Coegiul Tehnic Dr.

Ioan Ratiu Turda

ARGUMENT

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

CAPITOLUL PRE!ENTAREA MODULUI DE ORGANI!ARE A LOCULUI DE MUNC" .# Organi$area locului de %unc& Locul de munca este portiunea de lucrare in care un muncitor i-si desfasoara activitatea. Dimensinuea locului de munca depinde de :caracteristica procesului tehnologic, tipul materialelor, modul de aprovizionare si punere a materialelor. Determinarea mrimii frontului de lucru este influenat de modul de execuie a lucrrilor (manual sau mecanizat . Locul de munc tre!uie "nzestrat #i aprovizionat periodic cu materiale, pentru a se asigura continuitatea muncii. Dispunerea materialelor, sculelor #i utila$elor la locul de munc tre!uie fcut astfel inc%t s nu fie st%n$enit circulaia #i mi#crile muncitoriilor #i s se evite deplasriile inutile sau prea lungi. &#ezarea muncitorului fa de frontul de lucru, tre!uie s asigure acestuia un c%mp vizual corespunztor, o poziie comod care s-i dea li!ertate de mi#care. De exemplu, la zugraveli, muncitorul tre!uie s prind "n c%mpul vizual pereii "ncperii "n care lucreaz, pentru a putea supraveghea, tehnic #i coloristic, calitatea muncii. 'ormaia minima de lucru, care st la !aza alctuirii echipelor #i a !rigzilor, pentru lucrri mecanizate, este compus din doi muncitorii dintre care unul av%nd calificarea corespunztoare lucrrilor de executat altul, a$utor, ca o calificare inferioar, chiar de categoria 1. (entru lucrri manuale formaia poate fi folosit ca atare numai la lucrri de mic importan #i de un volum redus. . A'ro(i$ionarea cu %ateriale &mestecurile preparate cu culori de ap tre!uie s reziste la lumin #i la aciunea mediului "n care se vor gsi suprafeele respective "n timpul exploatrii. )ompoziiile tre!uie s ai! o astfel de consisten, "nc%t acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg #i fr s rm%n
*

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

urme vizi!ile de !idinea sau pensul+ de asemenea, tre!uie s ai! pigmenii !ine fixai. (entru aceasta, "n compoziiile de zugrveli se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele ,aterialele utilizate la executarea zugrvelilor "n culori de ap tre!uie s corespund prevederilor din urmtoarele standarde de stat #i norme interne ale unitilor productoare: -psos de construcii #i ipsos de modelat, ./&. 01022+ )aolin splat de &ghire#, ./&. *3*43+ 5um, condiiile tehnice prevzute in normele interne ale carierei productoare+ )aolin splat de 5arghita, ./&. 144424+ &p pentru mortare #i !etoane, ./&. 67843+ )lei de oase, ./&. 4463+ )lei de piele, ./&. 4727+ 9elatin tehnic, ./&. *01863+ )ret mcinat de ,urfatlarDo!rogea, ./&.*68261+ :xizi, pigmeni pentru vopsele, pm%nturi decolor%nd produse a!sor!ante, standardele din sectorul ;L. -ndustria chimic su!grupa ;L 16;+ (raf de !ronz al! #i gal!en+ (raf de mtase ;,icalux;, <.-. 104728 a =)>):,+ 5%rtie pentru #lefuire uscat, ./&. 104121+ (%nz pentru #lefuire uscat, ./&. 104*21+ )orpuri a!razive cu liant ceramic #i mineral, ./&. 107322. .) A'ro(i$ionarea cu *D+,uri )ompoziiile de orice natur executandu-se dup reete precise, materialele tre!uie dozate comform acestora. >ste nevoie de depozitarea materialelor "n locuri uscate, !ine aerisite #i ferite de variaii mari de temperatura. &m!ala$ele de orice
3

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

fel de vor fi grupate "n magazine pe categorii de material #i etichetate vizi!il pentru a nu se confunda coninutul. La locul de lucru nu tre!uie adusa mai mult cantitate de material dec%t at%t c%t se folose#te "ntr-un schim!. (entru su!stanele cu praf sau toxice se vor folosi mnu#i de protecie, masc #i soruri. (entru curarea suprafeelor de praf, rugin sau straturi vechi de vopsele se folosesc (anexa 1 : -rzuitoare (sa!ere de diferite forme+ -perii de s%rm de oel, de mrimi #i forme varia!ile+ -perii de fi!re vegetale #i de pr animal+ -cuite speciale pentru deschiderea crpturilor din tencuieli+ -#pacluri de diferite mrimi din oel, lemn sau cauciuc+ -dri#c de lemn, oel sau cauciuc+ -dispozitiv pentru fixarea pietrei de frecat+ -ciocane, dli de oel, c%rpe #i mturi+ -c%ntare o!i#nuite #i de farmacie, precum #i truse de greuti+ -cni metalice, inoxida!ile, gradate+ -cilindrii de sticl gradai+ -polonic, cancioc #i scaf (acestea sunt unelte a$uttoare la manipularea materialelor, cu ocazia folosirii lor + -strecurtoare pentru vopsele o!i#nuite sau de mare productivitate+ -trafalet -pompa de zugrav (anexa * -scara du!la -sita fina -mistrie -cancioc

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

CAPITOLUL ) LI*TA OPERA-IILOR TE.NOLOGICE PENTRU REALI!AREA LUCR"RILOR ).#Preg&tirea /u'ra0e1ei /u'ort (rin lucrari de zugraveli se inteleg lucrarile de finisa$ realizate su! forma de pelicule su!tiri, aplicate pe suprafete tencuite, pe lemn in diferite culori avand rol de protectie (formeaza un strat protector al suportului pe care se aplica , igienizare (formeaza o suprafata neteda si continua care retine praful si alte impuritati din aer si decorare (estetic ? alegerea culorii tinand cont de senzatia de lumina si caldura sau de intuneric si rece.. (regtirea suprafeei pentru zugravit: se gletuiesc, se chituiesc crpturile, se slefuie#te #i se cur de praf, pentru lemn: se cur manual sau mecanizat se #lefuiesc #i se cur de praf, pentru metal: se "ndeprteaz petele de rugin, de vopsea veche #i praf. La "nceperea lucrrilor de zugraveli s-a verificat dac s-au terminat toate lucrrile a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca deteriorarea zugravelilor..uprafeele suport pentru zugravit au fost verificate ca ele s fie rigide, plane, uscate, rugoase #i a!aterile de la verticalitate #i planitate s nu dep#easc limitele admise. @osturile zidriei de !.c.a. au fost curate cu a$utorul unei scoa!e metalice pe o ad%ncime cam de 0 mm, iar suprafeele din !eton au fost aduse "n stare rugoas. .uprafeele suport pe care tre!uie s fie aplicat tencuiala, au fost curate pentru a nu avea urme de noroi, grsime. La tencuire sa folosit un mortar de ciment var marca ,08. Dup controlul #i pregtirea stratului suport s-a executat trasarea suprafeelor care urmeaz a fi tencuite. >fectuarea trasrii s-a realizat cu repere din mortar (st%lpi#ori , executai din acela#i mortar din care se execut grundul, av%nd limea cam de 18 ? 1* cm . .-a verificat modul de fixare a acestor st%lpi#ori, a#a "nc%t s se o!in un strat de mortar cu grosimea sta!ilit "n proiect. .uprafeele de
0

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

!eton (tavane, st%lpi, grinzi #i ale zidriei de !.c.a. au fost "n preala!il stropite cu ap, apoi s-a fcut amorsarea prin stropire cu un #pri, av%nd grosimea cam de * ? 3 mm. )ompoziia #priului era un amestec de ciment #i ap (lapte de ciment . &plicarea #priului s-a fcut manual cu a$utorul unei mturi. An timpul executrii amorsrii suprafeelor s-a urmrit ca #priul s fie aplicat c%t mai uniform, fr discontinuiti prea mari, iar "naintea aplicrii grundului s-a verificat dac #priul este suficient de "ntrit #i dac suprafaa amorsat este suficient de rugoas #i aspr la pipit cu m%na. An cazul suprafeelor tencuite sau de !eton plane #i netede (exemplu: panouri mari toi porii rma#i de la turnare sau gurile survenite de la transport, monta$ ori turnare ("n cazul pereilor din !eton monolit se vor umple cu mortar de cimentvar, dup ce "n preala!il !orurile #i dungile ie#inde "n relief au fost "ndeprtate astfel ca s rezulte suprafee netede. De asemenea, petele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de #lefuit sau cu perii de s%rm. .uprafaa panourilor prefa!ricate din !eton greu tre!uie s "ndeplineasc condiiile de planeitate #i netezire prevzute "n ;<ormativ pentru executarea construciilor din panouri mariB. .uprafaa se va curaa !ine de praf, pentru a se asigura aderena stratului din finisa$ pe suprafaa suport. An cazul suprafeelor de zidrie netencuit, care urmeaz s fie zugrvite direct, se vor curaa cu atenie stropii #i resturile de mortar #i se vor completa rosturile care prezint goluri "n mortar. .uprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos cu aracet, tre!uie s fie plane #i netede, fr desprinderi sau fisuri, varul folosit tre!uie s ai! o vechime de cel puin 11 zile. /oate fisurile, neregularitile, etc. se chituiesc de ctre zugravul vopsitor sau se spcluiesc cu past de aceea#i compoziie cu a gletului. (asta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar din doua pri ipsos #i o parte ap ("n volume . (asta se realizeaz prin presrarea ipsosului "n ap, dup care se omogenizeaz prin amestecarea rapid ("n intervalul
2

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

de maximum l minut de la presrare . (asta se va prepara "n cantiti care s poat fi folosite "nainte de sf%r#itul prizei ipsosului (cca 2 minute . (entru spcluirea suprafeelor mai mari se folose#te #i pasta de ipsos var #i lapte de var. )ompoziia se va prepara "n cantiti care s poat fi folosit "n cel mult *8 minute de la preparare. Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se #lefuie#te cu h%rtie de #lefuit ("n cazul pereilor "ncep%nd de la partea superioar spre partea inferioar , dup care se cura de praf cu perii sau !idinele curate #i uscate. An vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele au fost dri#cuite c%t mai fin, astfel ca urmele de dri#c s fie c%t mai puin vizi!ile. .uprafeele cu glet de ipsos tre!uie s fie c%t mai plane #i netede , fr desprinderi sau fisuri : varul folosit tre!uie s ai! o vechime de cel puin 11 zile . /oate fisurile #i neregularitile au fost chituite de zugravul vopsitor sau se #pacluiesc cu past de accea#i compoziie cu a gletului . (asta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate s-a preparat din dou pri ipsos #i o parte ap ( "n volume , prin presrarea ipsosului "n ap , dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid ( "n interval de 1 minut de la presrare . (asta s-a preparat "n cantiti care s poate fi folosite "nainte de sf%r#itul prizei ipsosului ( circa 2 minute pereilor s-a "nceput de la parte superioar spre partea inferioar curat de praf cu perii sau !idinele curate #i uscate . &mestecurile preparate pentru zugrveli cu lapte de var tre!uie s fie rezistente la lumin #i la aciunea mediului "n care se vor gsi suprafeele respective "n timpul exploatrii. )ompoziiile tre!uie s ai! o astfel de consisten "nc%t acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg #i fr s rm%n urme vizi!ile de !idinea sau pensul. Laptele de var folosit la zugrveli s-a preparat din var past gata stins , prin diluarea pastei de var cu ap "n proporie de 1 parte past var la 1,0 pri ap ( "n volume #i amestecare p%n la omogenizare. Anainte de "ntre!uinare, compoziia s-a strecurat
6

. Dup

uscarea poriunilor reparate , suprafaa s-a #lefuit cu h%rtie de #lefuit ("n cazul dup care s-a

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

prin site fine ( 788 ochiuri C cm*

, cu estur din s%rm de alam , pentru

reinerea at%t a impuritilor c%t #i a particulelor de var nestins . La locul de munc , compoziia de zugrveal s-a transportat #i s-a pstrat "n glei de ta!l zincat . Dugrvelile de var s-au executat "n dou ? trei straturi , primul strat av%nd rol de grund ( constituind stratul de legtur "ntre suprafaa pregtit #i zugrveal , el creeaz o suprafa uniform ca porozitate , putere de a!sorie #i culoare . &plicarea primului strat s-a fcut imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare . Dugrveala s-a aplicat prin stropire cu aparat de pulverizat . (entru a asigura o mai !un aderen de suport , primul strat s-a aplicat cu !idineaua . &paratul de pulverizat a fost cu aciune discontinu , pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziia de zugrveal a fost necesar "ntreruperea lucrului . Anainte de aplicarea compoziiei de zugrveal , s-a umplut rezervorul , a#ez%ndu-se pe gura lui o sit pentru strecurarea compoziiei , s-a ridicat presiunea "n rezervor prin pompare manual p%n la 3 E 0 atmosfere , s-a deschis ro!inetul de la pulverizator #i s-a "nceput stropitul. Fetul su! care compoziia iese din duza pulverizatorului tre!uie s fie cu stropi fini #i "n unghi drept fa de suprafaa care se finiseaz , iar duza s se afle la o distan de suprafa de 8,60 E 1,88 m , astfel "nc%t compoziia care se pulverizeaz s nu cad pe $os #i s nu rico#eze . (entru o aplicare uniform a compoziiei de zugrveal , s-a executat cu duza pulverizatorului mi#cri "n spiral . 'iecare strat s-a aplicat numai dup uscarea celui precedent . Dup terminarea lucrului s-a splat aparatul at%t "n interior c%t #i "n exterior precum #i furtunul #i pulverizatorul , prin introducerea unei cantiti de ap "n interiorul aparatului , cre%ndu-se din nou presiune . Dugrvelile si vopsitoriile se vor executa numai la o temperatur a aerului "n mediul am!iant de cel puin G 0 grade ), "n cazul vopsitoriilor sau al finisa$elor cu polimeri. &cest regim se va menine tot timpul executrii lucrrilor #i cel puin "nca 4 ore pentru zugrveli #i 10 zile pentru vopsitorii sau finisa$e cu polimeri, dup executarea lor.
4

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

'inisa$ele nu se vor executa pe timp de cea #i nici la un interval mai mic de * ore de la "ncetarea ploii (in condiii de temperatur care s permit uscarea suprafeelor . De asemenea, se va evita lucrul la faade "n orele de "nsorire maxim, sau v%nt puternic, pentru a evita uscarea accelerata #i crparea peliculelor. Anainte de "nceperea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au atins umiditatea de regim (suprafeele de !eton sau zidrie tencuit 3H #i suprafeele gletuite 4H . &ceasta se o!ine "n condiii o!i#nuite (umiditate relativ a aerului de 28H #i temperatura G 14...*8 grade ) . Dup cea 38 zile de la executarea mortarelor, #i dup circa * sptamini de la executarea gletului. La zugravelile pe !aza de huma pe suporturi vechi si deteriorate se fac urmatoarele operatii: -.e verifica aderenta de suport a zugravelii existente -.e indeparteaza zugraveala veche -.e fac micile reparatii -.e gletuieste sau se spacluieste zonal sau integral -.e izoleaza cu sapun -.e aplica grundul sau paciocul -.e efectueaza mici chituiri, slefuiri si se izoleaza acestea -.e aplica zugraveala propriuzisa =miditatea se verific cu aparatul electric tip ;5Igromette; !azat pe principiul variaiei rezistivitii electrice a materialelor, funcie de umiditatea lor, sau cu un alt aparat similar (aparatul cu car!id tip ).,. . Defectele care apar la aplicarea cu pensula sunt: rezistena la "ntindere, "ntinderea defectuoas, formarea perderelor, sla!a adeziune la suprafeele suport. An cazul rezistenei la "ntindere vopseaua se "ntinde mai greu dec%t "n mod o!i#nuit sau nu traseaz cu u#urin cu pensula pe suprafaa de vopsit datorit urmtoarelor cauze: -consistena prea mare a compoziiei (prea v%scoas "n acest caz se
7

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

dilueaz cu solvent potrivit+ -utilizarea unui diluant nepotrivit compoziiei, care o altereaz, o face neutiliza!il+ -folosirea unei pensule nepotrivite operaiei+ -temperatura prea sczut a compoziiei care se aplic, "n acest caz compoziia se cufund "ntr-un vas cu ap cald+ -suportul prea rece "n raport cu mediul "ncon$urtor. An cazul "ntinderii defectuoase se caracterizeaz prin apariia pe suprafa a urmelor de pensul datorit consistenei prea v%scoase a compoziiei sau aplicrii unui lac cu email cu uscare rapid pe o suprafa prea mare care se usuc "nainte de a fi "ntin#. An am!ele cazuri se dilueaz compoziia. .uprafeele suport prea aspre #i ne#lefuite provoac de asemenea "ntinderea necorespunztoare. : "ntindere defectuoas rezult #i pe suprafeele suport umede, acestea tre!uie uscate si pregtite din nou. /emperatura necorespunztoare de la locul de lucru provoac acelea#i fenomene de "ntindere a compoziiei. An formarea perderelor "n timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafaa vopsit scurgeri sau perdere de vopsea. )auza acestui defect poate s fie folosirea unei compoziii cu v%scozitate prea mic prea mare sau temperatura prea ridicat. &cela#i defect duntor mai poate s apar din cauza folosirii unei vopsele care poate s nu fi fost !ine amestecat #i care a fost care a fost aplicat "ntr-un strat prea gros. An acest caz se opre#te lucrul se #terge poriunea defectuoas #i se remediaz cauza care a provocat-o dup care se continu lucrul acoperind poriunea #tears. .la!a adeziune la suprafeele suport poate s fie provocat din cauza strii necorespunztoare a suprafeelor suport care poate fi murdar de grsimi, praf, zgur de la sudur ud etc.
18

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

An "ncperile "n care se execut vopsitorii temperatura tre!uie meninut constant la 18-10J), tot timpul lucrului #i "nc trei zile dup terminare. (entru acest lucru "ncperile tre!uie s fie "nclzite #i "nchise . /emperatura aerului interior care vine "n contact cu pereii tre!uie s nu ai! o diferen mai mare de 0-2J), pentru a se evita condensarea vaporilor din atmosfer , ceea ce ar duce la ptarea vopsitoriilor. -n interior tre!uie asigurat o ventilaie corespunztoare care s "mpiedice saturarea aerului cu vapori produ#i prin uscare. /re!uie "mpiedicat contactul direct "ntre prile vopsite cu surse de a!ur ori aer cald. )hiturile, grundurile #i compoziiile de vopsit se prepar #i se pstreaz "n "ncperi "nclzite permanent. )utiile cu compoziii de lucru se in "n vase cu ap cald pentru a fi meninute la cel puin 18J), pentru grundurile preparate cu spun sau compoziiile cu pigmeni care se "ngroa# la frig. 'iecare strat se las s se usuce !ine, fiind interzis aplicarea unui nou strat. !ugr&(eli 2n culori de hu%&. (repararea compoziiei de zugrvit-la prepararea compoziiei de zugrvit se vor folosi: hum muiat "n ap, pigmeni #i soluie de clei. Anmuierea humei cu ap se face "n proporie de * litri de ap la 1 Kg hum !ulgri frm%ntai mrunt. )antitatea de apa poate varia "n funcie de calitatea humei. .e toarn "nt%i ap, at%t c"t s acopere !ulgrii de hum+ restul de ap se adaug dup "nmuierea acestora. (entru "nmuiere, !ulgrii se vor lsa "n ap timp de 0...*1 ore, dup care amestecul se va omogeniza !ine cu o lopat. (igmenii vor fi "nmuiai "n ap cu *1 ore "nainte de prepararea compoziiei. .oluia de clei se va prepara din clei #i ap "n proporie de 1 Kg clei la 0 litri ap. (lcuele de clei sparte "n !uci sau cleiul granulat se "nmoaie "n ap timp de *1 ore. Dup aceea amestecul se fier!e, introduc%nd vasul cu clei "n alt vas cu ap care fier!e. 'undul vasului cu clei nu tre!uie s ating fundul
11

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

vasului cu ap. (repararea compoziiei de zugrveal se va face astfel: .e toarn "n amestecul de hum cu ap soluia de clei, "n proporie de 188 g soluie clei la 1 litru de hum cu ap+ dup aceea se adaug pigmenii "nmuiai "n ap, p%n la o!inerea nuanei cerute de proiectant. >ste necesar ca, compoziiile colorate s se prepare "n cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei "ncperi (la interior sau a unei faade (la exterior pentru a se evita variaiile de nuane, "n cadrul aceluia#i c%mp vizi!il. Antreaga compoziie se va strecura prin sita cu 788 ochiuriCcm * . )oncomitent se va prepara #i o soluie de spun cu ap, "n proporie de 1 Kg spun la circa 12 litri ap. .e introduce spunul (past sau !uci "ntr-o cantitate mic de ap cald, amestec%nd p%n la dizolvarea complet a spunului. .e adaug apoi rest vil de ap cald, se omogenizeaz #i se strecoar prin sita cu 788 ochiuriCcmL. A'licarea $ugr&(elii .e aplic un prim strat de spun, preparat ca la punctul 3.2, dup care se face repararea defectelor mrunte la tavan #i perei, cu past de ipsos. Dup uscarea #i #lefuirea reparaiilor se aplic un strat de spun pe poriunile reparate, dup care se v+i aplica compoziia de zugrveal "n trei straturi, pe "ntreaga suprafa. &t%t spunul c"t #i primul strat de zugrveal, se aplic cu !idineaua. =ltimele dou straturi de zugrveal se aplic mecanizat cu aparate de pulverizat, conform prevederilor din caietul --, cap. -- sau "n cazuri speciale, pe suprafee mici, tot cu !idineaua. )ompoziia de zugrveal, dup ce a fost amestecat n soluia de clei, se va "ntre!uina "n timp de *1...14 ore de la preparare, "ntruc%t se altereaz cu timpul, "n special vara. /oate celelalte indicaii tehnologice privind aplicarea manual sau mecanic a zugrvelii (modul de aplicare a stratului pe perei, uneltele necesare
1*

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

etc. sunt indicate la zugrvelile de lapte de var. ). Conditii de calitate la e3ecutarea lucrarilor de $ugra(ire (e parcusul executrii lucrrilor de zugrveli s-a verificat "n mod special de ctre #eful punctului de lucru : "ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport, calitatea principalelor materiale ce intr "n oper , respectarea prevederilor din proiect #i a dispoziiilor de #antier , corectitudinea execuiei. (entru lucrrile gsite necorespunztoare s-au dat dispoziii de #antier pentru remedierea lor. @ecepia lucrrilor de zugrveli #i vopsitorii s-a fcut numai dup uscarea lor complet . (rin examinarea vizual a zugrvelilor s-au verificat : corespondena zugrvelilor interioare #i exterioare cu prevederile proiectului #i dispoziiile ulterioare spre a se constata concordana lucrrilor executate cu prevederile acestora + aspectul suprafeelor zugrvite , tre!uind s ai! un ton de culoare uniform, s nu prezinte pete , scurgeri , stropi , !#ici #i co$iri , fire de pr sau urme de la pensul sau !idinele . =rmele de !idinea sunt admise numai dac sunt vizi!ile p%n la o distan de cel mult 1 m de la suprafaa zugrvit . <u se admit corecturi sau retu#uri locale care distoneaz cu tonul general , chiar la distane mai mici de 1 m + aderena zugrvelilor interioare #i exterioare s-a constatat prin frecare u#oar cu palma pe perete . : zugrveal aderent nu tre!uie s se ia pe palm + rectilinitatea liniaturilor de separaie s-a verificat cu ochiul #i la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat . >le tre!uie s fie fr "nndiri #i de o lime uniform pe toat lungimea lor . Anainte de "nceperea verificrii calitii vopsitoriilor s-a controlat mai "nt%i dac la vopsitoriile "n ulei s-a format pelicula rezistent , prin ciocnirea u#oar a vopselii cu degetul "n mai multe puncte . (rin examinarea vizual s-a verificat aspectul vopsitoriilor , av%ndu-se "n vedere urmtoarele :
13

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

suprafeele vopsite tre!uie s prezinte pe toat suprafaa acela#i ton de culoare #i acela#i aspect lucios sau mat , dup cum prevede proiectul . Mopseaua tre!uie s fie aplicat p%n la Nperfect curatB adic s nu prezinte straturi strvezii #i nici pete , desprinderi , cute , !#ici , scurgeri , lipsuri de !uci de pelicul , crpturi ori fisuri care pot genera "n viitor desprinderea stratului , aglomerri de pigmeni , neregulariti cauzate de chituiri sau #lefuire necorespunztoare , urme de pensul , fire de pr , urme de vopsea insuficient frecat "nainte de aplicare + la vopsitoriile executate pe t%mplrie s-a verificat vizual !una acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelor de lemn !ine chituite #i #lefuite "n preala!il , s-a controlat ca accesoriile metalice ( #ilduri , drucre , cremoane, olivere s nu fie ptate de vopsea + nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de t%mplrie vopsite + pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de t%mplrie "naintea vopsirii ( curirea , #lefuirea , chituirea rosturilor suport + s-a examinat vizual dac evile , radiatoarele , aerotermele , ventilatoarele sunt vopsite "n culorile prescrise #i dac vopseaua este de culoare uniform , fr pete , urme de pensul , crpturi sau alte defecte . )u aceea#i atenie s-a controlat dac pregtirea feelor laterale #i spatele acestor piese #i aparate sunt vopsite pe toate elementele , fr locuri neacoperite , umflturi+ pentru verificarea suprafeelor din spatele conductelor , radiatoarelor s-a folosit o oglind + s-a controlat prin sonda$e dac este aplicat vopseaua pe suprafeele corect pregtite "n preala!il #i dac este executat conform proiectului ( curirea de rugin sau mortar , aplicarea succesiv a straturilor prevzute "n proiect + !ordurile , frizurile #i liniatura tre!uie s fie de aceea#i lime pe toat
11

s-au fcut verificri prin

sonda$e "n diferite puncte , "nltur%ndu-se cu gri$ vopseaua p%n la stratul

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

lungimea , s nu prezinte cur!uri sau fr%nturi pe acela#i aliniament , iar "nndirile s nu fie vizi!ile de la distan mai mare de 1m + separaiile dintre zugrveala pereilor #i tavanelor tre!uie s fie distincte , fr suprapuneri , ondulaii . Merificarea rectilinitii liniilor de separaie s-a fcut cu un dreptar de lungime c%t mai mare , tre!uind ca pe un perete "ntreg s nu existe mai mult de dou devieri izolate #i care s nu se a!at de la linia dreapt cu mai mult de * mm . Dugrvelile cu lapte de var se "ntrein prin curarea de praf cu perii cu coad lung , cu fire de pr sau sintetice . Mopsitoriile de ulei se spal cu c%rpa sau !uretele cu ap cald #i dac este necesar se adaug #i spun sau detergeni , dup care se revine #i se #terge cu o c%rp curat uscat . An cazul "n care splarea nu este necesar suprafaa se poate #terge direct cu o c%rp uscat flanelat . >ste interzis splarea unei vopsitorii cu vechime mai mic de 11 zile . .uprafeele finisate cu vopsea Minarom se pot spla cu o c%rp muiat "n ap #i stoars . Mopsitoriile cu Minarom nu se vor spla "nainte de 38 zile de la realizarea lor. ).) M&/uri de tehnic& a /ecurit&1ii %uncii 4i de 're(enire a incendiilor La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea in vedere urmatoarele prevederi: - muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflama!ili vor fi instruiti zilnic. De asemenea, vor fi instruiti si muncitorii care lucreaza temporar in zona respectiva. - in imediata apropiere a locului unde se lucreaza cu lacuri si vopsele, tre!uie sa fie asezate stingatoare de incendiu, in numar suficient, la loc vizi!il si usor accesi!il. - in $urul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin
10

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

18 m, tre!uie sa fie puse afise usor de citit de la distanta, cu inscriptiile: , 5UMATUL *TRICT INTER!I* , NU +A APROPIATI CU 5OC DE*C.I* NU *UDATI , NU IMPU*CATI CU PI*TOLUL PENTRU 6OLTURI - in cazul lucrului in spatii inchise, tre!uie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise, iar in cladirea respectiva este strict interzis sa se lucreze cu loc deschis sau sa se sudeze, la oricare din nivelele cladirii. - in cazul imposi!ilitatii asigurarii ventilatiei naturale se va realiza o!ligatoriu ventilarea artificiala (cu precadere in spatii inchise . - la terminarea lucrului in fiecare zi, toate materialele inflama!ile vor fi duse cu capacul am!ala$elor fixat ermetic si inchise in magazii destinate in mod special, acestui fel de materiale, avand scris pe usa: PERICOL DE INCENDIU NU 5UMATI NU INTRATI CU 5OC DE*C.I* - la transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solventi inflama!ili, acestea tre!uie sa fie acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis si nu vor fuma. - muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele cu toluen sau alti solventi inflama!ili, le transvazeaza din !utoaie sau !idoane, tre!uie sa poarte ochelari de protectie si sa efectueze aceste operatii in locuri ferite de surse de loc. - pentru muncitorii care lucreaza la inaltime se vor verifica si asigura sta!ilitatea podinelor, scarilor de acces, esafoda$elor etc. - la folosirea instalatiilor mecanice su! presiune se vor prevedea aparatele de masura si control necesare functionarii acestora in conditii de securitate. - in cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mi$loace mecanizate si in cazul utilizarii lacurilor si vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protectie (in cazul cand se poarta o semimasca .
12

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

CONCLU!II
Lucrrile de zugrveli #i vopsitorii tre!uie s "m!ine utilul cu frumosul. =tilul, pentru a "ndeplini rolul lor constructiv, #i frumosul, pentru a da un aspect c%t mai plcut #" de un efect c%t mai atrgtor elementelor pe care sunt aplicate. (entru realizarea utilului, se impune cunoa#terea precis a scopului urmrit, ptrunderea "n amnunime a calitilor si defectelor tuturor materialelor #i a compoziiilor respective, precum #i a modurilor de aplicare. -n rezumat aceasta "nseamn posedarea #tiinific a meseriei. (entru a fi realizat frumosul se cere cunoa#terea culorilor, a efectelor lor vizi!ile, c%t #i modul $ust de a le folosi #i "m!ina c%t mai armonios. )ulorile de !az sunt cele cuprinse "n spectrul solar, la care se adaug al!ul
16

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

#i negrul. (ractica arata c, dintre acestea, cele principale sunt ro#ul, gal!enul #i al!astrul, care se mai numesc #i culori cromatice, alturi de al! #i negru, care se numesc acromatice. Din com!inarea acestor cinci culori, se pot realiza toate culorile cunoscute #i percepute de ochiul omenesc. )ulorile se pot "mpri "n calde, cele din gama ro#u - portocaliu - gal!en, #i cele reci, cuprinz%nd al!astrul si violetul. Merdele este intermediar "ntre cele dou grupe. &ceasta clasificare se face dup impresia pe care culorile respective o fac asupra omului. )ulorile se mai pot imparti "n clare (deschise #i sum!re ("nchise . )ele clare se gsesc "n partea mi$locie a spectrului #i cuprind gal!enul, verdele #i al!astrul. )ele sum!re sunt la extremiti: ro#u - purpuriu - violet. /onalitatea depinde de gradul de culoare (lipsa de culoare , adic al! sau negru. /onul ea saturaie depinde de cantitatea de al! amestecat "n culoare, iar ca intensitate luminoas, de cantitatea de negru sau gri adugat. (rin denumirea generic de vopsea (compoziia pentru vopsit , se "nelege materialul lichid-v%scos care, "ntins "n straturi foarte su!iri pe o suprafa, alctuie#te, dup uscare, o pelicul (po$ghia fin, dura!il, sta!il, aderenta, care schim!a aspectul (culoarea, gradul de netezime, dura!ilitatea etc . -n ansam!lu lucrrile care alctuiesc o construcie, zugrvelile #i vopsitoriile "ndeplinesc unul sau simultan mai multe roluri #i anume: de protecie, estetic #i igienic. Mopsele "n general fiind opace, acoper eventualele imperfeci #i neomogenitati ale suportului, cruia "i dau un aspect uniform sau cu anumite efecte dorite.

14

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

6I6LIOGRA5IE
,. &ngelescu, '. 9heorghiu, -ndrumatorul mozaicarului si faianterului, >d. /ehnica, Oucuresti, 1742 @o#u ).,9hitulescu.M, ,ateriale de construcii, >d. Didactic #i (edagogic, Oucure#ti &./i!rea, & ,indrila, -..zocs, )..ocol., .tudiul materialelor de construcii, ,anual editat cu apro!area ,inisterului >ducaiei #i )ercetrii, D. (rudeanu, /ehnologia lucrrilor decorative, >d. Didactica #i (edagogic, Oucure#ti @o#u ). -on, /ehnologia lucrrilor de zugrveli #i vopsitorii, >ditura Didactic #i (edagogic, Oucure#ti
17

Coegiul Tehnic Dr. Ioan Ratiu Turda

<orme de tehnica securitii muncii la lucrri de construcii, ,inisterul ,uncii, (roteciei .ociale #i 'amiliei. ). @osoga, =tila$ul #i tehnologia lucrrilor de finisa$, >d. Didactic #i (edagogic, Oucure#ti, 177* Daniela Lucia ,ona, &lex 9h. <etea, ,ateriale de construcii, >d. =./. (res, )lu$-<spoca, *881

*8