa numele

intemeietorului, 0ilenisti, ca unii care raspndesc invatatura despre mileniu, sau tudentii in ,iblie, ca unii ce ar studia mai serios dect ceilalti ,iblia. 9ste vorba despre o organizatie internationala care oficial este inregistrata si cunoscuta ca ;atchto?er ,ible and .ract ocietC 1 ocietatea ,iblica .urnul de :eghere2. ecta a fost infiintata de americanul Charles .aze %ussell, care infiinteaza in !/<( un grup de studiu al ,ibliei, ai carui membri il numesc si il recunosc ca pastor. -upa moartea lui %ussell, in !&!", la conducerea sectei a venit Joseph Dran7lin %utherford, apoi Nathan Bnorr, in timpul caruia secta a cunoscut cea mai mare crestere a numarului de adepti, de la !!A.((( la peste '.(((.(((. $n !&"! a aparut propria lor traducere a ,ibliei in limba engleza in care isi introduc tezele, una dintre ele fiind ca $sus Cristos nu este -umnezeu, ci una dintre creaturi. Convingerile religioase sunt diferite fata de dogmele crestine. 9i resping principalele invataturi si practici ale credintei, care stau la baza vietii crestine a bisericii. -upa ei, Cristos este o creatura a lui -umnezeu pe pamnt. 9l n-ar fi inviat, ci in locul lui ar fi inviat Arhanghelul 0ihail. piritul fnt este o energie a .atalui. Nu e8ista nemurire, nici rai, nici iad. %esping biserica, preotii, icoanele, sfintii, crucea. Nu au un cult propriu-zis, acesta fiind inlocuit de raspndirea produselor ocietatii .urnul de :eghere. $n %omnia secta 0artorii lui $ehova a patruns mai inti prin mediile maghiare in Ardeal. 5ropaganda si-o sustin prin revista .urnul de :eghere si prin brosuri si foi volante ce nu au nume de autor, de editura, nici data si locul aparitiei. La adunarile lor folosesc cntari din cartea $mnurile zorilor mileniului.

Pentecostalii (Biserica lui Dumnezeu Apostolica): isi

au numele de la cuvntul grecesc pentecosti 1Cincizecime E a A(-a zi dupa $nviere E %usalii2. 9i sustin ca toti membri au botezul cu piritul fnt si emanatia pe care au primit-o si Apostolii in $erusalim la %usalii 1Cincizecime2. Dacnd din aceasta credinta punctul central al vietii si invataturii lor, au reconsiderat toate celelalte puncte ale credintei crestine in functie de acesta, subordonndu-le ca importanta si prioritate acestuia, constituindu-se astfel in secta. Au mai fost numiti si F.remuratoriF, din cauza tremuraturilor pe care le manifesta sub influenta fntului pirit. ecta a fost intemeiata de un pastor baptist, Carol 5erham, la inceputul sec.'(, in America. Acesta a inceput sa propovaduiasca teza

ca f. pirit se revarsa din nou la o apropiata a doua pogorre a sa, si ca la >.(!.!&!!, s-ar fi si pogort peste !> persoane. ecta s-a raspndit mai 4nti in California, iar de aici in 9uropa. $n %omnia, pentecostalii au venit direct din America prin cativa romni cstigati de ideile acesteia, propagate prin revista in limba romna :estitorul 9vangheliei, redactata de 5aul ,udeanu, romn originar din +udetul Arad. Acesta a tradus in romneste marturisirea de credinta a pentecostalilor, intitulata F-eclaratia fundamentului adevarat al ,isericii lui -umnezeu.F 5rimul sef al sectei in %omnia a fost $on ,ododea, din ,railita. $ntre timp, au aparut numeroase alte secte care au preluat de la pentecostali interesul pentru e8perienta piritului fnt: Adunarea lui -umnezeu, ,iserica lui -umnezeu, ,iserica lui -umnezeu a 5rofetiei, ,iserica $nternationala a 9vangheliei, ,iserica ,aptista pentecostala a :oii Libere, Credinta Apostolica s.a.

Nazarineni: Numele de Nazarineni provine din afirmatia ca urmeaza pe

$sus Nazarineanul nu numai in cuvinte, ci si in fapte. $ntemeietor al sectei este elvetianul $acob ;irtz, nascut la ,assel, in !<</. Acesta a sustinut ca in anul !/A( a primit un mesa+ din cealalta lume, anume de la f. $oan, care i-a comunicat ca f. 0atei si 0arcu n-au putut pricepe 9vanghelia mntuitorului si ca a sosit timpul ca adevarul sa fie comunicat F,isericii celei noiF. 9l mai invata ca mntuitorul, inainte de 4naltare, si-ar fi parasit trupul in ascuns, ca imparatia lui -umnezeu are trei faze, a .atalui, a Diului si a piritului, si ca -umnezeu a pogort peste ei harul preotiei lui 0elchisedec pentru a intemeia o ,iserica noua, neprihanita, deoarece cele e8istente sunt pacatoase. -octrinarul sectei avea sa fie tot un elvetian, amuel Drohlich, care a intemeiat o sfnta comuna cu >/ de adepti, prima comuna nazarineana. $n %omnia, au patruns din *ngaria, unde secta fusese adusa inca din !&!( de ucenici ai lui .Drohlich si s-a raspndit mai ales in +ud. Arad si ,ihor. Cartea de cntari este intitulata FNoua harfa a ionuluiF. -intre invataturile lor specifice sunt de mentionat urmatoarele: toate institutiile publice sunt locasuri ale lui AnticristG scoala nu mai are nici un rost din moment ce, odata botezati, copiii nu mai pot pacatui si a+ung la fericirea raiuluiG nu admit folosirea armeiG nu primesc in comunitatea lor pe cei ce pacatuiesc. unt foarte rigurosi in ceea ce priveste viata lor privata.

Crestinii dupa Evanghelie: si-au luat numele de la convingerea ca

toata viata lor este in perfecta armonie cu 9vanghelia. ecta a aparut in 9lvetia la sfrsitul sec.!&, iar in %omnia a a+uns la inceputul sec.'(, mai inti in partile ibiului 1Cisnadie2, apoi in ,ucuresti si $asi. -ezvoltarea sectei in %omnia este legata de numele lui )rigorie Constantinescu, fiu de ofiter, trimis in 9lvetia pentru specializare si intors dupa patru ani ca pastor evanghelist. $n timpul primului razboi )rigorie Constantinescu a organizat o casa de rugaciuni la $asi, capitala 0oldovei devenind centrul sectei, iar el predicatorul sef. 9vanghelistii au publicat revistele F,una :estireF si F:iata si luminaF, invatatura lor fiind e8pusa si in alte brosuri.

uteranii (Evanghelicii de con!esiune augustana):

Luther opune faptelor si actiunii harice a bisericii, mntuirea numai prin credinta. Contestnd valoarea faptei, era natural sa tagaduiasca si influenta bisericii. Credinta singura, 4ndreptatind mntuirea, nu mai era nevoie de o ierarhie 4nvatatoare de drept divin, nici de tainele bisericesti. 3mparatia lui -umnezeu devine o lucrare pur interioara, iar singura autoritate si regula de credinta este ,iblia, pe care fiecare are dreptul si puterea sa o interpreteze dupa liberul sau e8amen. $n afara de ,iblie nu e8ista alt izvor al revelatiei, deci se elimina valoarea traditiei. 3n practica, luteranismul a trebuit sa cedeze din rigiditatea teoretica si sa organizeze alte forme ale bisericii, instituind un oficiu de predicatie si 4mpartirea tainelor, 4nsa nu prin consacrare-sfintire, ci prin delegatie din partea comunitatii. -in cele < sacramente sunt pastrate numai doua: botezul si euharistia. 5utere sfintitoare ar avea-o numai botezul. 9uharistia are numai importanta simbolica, fiind un act de comemorare, cum este de altfel admisa si penitenta, ca un act public alcatuit din meditatii pioase si e8amen de constiinta.

Calvinii ("e!ormatii): Adeptii Calvinismului au formulat 4n #landa

1!"!/2 ceea ce numim acum cele cinci puncte ale Calvinismului. 9le se bazeaza pe afirmatii izolate ale f.5avel din %omani A, !(, ' Corinteni A,!/-!&, 9feseni ', !A-!", Coloseni !, '!-'', %omani >, '=-'A. Aceste A puncte sunt: !. .otala neputinta: pacatosul este orb si surd la lucrarile -omnului. :ointa sa nu este libera. #mul pacatos nu poate deosebi binele de rau. Astfel ca omul nu poate niciodata sa aleaga sa-l iubeasca pe -umnezeu sau sa faca binele. Credinta omului nu 4l a+uta la mntuireG este darul lui -umnezeu dat celor pe care el i-a ales spre mntuire. i e normal sa fie asa, de vreme ce, dupa cadere, omul a decazut complet, si-a pierdut liberul arbitru si a devenit depravat. '. Alegerea neconditionata: -umnezeu a ales, 4nainte de facerea lumii si prin vointa sa suverana, pe unii spre mntuire. Alegerea sa potrivit careia unii pacatosi vor fi salvati nu se bazeaza pe nici un criteriu ce poate fi cunoscut prin mi+loace omenesti. 9l nici macar nu alege sa-i mntuiasca pe aceia despre care stia dinainte ca 4l vor iubi si asculta. Alegerea, asadar, nu este determinata sau conditionata de faptele omului. -impotriva, -umnezeu da credinta celor pe care 4i alege. Alegerea de catre -umnezeu a pacatosului, nu alegerea pacatosului de a-l urma pe Cristos, este singura cauza a mntuirii. Aceasta trebuie sa fie asa de vreme ce omenirea nu poate sa aleaga, vointa si intelectul fiindu-i profund depravate. >. $ertarea limitata: Lucrarea lui Cristos avea ca scop sa-i mntuiasca doar pe cei alesi de dinainte de facere. A asigurat mntuirea celor alesi prin rascumpararea pacatului lor 4n procesul alegerii neconditionate. -ar nu e8ista nici un motiv pentru aceasta, de vreme ce toti oamenii sunt pacatosi si trebuie sa fie sortiti pierzaniei. .otusi, datorita unor ratiuni cunoscute doar de el, -umnezeu, a ales o mna de oameni pentru a-i mntui. Ceilalti 1vase de ocara, cum i-a numit Calvin2 la fel ca cei alesi, merita 4n egala masura pedeapsa divina, dar -umnezeu a gasit potrivit sa mntuiasca doar pe ctiva, datorita ratiunilor sale oculte. =. @arul irezistibil: Lucrarea fntului pirit adreseaza o chemare speciala celor alesi. Aceasta chemare 4i duce inevitabil la mntuire. La fel cum cei alesi sunt selectati de -umnezeu, nu mntuiti prin alegerea lor de a deveni precum Cristos, tot asa ei nu pot rezista harului irezistibil a lui -umnezeu - chemarea piritului.

Chemarea sa nu poate fi refuzata. 5acatosul nu are nici o alegere. piritul 4l forteaza pe pacatos nu numai sa creada, dar si sa coopereze cu vointa divina. A. 5erseverenta sfintilor: Cei alesi sunt mntuiti de-a pururi. Nimic din ceea ce fac nu poate sa le stearga numele din Cartea :ietii. 9i nu au ales sa se apropie de -umnezeu, la fel cum nici o fapta, gnd, sau dorinta nu poate sa 4i 4ndeparteze din planul lui -umnezeu de a-i face sa persevereze pna la capat. .otusi, cei alesi nu pot sti niciodata 4n aceasta viata daca sunt cu adevarat alesi, astfel ca omul nu poate fi sigur pe deplin de mntuirea sa. -ar si asa, vasele de ocara, cei alesi de -umnezeu 4nainte de Dacere sa fie pierduti de-a pururi, nu pot face nimic pentru a se apropia de -umnezeu. Cainta, caracterul lor, faptele bune sau credinta 4n Cristos nu le sunt de nici un folos.

Biserica evanghelica sinodo#presbiteriana: Credinciosii

acestui cult, provenit din biserica saseasca, recunoscut definitiv 4n !&=/ si care numara 4n cea mai mare parte credinciosi de limba maghiara - au fost si ei trecuti la recensamntul din !&&' 4ntr-o rubrica separata. epararea grupului tinut 4nainte vreme 4n evidenta evanghelicilor augustani 1luterani2 e motivata si de apartenenta etnica. 3n mod corespunzator, 4n !&&' 4n coloana corespunzatoare referitoare la confesiune, 4n rndul de sus e comunicat numarul de credinciosi evanghelici augustani 1luterani germani2, iar 4n cel de dedesubt al evanghelicilor sinodopresbiterieni 1maghiari2.

Biserica Nou#Apostolica: a aparut - in versiunea ei germana - in

urma desprinderii unei ramuri din asa-numita 0iscare Catolico-Apostolica. 0iscarea a luat fiinta in +urul anului !/>' in cotia si Anglia. 0iscarea a fost promovata de cercurile .rezirii care isi facusera o preocupare din a vesti iminenta intoarcerii lui $sus Cristos. 9d?ard $rving, pastor al Comunitatii scotiene din Londra, a fost parintele insufletitor al acestei miscari, o miscare ce astepta o noua Fpogorre a piritului fntF, care sa preceada cea de-a doua venire a lui $sus Cristos. 5entru ca, dupa parerea unora, att de mult imploratele daruri ale piritului fnt 1vindecari miraculoase, vorbitul in limbi etc2 incepusera sa se manifeste, 9d?ard $rving a intrevazut in aceasta o confirmare a asteptarii sale. Acum avea motivatia pentru a sustine ideea Fsfrsitului bisericiiF. -in acest moment s-a considerat necesara afirmarea darurilor piritului fnt si de asemenea re4nnoirea misiunii de apostolat in forma ei evocata de Noul .estament. -a procedat astfel la alegerea a !' apostoli care sa preia conducerea noii biserici. Cum totusi asteptata re4ntoarcere a lui $sus continua sa nu se produca, iar apostolii mureau unul dupa altul, s-a facut simtita nevoia unei noi modificari, care a condus la unele tensiuni. -e aceea, in anul !/"(, doi partizani ai ramurii germane a bisericii 1)eCer si ch?artz2, au e8plicat ca numarul celor !' apostoli ar trebui re4nnoit, apelndu-se la alegeri. -in cauza faptului ca actiunea lor le-a atras e8cluderea din 0iscarea Catolico-Apostolica, cei doi au pus bazele unei noi miscari care in anul !&(< a primit numele de Comunitatea Nou-Apostolica, iar mai trziu aceasta a devenit ,iserica Nou-Apostolica. -e indata numarul apostolilor a crescut de la cifra initiala de !', la cifra corespunzatoare tuturor

parohiilor care s-au format. FComunitatea Nou-ApostolicaF este responsabila de promovarea acestui concept care a asigurat desfasurarea in continuare a activitatii ei. Conceptul definea pretinsa Fslu+ba de apostol principal sau apostol patriarhF. 5rimul Fapostol principalHpatriarhF a fost Brebs, iar dupa acesta a urmat, incepand din !&(A, Niehaus. -in !&>( functia de apostol principalHpatriarh a fost preluata de J.).,ischoff. $ncepnd din !&"(, ;. chmidt a devenit Fapostolul principalF al ,isericii Nou-Apostolice. Conform publicatiei F,iserica Nou-ApostolicaF editata de ,iserica Apostolica $nternationala cu sediul in IJrich 19lvetia2, actualul Fapostol supremF este %ichard Dehr. 5unctul central al doctrinei nou-apostolice este invatatura referitoare la slu+ba de apostol. 5entru comunitatea crestinilor evanghelici 1baptisti, evanghelici, pentecostali, etc2 este clar ca apostolatul s-a incheiat cu moartea celor alesi de insusi $sus Cristos pentru aceasta slu+ba. lu+ba de apostol implica conditia de a fi fost martor ocular la 1adica, sa fi vazut cu proprii ochi2 viata, moartea si invierea lui $sus Cristos 1Daptele Apostolilor !, '!''2. Apostolia nu mai poate fi re4nodata de nici o succesiune omeneasca. #biectiile de natura biblica care se aduc la aceasta pretentie de re4nodare a firului apostoliei, nu impiedica insa ,iserica Nou-Apostolica sa transmita slu+ba de apostol in general si indeosebi slu+ba de apostol principal cu imputerniciri ecleziastice nelimitate. @otarrile si actiunile Fapostolului principalHpatriarhF sunt revelatoare cu privire la suprematia ecleziastica care i se acorda. $n persoana Fapostolului principalF se afirma ca se afla chiar prezenta pamnteasca a lui $sus Cristos, iar manifestarea legitima a lui Cristos nu se poate lasa obstructionata de simple obiectii biblice. FApostolii in viata reprezinta poarta catre -umnezeu prin care omul trebuie sa intreF. F$sus de atunci nu ne mai poate a+utaG sangele lui s-a scurs pe pamntul de la )olgota si nu ne mai poate folosiF. F# alta impacare cu -umnezeu nu mai este posibila decat prin har si prin ApostolatF. Ca o continuare a teoriei introduse de ea in crestinism, ,iserica Nou-Apostolica a creat si un nou sacrament. 5e langa, botez si Cina -omnului, a luat nastere sacramentul ungerii, considerat Fcel mai important sacramentF. $ntr-adevar, Noul .estament evoca ungerea cu piritul fnt, dar niciodata $sus Cristos nu a stabilit aceasta ca fiind un ritual e8terior care trebuie implinit in vederea mntuirii. Acest sacrament practicat in ,iserica Nou-Apostolica, demonstreaza ca noii apostoli se eri+eaza in mediatori si se auto-imputernicesc cu administrarea acestui nou sacrament al ungerii. 5rin punerea minilor noilor apostoli asupra credinciosului, acesta primeste ungerea cu piritul fnt si obtine apartenenta la cei !==.((( din cartea Apocalipsei, membrii ai adevaratei ,iserici Crestine. -e asemenea, ungerea poate fi transmisa chiar si acelora care au murit. $n astfel de cazuri, cei vii devin loctiitorii celor morti. -e vreme ce pentru credinciosii evanghelici nu e8ista inlocuitor, loctiitor pentru omul care trebuie singur sa-si e8ercite credinta, din punctul de vedere al Noului .estament este pur si simplu inimaginabila efectuare de ritualuri in favoarea celor morti. -e asemenea, folosirea versetului '& din capitolul !A din ! Corinteni este ne4ntemeiata deoarece acesta nu trateaza problema in cauza. #rice ar insemna, acest verset nu poate sa submineze doctrina de baza a Noului .estament si sa contrazica restul ,ibliei, iar acest cult al mortilor este cel ce atrage un numar de convertiti ,isericii Nou-Apostolice. $n rndul adeptilor ei, ,iserica Nou-Apostolica se bucura de un prestigiu ridicat,

prestigiu ce se spri+ina pe autoritatea infailibila a apostolului-patriarh.

$nitarienii: a luat fiinta in ianuarie !A"/, cind, pentru prima data in lume,
la -ieta de la .urda, s-a proclamat si s-a legiferat libertatea constiintei si a tolerantei religioase. Acest eveniment a fost legat de numele lui $oan igismund 1primul principe al .ransilvaniei2 si lui -avid Derenc, intemeietorul si primul episcop al ,isericii *nitariene 1martirizat in noiembrie !A<&, in Cetatea -evei2. $dentitatea teologica si structurala a ,isericii s-a conturat in sec.!". -upa reforma luterana si calvina, unitarianismul s-a autodefinit ca un curent spiritual religios si liberalist, care s-a eliberat de dogmele traditionale crestine, prin re4ntoarcere la invatatura omului $sus din Nazareth. $dentitatea unitariana este foarte puternica din toate punctele de vedere si noutatile care au aparut in viata si e8primarea ei, bazata pe aceasta identitate, nu au dorit niciodata altceva decit adaptarea la cerintele omului religios in conte8tul istoric, social si spiritual al epocii, pentru permanenta slu+ire a lui -umnezeu si a omului. $mplicarea sociala a ,isericii a fost mereu un lucru natural si normal. $n confesiune nu e8ista dogme, ci principii. -umnezeu-.atal este creatorul universului, unicul -omn, are caracter transcedental. $sus Cristos este profet si invatator, nascut om, care trebuie urmat, nu venerat ca -umnezeu. $n el nu e8ista nimic divin. A atins nivelul cel mai inalt de traire, dat prin pildele sale. Apartenenta la biserica, indiferent de confesiune, are o dubla conotatie: una divina si una naturala. Cele doua se bazeaza pe decizia liber consimtita a individului adult. -upa aceasta, regulile de +oc sunt facute de comunitate. tatutul bisericii este unul popular-democratic in care ierarhia clerica se stabileste dupa criteriul autoritatii spirituale, valorice. Catehismul unitarian spune despre aceasta problema: Fconducatorul ,isericii *nitariene este $susK, iar ceilalti sunt sau pot fi Fegali cu el in slu+ireK. Credinta individuala ca dar de la -umnezeu, nu cunoaste nici o ingradire, chiar prin esenta ei. ,iserica trebuie sa vegheze permanent asupra realizarii acestei libertati. Dondatorul si primul espiscop al ,isericii *nitariene din .ransilvania a fost Drancisc -avid 1-Lvid Derenc2, care a trait intre anii !A!(-!A<&. -a nascut la Clu+-Napoca. A studiat teologia la Clu+, Alba $ulia, ;ittemberg si Dran7furt 1)ermania2. -upa ce s-a intors, prima data a fost invatator iar dupa aceea preot la Clu+. -in anul !A"A a inceput reformatia unitariana, ceea mai tnara ramura a reformatiei care s-a format aici in .ransilvania, proclamnd ca -umnezeu este *nul ingur, si ca fiecare om este liber sa aleaga religia dupa propria credinta. $n !A"" pe '( ianuarie a tinut prima predica unitariana in biserica din Clu+. 0ulti au acceptat credinta noua, chiar si regele de atunci Joan igismund si au devenit unitarieni. $ntre "-!> ianuarie !A"/, -ieta de la .urda a proclamat libertate si toleranta religioasa pentru toti credinciosii. F3n orice loc preotii pot predica si e8plica 9vangelia, fiecare dupa intelegerea lui si daca 4i place membrilor congregatiei, este bine, dar daca nu, pot alege un alt predicator care sa le satisfaca cerintele religioase si care sa le placa credinciosilor. -e aceea nici unul dintre superintendenti 1episcopi etc2 nu are voie sa faca abuz de preoti, sa pedepseasa din cauza credintei lor, sa mute dintr-un loc 4n altul din cauza vorbelor, spuselor sale, pentru ca credinta este darul lui -umnezeu, care vine din auz si auzul vine de la vorbele lui -umnezeu. Drancis -avid a sustinut un principiu vesnic, ca

munca reformatoare, de 4nnoire trebuie sa continue. .oti aceeia care au fost iluminati de piritul lui -umnezeu - spunea - nu pot asupri adevarul si sa ramna 4n tacere. 5uterea piritului este att de mare, ca invingnd orice dificultati, obstacole, 4nvataturi false, se straduieste sa raspndeasca gloria lui -umnezeu. 9senta *nitarianismului este toleranta religioasa si atitudinea ferma de a spri+ini libertatea de constiinta. Drancisc -avid a accentuat ca religia trebuie sa fie libera, pentru ca in chestiuni de credinta nu trebuie sa e8iste forta, constr4ngere, si ca propovaduirea, raspndirea 9vangeliei nu necesita arme, violenta, pentru ca Credinta este -arul lui -umnezeu. -eci *nitarianism 4nseamna libertate de constiinta si credinta. Nu este mai mare absurditate si irationalism decat de a forta constiinta si spiritul uman cu puteri e8terne, cand numai creatorul lui are putere, autoritate asupra lui.

Mormonii (Biserica lui Isus Cristos a %!intilor din ultimele zile): in mod normal cunoscuta sub numele de ,iserica 0ormona
numara in zilele noastre mai mult de =,' milioane de membrii, spri+ina mai bine de '&.((( de misionari peste hotare. 0ormonii sunt zelosi, bine organizati si chiar sinceri in propagarea religiei lor despre care ei sustin ca este singura credinta autentica crestina a vremurilor noastre. 0ormonii afirma ca adevaratul crestinism a fost virtualmente disparut de pe pamnt cand in !/'( Joseph mith Jr., fondatorul 0ormonismului si principalul profet al organizatiei a fost ales de catre -umnezeu pentru a restaura istorica religie crestina. Conceptul esential care separa 0ormonismul de Crestinism este invatatura mormona cu privire la -umnezeu. .eologia mormona este politeista, afirmand ca e8ista mai multi dumnezei in univers care sunt condusi de catre un -umnezeu uprem 19lohim2. 5e deasupra, fiecare barbat mormon poate atinge o inaltareHiluminare si poate sa devina el insusi un dumnezeu. Joseph mith si succesorul sau, ,righam Moung, lau conceput pe -umnezeu in termeni materiali si au sustinut, asa cum fac toti mormonii de astazi ca, .atal are un trup de carne si oase, palpabil ca si al omului. 9ste 0ormonismul de origine crestina N Aceasta ar putea fi o 4ntrebare dificila att pentru multi 0ormoni ct si pentru unii crestini. 0ormonii pretind ca ei includ ,iblia printre cele = carti pe care ei le considera cripturile 0ormone, si ca crezul 4n $sus Cristos este central credintei lor, dupa cum indica chiar denumirea lor oficiala de, ,iserica lui $sus Cristos a fintilor din *ltimele Iile 1engl. .he Church of Jesus Christ of Latter--aC aints2. -e asemenea, multi crestini au avut ocazia sa auda Corul .abernacolului 0ormon cntnd imnuri crestine sau sa fie impresionati de sustinerea de catre 0ormoni a unor 4nalte standarde morale si a respectului fata de familie. Nu 4nseamna aceasta ca 0ormonii sunt crestini iar 0ormonismul este crestin N 5entru a gasi raspunsul corect la aceasta 4ntrebare este necesar sa comparam cu atentie doctrinele fundamentale ale religiei mormone cu doctrinele fundamentale ale crestinismului clasic. !. ,iblia sustine ca e8ista un singur -umnezeu si ca 4n afara de el nu mai e8ista altul 1-eut.":=G $saia =>:!(,!!G ==:",/G =A:'!,''G =":&G 0arcu !':'&->=2. 3n contrast, ,iserica 0ormona sustine ca e8ista mai multi -umnezei 1Cartea lui Avraam =:>2, si ca noi, la rndul nostru, putem deveni -umnezei 4ntr-o 4mparatie

celesta. -e asemenea, 0ormonii mai 4nvata ca cei ce ating dumnezeirea vor avea copii spirituali, care li se vor ruga si 4nchina acestora. '. ,iblia sustine ca -umnezeu este un pirit 1$oan =:'=G ! .im. ":!A,!"2, ca el nu este un om 1Numeri '>:!&G #sea !!:&G %omani !:'','>2 si ca a e8istat dintotdeauna ca -umnezeu - omnipotent, omniprezent si omniscient 15salmii &(:', !>&:<-!(G Apocalipsa !&:"G 0aleahi >:"2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca -umnezeu a fost odata om ca si noi, care a progresat a+ungnd -umnezeu, avnd acum un trup de carne si oase. ,iserica 0ormona 4nvata ca 4nsusi -umnezeu are un tata si un strabunic, si tot asa pna la infinit. >. ,iblia sustine ca $sus este singurul Diu al lui -umnezeu, ca a e8istat dintotdeauna, ca este etern ca si .atal si egal cu acesta 1$oan !:!,!=G !(:>(G Coloseni ':&2. -esi nu era cu nimic mai pre+os dect -umnezeu, la un moment dat $sus s-a facut trup pentru mntuirea omenirii. 3ntruparea lui a avut loc prin conceperea sa supranaturala de catre piritul fnt si nasterea dintr-o fecioara 10at.!:!/-'>G Luca !:>=,'A2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca $sus Cristos este fratele nostru mai mare care a a+uns progresiv la dumnezeire dupa a fost mai 4nti procreat, ca si copil spiritual de catre .atal Ceresc si o mama cereasca si apoi, conceput fizic 1trupeste2 de catre .atal Ceresc si o mama pamnteana. =. ,iblia sustine ca piritul fnt este -umnezeu si ca el este omniprezent 1!.%egi /:'<G 5salm !>&:<-!(G $eremia '>:>=G Dapte A:>,=2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca fntul pirit este un duh sub forma unui om si ca doar influenta lui este prezenta pretutindeni. A. ,iblia sustine ca .atal, Diul si piritul fnt nu sunt -umnezei diferiti, separati, ci doar persoane distincte ce se afla 4n -umnezeirea .riunitara. 3n Noul .estament Diul, piritul fnt si .atal sunt indentificati separati, ca si -umnezeu, si fiecare 4n parte este aratat actionnd ca si -umnezeu 1Fiul: 0arcu ':A-!'G $oan '(:'/G Dilip.':!(,!!G Spiritul Sfnt: Dapte A:>,=G 'Cor.>:!<,!/G !>:!=2, si totusi ,iblia 4nvata ca acestia trei sunt 4n acelasi timp un singur -umnezeu. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca .atal, Diul si fntul pirit sunt trei -umnezei diferiti. ". ,iblia sustine ca omul a cazut 4n pacat si ca aceasta cadere a fost un mare rau, prin care pacatul a patruns 4n lume aducnd condamnare si moarte tuturor oamenilor. Astfel, noi ne nastem avnd o natura pacatoasa si vom fi +udecati pentru pacatele pe care le comitem ca si indivizi 19zechiel !/:!-'(G %omani A:!''!2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca pacatul lui Adam a fost un pas necesar 4n planul vietii si o mare binecuvntare pentru noi toti. <. ,iblia sustine ca +ertfa de ispasire a lui Cristos este solutia pentru pacatul omenirii. Lund pacatele personale ale tuturora, din trecut, prezent sau viitor, asupra lui, 4n trupul sau, pe cruce 1! 5etru ':'=2, ca si 0iel fara prihana al lui -umnezeu, Cristos a satisfacut pe deplin mnia divina 4ndreptata asupra noastra, a tuturora, pentru ca toti cei ce-l accepta pe el sa fie iertati de -umnezeu 1' Corinteni A:'!2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca scopul ispasirii a fost de a obtine, pentru toti oamenii, 4nvierea si nemurirea , indiferent daca-l primesc prin credinta pe Cristos, sau nu. /. ,iblia sustine ca suntem mntuiti doar prin har, fara faptele facute 4n neprihanirea noastra 19feseni ':/-&2. Legea morala 1Cele Iece 5orunci2 ne-au fost

date pentru a ne face constienti de absoluta noastra incapacitate de a 4mplini cerintele lui -umnezeu 1%om.>:'(G A:'(G <:<-/G )al.>:!&2, iar legea ceremoniala 1a +ertfelor2 ne-a fost data pentru a ne arata venirea 0ielului lui -umnezeu care urma sa 4nlature pacatul lumii 1$oan !:'&G 9vrei &:!!-!=G !(:!-!=2. Noi nu putem face nimic pentru a ne cstigaHdobndi mntuirea si viata vesnica deoarece fara Cristos suntem, din punct de vedere spiritual, Fmorti 4n pacatele noastreF 19fes.':!,A2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca viata vesnica 4n prezenta lui -umnezeu 1din F4mparatia celestaF2 trebuie dobnditaHcstigata prin respectarea diferitelor legi si reguli ale ,isericii fintilor din *ltimele Iile. Daptele bune sunt o conditie a mntuirii. &. ,iblia sustine ca ,iblia este unicul, finalul si infailibilul cuvnt al lui -umnezeu 1' .im.>:!"G 9vrei !:!,'G ' 5etru !:'!2 si ca acest cuvnt va ramnea pentru totdeauna 1! 5etru !:'>-'A2. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca ,iblia a fost corupta, ca 4i lipsesc multe din Fpartile limpezi si valoroaseF si ca nu contine plinatatea 9vangheliei. !(. ,iblia sustine ca adevarata ,iserica a fost 4ntemeiata divin de catre $sus si ca niciodata nu a disparut si nu va disparea de pe pamnt 10atei !":!/G $oan !<:!!G ! Cor.>:!!2. Crestinii recunosc ca au e8istat vremuri de abatere si apostazie 4n ,iserica, dar mai cred de asemenea ca 4ntotdeauna a e8istat o ramasita care a pastrat esentele biblice. 3n contrast, ,iserica 0ormona 4nvata ca a e8istat o apostazie totala si completa a ,isericii de la modelul 4ntemeiat de $susG aceasta stare de apostazie F4nca predomina dar cu e8ceptia acelora care au a+uns la cunostinta evangheliei restaurateF a ,isericii 0ormone.

Iudaismul (Mozaicismul): .ragndu-si radacina din descendentii

$udeii, $udaismul a fost infiintat in anul '((( 4.C. de Avraam, $saac si $acobi. $udaismul adopta credinta intr-un singur -umnezeu, care este creatorul universului si care conduce poporul ales, evreii, prin profetii cu care el vorbeste. Cuvntul lui este descoperit in ,iblia evreiasca 1sau :echiul .estament2, scrisa integral in ebraica - cu e8ceptia ctorva capitole sau versete, care sunt in aramaica, limba semitica asemanatoare cu ebraica - si care este cartea cu cele mai multe traduceri si cei mai multi cititori din lume. ,iblia este impartita in: .orah 1cele cinci carti ale lui 0oise2, Neviim 15rorocii2 si Betuvim 1 crierile, 5salmii2. $n literatura rabinica se intlneste des termenul .orah pentru a desemna intreaga ,iblie. .orah-ul contine si un numar de "!> de porunci, incluznd pe cele !(, care sunt e8plicate in .almud. $udeii cred ca, conditia omului poate fi imbunatatita, cuvntul .orah-ului trebuie ascultat si urmat, si ca 0esia va aduce, intr-un final, omenirea intr-o stare paradisiaca. $udaismul promoveaza ideea de comunitate printre toti oamenii de credinta evreiasca, apartenenta la o sinagoga sau templu, si importanta vietii de familie. Ceremoniile religioase au loc att acasa, ct si la sinagoga. $udaismul se imparte in trei mari grupari, care se deosebesc intre ele prin modul in care interpreteaza acele parti din .orah, care trateaza activitatile personale, ale comunitatii, internationale si religioase: !.Comunitatea #rtodo8a, care considera .orah-ul provenit direct de la -umnezeu, si de aceea obligatoriuG '.0iscarea %eformata, o forma simplificata si rationalizata a iudaismului, care adopta in primul rand continutul etic al .orah-uluiG >.$udeii Conservatori, care

respecta multe din ritualurile din .orah, dar care admit si schimbari, datorate vietii moderne. Al patrulea grup, $udeii %econstructiei, resping conceptul de popor ales al lui -umnezeu, dar mentin ritualurile ca parte a mostenirii culturale iudaice. inagogele 1inseamna in ebraica case de intrunire2 sunt de '( de secole locuri in care evreii se intrunesc pentru a se ruga si a studia. #rice loc poate slu+i acestui scop cu conditia sa fie orientat spre $erusalim, sa nu fie acoperit de alta constructie si sa contina un anumit numar de obiecte de cult. Chivotul sfnt este partea esentiala, care contine sulurile .orei, suluri de pergament pe care .orah a fost scrisa de mna. $n fata Chivotului sfnt arde o lumina vesnica, care simbolizeaza faptul ca fnta criptura continuta in .orah este lumina. $n zilele de luni, +oi, de habbat si in diminetile zilelor de sarbatoare, este scos unul din aceste suluri pentru a se citi te8tul recomandat. %abinul inseamna $ntelept, si este astazi indrumatorul spiritual al comunitatii sale, propovaduind, prezidnd diverse ceremonii sinagogale sau familiale. %abinul poate si trebuie sa se casatoreasca. habbat-ul este in religia iudaica ziua binecuvantata si sfintita de -umnezeu, care i-a incredintat-o poporului $srael, ca semn al legamntului incheiat cu el. Copiii lui $srael au primit porunca solemna de a intrerupe orice munca in ziua de habbat, acesta fiind mai sfnt chiar si dect Casa -omnului. 5ornind de la aceasta conceptie, rabinii au alcatuit o lista cu >& de munci de baza interzise de habbat, scopul lor nefiind acela de a crea o constrngere, ci dimpotriva, de a permite omului sa se elibereze cat mai mult de muncile ce ar putea degenera in robie, de a se elibera de goana dupa bogatie si de a reinvata sa traiasca. %agazul creat de odihna de habbat trebuie sa fie ocupat cu rugaciuni, studiu, o atmosfera sarbatoreasca, att la sinagoga, ct si acasa. Circumcizia este considerata, dupa Avraam, semnul esential al legamntului dintre -umnezeu si poporul sau. $n a opta zi de viata, baietelul este introdus prin acest rit in Legamnt. #peratia este efectuata in general de catre un circumcizor, care rosteste o binecuvantare potrivita, ca si de tatal copilului. Circumcizia este ritul oficiat cu cea mai mare fidelitate de evrei, indiferent de tendinta careia ii apartin. %egulile alimentare masa este locul privilegiat al binecuvntarilor casnice, cum ar fi cele savrsite inainte si dupa masa. -intre mamifere, sunt permise rumegatoarele cu copita nedespicata, dintre animalele acvatice cele care au solzi si aripioare. $n ce priveste zburatoarele, nu sunt autorizate dect pasarile de ograda 1porcul, calul, iepurele sunt interzise, ca si scoicile, stridiile2. .orah interzice de asemenea consumarea sngelui, de unde si interdictia de a consuma orice animal ucis prin vnatoare si stabileste reguli speciale pentru taierea animalelor si necesitatea de a sara carnea inainte de taiere. Alimentele din carne nu au voie sa fie amestecate cu cele din lapte. -espre iudaismul actual este putin de zis. %eligia iudaica, prin fiinta si scopul ei, ar fi fost menita sa fie numai o pregatire, o calauza spre Cristos cum spune apostolul 5avel. -e aceea, cu venirea crestinismului, valabilitatea sa ar fi 4ncetat. .ema mozaismului era ideea mesianica, venirea unui mesia, care urma sa 4ntroneze universalitatea religiei adevarate, 4n locul iudaismului particularist si e8clusivist. -e vreme ce 4mparatia mesianica s-ar fi realizat prin venirea lui $sus si instituirea crestinismului, mozaismul si-ar fi 4ncheiat menirea istorica. 5erpetuarea lui ar fi o eroare. Asteptarea unui alt mesia, cerut numai de interesele nationale e8clusive ale poporului evreu, face din mozaismul de astazi mai mult o

doctrina nationala dect una religioasa. Aceasta rezulta si din faptul ca iudaismul mai supravietuieste si azi, redus insa aproape e8clusiv numai la poporul iudeu, fara sa fi fost 4mbratisat de alte popoare.

Islamul (Mahomedanismul): Alaturi de ceilalti cetateni,

apartinind altor culte, credinciosii musulmani isi e8ercita liber cultul lor, conform marturisirii de credinta a invataturii Coranului. 5ractica $slamului in %omnia este legata de stabilirea, pe teritoriul %omniei, inca din sec.!> a populatiei turcotatare. Comunitatile musulmane stabile s-au constituit pe teritoriul %omniei abia in sec.!=-!A, ca urmare a instaurarii suzeranitatii 5ortii #tomane asupra 5rincipatelor %omne, dar ele s-au dezvoltat mai ales in -obrogea si in unele localitati de-a lungul -unarii. Activitatea religioasa a musulmanilor in %omnia este condusa de un 0uftiu, cu resedinta in municipiul Constanta. 0uftiul este ales prin vot secret din randul clericilor de catre ura $slam. Alegerea este ulterior confirmata printr-un decret semnat de presedintele %omniei. 5e linga 0uftiat functioneaza si un Colegiu inodal, numit ura $slam, compus din '> membri, care se intrunesc periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative si disciplinare ale cultului. *nitatea de baza este comunitatea, care cuprinde pe toti credinciosii musulmani dintr-o localitate. #rganul de conducere al ei il formeaza comitetul, compus din A-& membri alesi pe o perioada de = ani. Cei circa <(.((( de credinciosi musulmani turci, tatari, albanezi etc din %omnia traiesc grupati in circa /( de comunitati religioase teritoriale, rurale si urbane. 0area lor ma+oritate se afla in +udetele Constanta 1/AO2 si .ulcea 1!'O2, restul 1>O2 in diferite centre urbane ca: ,ucuresti, ,raila, Calarasi, )alati, )iurgiu, .urnu everin si alte localitati. Lacasurile de rugaciune musulmane din %omnia sunt in numar de /( de )eamii. Ca lacasuri de cult, mai importante ar fi 0oscheea si )eamia @unchiar din municipiul Constanta, )eamia F9sma han ultanF din 0angalia, care este totodata cea mai veche din tara, )eamiile din 0edgidia, Cernavoda, @arsova, .ulcea, ,abadag, 0acin si $sacceaG aceste lacasuri de cult enumerate mai sus sunt declarate monumente istorice. La acestea se adauga si cavourile F)azi Ali 5asaF si al lui F aru alti7 -edeF din ,abadag. 0oscheea din Constanta, principalul edificiu al cultului musulman, a fost construita de statul romn in anul !&!(. 5roiectul moscheei apartine marelui inventator romn ing. )ogu Constantinescu, iar e8ecutia arhitectului :ictor tefanescu. 9dificiul este o imbinare armonioasa intre stilul egiptean-bizantin, cu unele motive arhitecturale romnesti, conceptie arhitecturala pe care nu o mai gasim la alte moschei din -obrogea. $n interior se gaseste covorul adus in anul !&"A din insula Ada-Baleh, o donatie a sultanului Abdul @amid 1!/<"-!&(&2, lucrat in celebrul centru de artizanat @ere7e, din .urcia, cu o greutate de circa =&( 7g si dimensiuni de & m 8 !" m. )eamia F@unchiarF din Constanta 1,d..omis nr.=!2 este o ctitorie a sultanului Abdul Aziz. .erminat prin !/"&, edificiul a ocupat multa vreme o pozitie dominanta in zona. Are un stil arhitectonic maur. 0inaretul, desi are numai '= m inaltime, se impune prin proportionalitate, dominind cladirile incon+uratoare. )eamia este declarata monument istoric si de arhitectura. $n ceea ce priveste studiile teologice cu menirea de a forma cadrele necesare bunei desfasurari a vietii religioase, ele au fost asigurate de seminarul teologic

musulman, infiintat inca din anul !"!( la ,abadag, cursurile desfasurindu-se aici pna in anul !&(!. -in anul !&(! seminarul musulman s-a mutat la 0edgidia, unde a functionat fara intrerupere pina in anul !&"<G din acest moment a incetat sa mai functioneze din lipsa de conditii. -upa revolutie, in anul !&&', seminarul teologic musulman s-a reinfiintat, devenind Liceul .eologic 0usulman si 5edagogic. A primit spre folosinta cladirea din trada %omana nr. ' din 0edgidia. $n prezent este cel mai important centru de cultura turca si islamica din %omnia. 5ersonalul clerical musulman este format din hatipi, imami, hagi, muezini. $n prezent cultul musulman are >A de imami si hagi. ,aza materiala a cultului se realizeaza prin contributii benevole de la credinciosi, donatii si subventii acordate de stat, ta8e pentru servicii religioase, ta8e de vizitare a unor monumente istorice etc. Cultul musulman are in proprietate !(/ cimitire. Cultul musulman din %omnia are bune relatii cu intreaga comunitate islamica internationala, atit bilaterale cit si multilaterale. Aceste relatii cuprind schimburi reciproce de delegatii, participari la intruniri si simpozioane pe diverse teme, organizari de pelerina+e anuale la 0ecca etc.