Ar trebui s bem 3-4 litri de ap pe zi sau, ca o regul simpl, la fiecare 18 kg. cntrite 1 litru de ap.

(ipuri de su#stane Acid clorhidric - H$l , )M Acid de baterie Acidul "astric .uc de lmie $ola (et - $H&$((H .uc de portocal sau de mr 0ere Ploaie acid $afea $eai 2apte .uc intestinal Ap pur 4 distilata - H-* .aliva omului sntos .n"e Ap de mare .pun de toalet Amoniac - 6H& 7nlbitor .od caustic - 6a(H

pH *.) *.+ ).+ , -.* -.' -.+ -./ &.+ '.+ 1+.* +.* +.+ 3.+ 3-% %.* 3.+ , %.' %.&' , %.'+ 5.* /.* , )*.* )).+ )-.+ )&./

Diferena dintre PH i alcalinitate

Muli dintre noi cred c PH-ul este cel mai important lucru, atunci cnd vine vorba de apa alcalin. Cu ct mai mare este PH-ul, cu att este mai alcalin apa. n realitate nu este aa. PH-ul i alcalinitatea sunt dou lucruri diferite. PH-ul indic ct de acid sau bazic este o soluie, respectiv apa. Exprim concetraia de ioni de hidro en din ap. !lcalinitatea se refer la capacitatea de a rezista unei schimbri neateptate a PH-ului. Aceasta mai poart numele de capacitatea de tamponare. Alcalinitatea este i capacitatea unei soluii de a neutraliza acizi. ei e!ist o le"tur #ntre PH i alcalinitate, aceasta nu depinde #n totalitate de PH, care msoar doar radul de alcalinitate, nu i cantitatea sa. Alcalinitatea msoar concentraiile de bicarbonat, carbonat i hidro!id. "icar#onatul de sodiu este cel mai important tampon alcalin din sn"ele nostru. !lcalintatea indic ct de mult #icar#onat este pre$ent %n ap. &e msoar %n m 'litru.

!pa alcalin

$orpul nostru este creat pentru a lucra cel mai bine %ntr-un mediu alcalin. PH-ul sn"elui nostru este #n medie de la %.& la %.'. (r"anismul nostru este #n #ntre"ime alcalin, #n afara tractului di"estiv. Atunci cnd sunt consumate multe alimente acide, cum ar fi pinea, zahrul, buturile carbo"azoase, mncarea

procesat, carne i produse din carne, or"anismul se afl sub presiune i face eforturi considerabile pentru a-i menin PH-ul normal. Apa alcalin a8ut la meninerea alcalinitii or"ansimului i la eliminarea to!inelor i a acizilor.
)odaliti de o#inere a apei alcaline

). *olosirea unui ioni$ator care ofer un PH ridicat 9PH-ul de /.+ este cel mai bun pentru instalaia de la robinet:, o ap bo"at #n antio!idani, o ap filtrat din care s-au eliminat to!inele, chimicalele i pesticidele, dar s-au pstrat intacte mineralele solubile sntoase. -. *olosirea picturilor de PH care reprezint o modalitate e!celent de a produce ap alcalin. Adun"nd aceste minerale foarte concentrate apa devine alcalin. &. *olosirea unui stic+ alcalin ce poate transforma orice ap #n ap cu nivel alcalin mediu #n scurt timp, crescnd PH-ul cu ) sau - puncte. ;ste destul de la #ndemn i poate dura aproape ) an de zile atunci cnd este prelucrat apa normal. '. *olosirea unei lmi sau a sucului de lmie , dei lmile sunt acide #n natur, atunci cnd sunt consumate alcalinizeaz or"anismul, pentru c au #n coninut nivele ridicate de minerale alcaline. Adu"ai o 8umtate de lmie sau o lmie #ntrea" i consumai-o dimineaa. Ar fi de preferat s utilizai ap de la robinet sau ap cald. ;ste o modalitate e!celent de a #ncepe ziua pentru c alcalinizeaz sistemul, #mprosptnd metabolismul, ficatul i rinichii i stimuleaz sistemul di"estiv pentru a intra #n aciune. +. !du area altor minerale alcaline care cresc ni,elul PH-ului fr a ioni$a sau filtra apa. 7n schimb, cantitatea de minerale necesar pentru cei & sau ' litri de ap ce trebuie s fie consumai #n fiecare zi poate depi limita recomandat zilnic pentru aceste minerale i poate fi duntoare. )E(-DE DE (E&(!.E /. E,identia$a ni,elului ph-ului apei purificate cu stic+-ul <ntroduci hartie de turnesol 9hartie folosita la testari chimice: atat intr-un pahar cu apa purificata prin metode uzitate obisnuit, cat si intr-un pahar cu apa purificata cu stic=-ul.;HM .- si compari rezultatele Apa purificata prin filtrare obisnuita a capatat culoarea "albena, ceea ce iti arata ca ph-ul este +.+. spre deosebire de apa tratata cu stic=-ul a capatat culoarea albastra, ceea ce iti arata alcalinizarea apei, ph-ul avand valori cuprinse intre %.+ si /.+. 0. -#ser,a reactia apei purificate cu stic+-ul in amestec cu uleiul comesti#il <ntroduci ulei comestibil atat intr-un pahar cu apa purificata prin metode uzitate obisnuit, cat si intr-un pahar cu apa purificata cu stic=-ul> amesteci continutul fiecarui pahar. <n primul pahar, uleiul va pluti spre deosebire de cel de-al doilea pahar in care, apa avand proprietati bazice permite solvabilitatea rapida a uleiului, devenind un amestec omo"en 1. Prepara un ceai cu apa rece 9observa "radul ridicat de solvabilitate al apei bazice obtinuta prin tratarea cu stic=-ul, in comparatie cu solvabilitatea atat de scazuta a apei purificate prin

metode uzitate obisnuit:. <ntroduci in paharul cu apa purificata prin metode uzitate obisnuit cat si in paharul cu apa bazica, frunze de ceai in cantitati corespunzatoare. Apa alcalinizata 9bo"ata in minerale precum calciu, ma"neziu, potasiu, sodiu: este un e!celent catalizator si determina in scurt timp, eliberarea de catre frunzele de ceai, a substantelor precum theoph?llin si tanin, rezultand astfel un ceai cu un "ust deosebit, spre deosebire de lichidul fara "ust si fara aroma rezultat in primul pahar, cel cu apa purificata in mod obisnuit. 2. (estea$a proprietatea de detoxificare a apei alcaline <ntroduci cate o picatura de iod atat in primul pahar cu apa purificata obisnuit cat si in cel deal doilea pahar, purificata cu stic=-ul ;HM .-. Apa din primul pahar devine "albena in timp ce apa din cel de-al doilea pahar, ramane incolora, ceea ce demonstreaza proprietatile neutralizante, benefice ale apei tratate cu scic=-ul ;HM .-..