Salarizarea Dispozitii generale Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

1 Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. La stabilirea si la acordarea salariului este interzisa orice discriminare pe criterii de sex,orientare sexuala,varsta,rasa,etnie,situatie sau responsabilitate familiala. Salariul este pretul muncii prestate,exprimata in bani.Atunci cand munca se desfasoara pentru sine este o munca independenta si produce venit,in situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana este o munca dependenta si produce salariu. Salariul reprezinta obiect,dar si cauza contractului individual de munca.Este obiect deoarece el constituie contraprestatia pentru munca efectuata de catre salariat;este cauza pentru ca in vederea obtinerii lui persoana fizica s-a incadrat in munca. Alaturi de felul muncii si de locul muncii ,salariul este un element esential al contractului de munca,o parte componenta a oblicatiilor asumate de unitate fata de salariat si,totodata,cauza pentru care salariatul presteaza munca. El constituie totalitatea drepturilor banesti cuvenite pentru munca prestata. Articolul 154 alin.(3) C.muncii subliniaza principiul nondiscriminarii la stabilirea si acordarea salariului,principiu constitutional consfintit si de art.41 alin (1) din Constitutia Romaniei. Principiul egalitatii de tratament in domeniul salarizarii isi gaseste o deplina aplicare nu numai in acte normative,ci si in contractele colective de munca.Desi nu sunt inscrise prevederi exprese in aceasta directie,aplicarea concreta a principiului este asigurata prin conditii unice nediscriminatorii. Salariul cuprinde salariul de baza,indemnizatiile,sporurile,precum si alte adaosuri.2
1 2

Al.Athanasiu,M.Volonciu,L.Dima,O.Cazan,Codul Muncii-Comentariu pe articole,Editura C.H.BECK,Art.154 Ibidem,Art.155

Salariul de baza nu este altceva decat partea principala a salariului total,ce se cuvine pentru fiecare salariat,luand in considerare de regula nivelul studiilor,calificarea si pregatirea profesionala,importanta postului,caracteristicile sarcinilor si competentele profesionale. El constituie nu numai partea fixa si principala a salariului,ci si un element de referinta in raport cu care se calculeaza celelalte drepturi ale angajatilor,cum ar fi de exemplu,diferite indemnizatii,sporuri,chirii,burse etc. Salariul de baza se deosebeste de salariul brut care consta in suma primita de angajat si care cuprinde toate drepturile salariale neafectate de impozite,taxe,alte retineri de acest gen,dar si de salariul net care cuprinde suma de bani pe care salariatul o primeste efectiv dupa ce au fost scazute (retinute) cotele legale sub forma impozitului pe salariu,contributia de asigurari sociale,contributia pentru constituirea Fondului pentru plata indemnizatiei de somaj etc. Indemnizatiile reprezinta sumele platite salariatilor peste salariul de baza,cu scopul de a compensa cheltuielile pe care acestia sunt nevoiti a le efectua cu ocazia indeplinirii unor sarcini de serviciu.Indemnizatii pot fi acordate si cu scopul de a compensa un anumit regim de munca specific. Indemnizatiile pot fi: pentru persoanele care indeplinesc functii de conducere,pentru delegare,pentru detasare,pentru personalul trimis in misiune permanenta in strainatate,pentru nonconcurenta etc. Sporurile constituie un element accesoriu al salariului de baza prevazut in legislatie si contractele colective de munca;ele reprezinta anumite procente din salariul de baza,si sunt acordate,dupa caz,in raport cu vechimea in munca,cu conditiile de munca,pentru orele prestate suplimentar peste programul normal de lucru sau in timpul noptii,pentru stabilitate,confidentialitate etc. Adaosurile pot fi si ele considerate elemente accesorii ale salariului de baza,prevazute in legislatie si in contractele colective de munca si care se acorda variabil,in functie de diferite criterii,cum ar fi rezultate obtinute,ca adaos in cazul muncii prestate in acord,ca premii,pentru cointeresarea salariatilor etc. Adaosurile si sporurile la salariul de baza formeaza partea variabila a salariului pentru ca se platesc in raport cu performantele si/sau calitatile individuale ale fiecarui salariat,precum si pentru timpul in care munca este prestata in anumite conditii deosebite ( pentru compensarea pe aceasta cale a efortului depus in plus sau a riscului ridicat pe care il presupune munca).

Salariile se platesc inaintea oricaror alte obligatii banesti ale angajatorilor.3 In scopul ocrotirii drepturilor privind salarizarea muncii,legislatia in vigoare cuprinde o serie de reglementari. Toate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale unitatii,stabilindu-se astfel caracterul lor de creanta privilegiata.Insa conform art.123 pct.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei,pentru angajatorii aflati sub incidenta acestei legi,creantele izvorate din raporturile de munca se afla pe locul 2 al ordinii de prioritate,iar aceasta doar pentru sumele datorate pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurilor legii amintite ,restul situandu-se pe locul 8 al ordinii de prioritate (alte creante chirografare). Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective intre angajator si salariati sau reprezentanti ai acestora Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege,cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative4 Negocierea salariilor este o consecinta a principiului constitutional potrivit caruia este garantat dreptul la negocieri colective in cadrul raporturilor de munca [art.41 alin.(5) din Constitutia Romaniei]. Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de munca dispune ca acest contract reprezinta conventia dintre patroni si salariati prin care se stabilesc,in limitele prevazute de lege,clauzele privind conditiile de munca,salarizarea si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.Rezulta ca obiectivul negocierilor colective il reprezinta reglementarea de principiu a salarizarii angajatilor carora le sunt aplicabile contractele colective,iar obiectul negocierilor individuale purtate cu prilejul incheierii contractului individual de munca este stabilirea concreta a salariului persoanei in cauza. Potrivit art.157 alin.(2) C.Muncii,sistemul de salarizare se stabileste deci,prin negocieri individuale si/sau colective la societatile comerciale si regiile autonome,altele decat cele cu specific deosebit,ori prin lege pentru personalul din administratia publica (acte normative specifice care reglementeaza
3 4

Ibidem Art 156 Ibidem Art 157

salarizarea politistilor,diplomatilor,controlorilor financiari,functionarilor publici). Ca notiune a dreptului nostru,consideram ca sistemul de salarizare este ansamblul normelor prin care sunt stabilite principiile,obiectivele,elementele si formele salarizarii muncii,reglementand totodata mijloacele si instrumentele de infaptuire a acestora,prin determinarea conditiilor de stabilire si de acordare a salariilor ( salariul de baza ,adaosurile si sporurile la acest salariu). Prestabilirea salariilor prin acte normative pentru anumite categorii de personal constituie o exceptie de la principiul negocierii,fiind justificat de faptul ca presupune salarizarea de la bugetul statului. Principiul confidentialitatii deriva din caracterul individual,personal al contractului individual de munca,din principiul negocierii directe a salariului.Confidentialitatea joaca un rol stimulativ pentru salariati si permite patronului sa plateasca salarii conform performantelor individuale si rezultatelor muncii fiecaruia fara convulsii la locul de munca. Avand in vedere principiul confidentialitatii salariului,aceasta inseamna ca el nu poate fi comunicat niciunei alte persoane fizice sau juridice si,mai mult,patronul trebuie sa ia masuri ca asemenea persoane sa nu poata lua cunostiinta de venitul unui anumit salariat. In unele contracte colective de munca este prevazut expres clauza de confidentialitate.Mai mult,in practica,exista regulamente care prevad sanctionarea disciplinara a persoanelor cu atributii de serviciu in domeniul salarizarii care nu respecta principiul confidentialitatii salariilor. In scopul apararii drepturilor salariatilor,confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor sau,dupa caz reprezentantilor salariatilor,in stricta legatura insa cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.